Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-05-14 / nr. 1311
Anul V or 1311 DUMINICA 14 mai 1972 ICIAȘTEPTIND ÎNDREPTAREA GENERALĂ A STĂRII TIMPULUI, NE VOM TREZI IN PLINĂ VARĂ EFECTUIND LUCRĂRILE AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ! Examinînd felul în care se desfășoară principalele lucrări agricole de primăvară, în perioada pe care o parcurgem, se constată că, din cauza ploilor frecvente căzute în ultima vreme aceste lucrări se desfăşoară anevoios avansul câştigat în bătălia recoltei, datorită sosirii mai grabnice a primăverii în acest an, micşorîndu-se pe zi ce trece. Pe ogoarele judeţului, aşa după cum reiese şi din ultimele date statistice furnizate de Direcţia generală agricolă judeţeană, se lucrează, în cel mai fericit caz, doar cu jumătăţi de măsură, în unele unităţi cooperatorii şi mecanizatorii străduindu-se să utilizeze „ferestrele“ bune pentru lucru în vederea încheierii plantării cartofilor pe ultimele suprafeţe, întreţinerii culturilor de primăvară şi de toamnă. , Spunem în cel mai fericit caz, deoarece, în cursul săptămînii pe care o încheiem, pe ogoarele judeţului, nu o dată am avut ocazia de a constata că nu puţine sunt la număr acele cooperative care în loc să dea dovadă de operativitate în utilizarea raţională şi urgentă a fiecărei clipe propice susţinerii lucrărilor agricole de sezon, continuă să se mulţumească aşteptînd îndreptarea generală a stării timpului. Aşa se explică că în momentul de faţă prima praşilă a sfeclei de zahăr şi a cartofului au fost efectuate abia într-un procent de 55,1, respectiv 23 la sută, ca să nu mai amintim faptul că aceeaşi lucrare la cultura porumbului s-a efectuat doar în proporţie de 2,2 la sută, faptul că la însămînţarea suplimentară a sfeclei de zahăr ne-am oprit la un procent de 21,2 la sută, că în prezent peste 200 hectare nu sunt încă plantate cu legume etc. Din aceste cifre ilustrînd stadiul nemulţumitor în care se află lucrările agricole de primăvară, în majoritatea cooperativelor agricole de producţie, rezultă clar necesitatea luării unor măsuri speciale, concentrîndu-se toate forţele existente, utilizîndu-se raţional şi eficient fiecare ceas bun de lucru. I. ARADEANU Stadiul actual al lucrărilor agricole de primăvară nu este în măsură să mulţumească. CIRCA 100 HECTARE SE CER INCA PLANTATE CU CARTOFI. ÎNSAMINŢARILE SUPLIMENTARE LA CULTURA SFECLEI DE ZAHAR AU FOST EFECTUATE DOAR ÎN PROPORŢIE DE 21,2 LA SUTA. PESTE 200 HECTARE DE LEGUME AŞTEAPTĂ SA FIE ÎNSAMANTATE ! PRIMA PRAŞILA A SFECLEI DE ZAHĂR A FOST EXECUTATĂ IN PROPORŢIE DE 55,1 LA SUTĂ, IAR A CARTOFULUI ŞI A PORUMBULUI IN PROCENT DE 23, RESPECTIV 2,2 la sută. Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, consiliile populare comunale, comitetele comunale de partid sînt chemate să combată cu tărie tendinţa de a aştepta îndreptarea generală a stării timpului şi să ia măsuri hotărîte şi eficiente pentru utilizarea fiecărei „ferestre“ bune pentru lucru, în folosul recoltei acestui an ! Azi, se desfăşoară în cadrul Casei orăşeneşti de cultură din Topliţa un interesant concurs „Cine ştie, cîştigă“, intitulat „Veniţi cu noi, ne cheamă ţara“, avînd ca temă munca avîntată a tinerei generaţii pe şantierele patriei socialiste. Tot astăzi la Căminul cultural din Zencani va avea loc expunerea „Agricultura socialistă pe noi coordonate calitative“, prezentată de inginer Petru Gabroveanu, de la C.A.P. Topliţa. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transport, Autobaza din Topliţa a deschis un nou traseu de cursă lungă pentru călători, pe itinerariul Topliţa — Iaşi şi retur. Plecarea din Topliţa are loc zilnic la orele 8 dimineaţa cu sosirea la Iaşi la orele 18,00, iar din Iaşi plecarea este la 6,30 cu sosire la Topliţa la 14,30. Astăzi, la orele 9 dimineaţa la baza sportivă a Şcolii generale nr. 7 din Topliţa, în organizarea Consiliului orăşenesc al Organizaţiei Pionierilor, începe faza de zonă a tetratlonului atletic şcolar. Participă echipele reprezentative — băieţi şi fete — cîştigătoare pe centrele Borsec, Sărmaş şi Topliţa. Ieri, la Muzeul orăşenesc din Cristuru Secuiesc, s-a desfăşurat un interesant schimb de experienţă pe tema organizării muzeelor săteşti şi şcolare. Au participat specialişti şi cadre didactice din localităţile situate in apropierea Cristurului, cărora li s-au expus principii de organizare şi tehnică muzeală. Astăzi, la orele 20, la Casa de cultură din Miercurea-Ciuc, va avea loc un spectacol folcloric în cadrul căruia publicului i se vor prezenta noile numere muzicale, coregrafice, de divertisment, asimilate recent în programul formaţiilor acestui aşezămînt. Aseară, la Casa de cultură din Borsec, a avut loc o manifestare literară dedicată personalităţii şi operei lui Ion Minulescu. După o scurtă evocare, a urmat un montaj de versuri, apreciate foarte cald de spectatori. Ieri, pe gheaţa patinoarului artificial acoperit din Miercurea- Ciuc, s-a desfăşurat intilnirea de hochei pe gheaţă, în cadrul barajului pentru promovarea în divizia A, între formaţiile Timara Odorheiu Secuiesc şi Liceul cu program special din Miercurea-Ciuc. Victoria a revenit odorheienilor cu scorul de 4—1 (3—1, 0—0, 1—0). TIMPUL PROBABIL Vremea instabilă cu cerul variabil, temporar noros. Vint slab din vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 5 și 7 grade, iar maximele între 14 și 17 grade. în pag. a 3-a Avancronică la meciul de fotbal România — Ungaria ll■l■l■l■l■l■l■l■ll FINAL ÎN MAREA EPOPEE DE LA PORŢILE DE FIER Natura a făcut ca locul în care Dunărea descrie cel mai spectaculos meandru al său să creeze la Turnu-Severin şi în împrejurimile sale o zonă deosebit de atrăgătoare. Terasa de la cotul Dunării, nu mai înaltă de 70 de metri, este înconjurată de masivii munţi calcaroşi ai Vîrciorovei, la poalele cărora apele bătrinului fluviu, într-o teribilă încleştare cu Carpaţii şi Balcanii, îi biruie şi-şi continuă peregrinarea spre Mare. Istoria a vrut să transforme această zonă într-una din cele mai bogate în evenimente. Stau mărturie ruinele podului întins peste fluviu de celebrul Apollodor din Damasc, castrul Drobeta şi termele romane construite aici după ce împăratul Traian a învins cu cohortele sale vitezele cete de oşteni ale lui Decebal, urmele păstrate şi azi ale Cetăţii Severinului, stavilă de neclintit în calea cotropitorilor în secolele XIII şi XIV pentru apărarea gliei străbune, numeroasele file de glorie şi eroism înscrise de locuitorii acestor meleaguri in istoria ultimului veac şi jumătate a clasei muncitoare şi a poporului român. Cronicarii de ieri şi de azi, au consemnat în aceste locuri numeroase momente cu largi rezonanţe în istoria întregii ţări. 1821 — Tudor din Vladimír, porneşte de aici din uriaşul amfiteatru al Mehedinţilor, lupta sa pentru drepturi sociale şi naţionale ; sfirşitul secolului al XIX-lea la Tr. Severin ia fiinţă una din primele asociaţii muncitoreşti care cuprinde in special pe lucrătorii Şantierului naval : anul 1908 — aici îşi începe activitatea cercul „România muncitoare“; 1919 — se declanşează o grevă de proporţii la care participă muncitorii de la Şantierul naval şi Atelierele C.F.R.; 1926 aduce oraşului primele organizaţii mai largi cu caracter democratic, între care Blocul Muncitoresc-Ţărănesc. In anii grei ai ilegalităţii comuniştii se adunau în luminişurile pădurii Crihala făcînd legămînt de luptă pentru realizarea idealurilor poporului . 1944 — Bătălii înverşunate, pe apă şi pe uscat, împotriva cotropitorilor fascişti, cărora populaţia înarmată, cot la cot cu vitejii noştri ostaşi, le dau lovituri zdrobitoare. Sînt numai cîteva file din tomurile care s-au scris despre istoria pe cit de îndelungată a acestei localităţi, pe atît de bogată în evenimente. ... Au trecut 1850 de ani de cînd este atestată documentar, existenta cetăţii Drobeta. Cetatea de odinioară, a renăscut şi s-a transformat din temelii in anii construcţiei socialiste. Natura făcuse din acest ţinut, un loc pe cit de sălbatic, pe atît de pitoresc. Tot natura, de astă dată strunită de priceperea şi hărnicia omului, a făcut ca uriaşa putere a Danubiului, care despicase în urmă cu milenii doi munţi falnici pentru a-şi face drum spre cîmpie, să fie transformată intr-un îmbelşugat izvor de lumină, aducînd fostei cetăţi a Severinului renumele de citadelă de rang european a energiei electrice. Vorbind astăzi, despre Turnu-Severin nu se poate să nu te referi mai intil la marea uzină energetică de unde pornesc anual pe reţelele de înaltă tensiune ale ţării noastre şi ale Iugoslaviei socialiste — în colaborare cu care a fost construită Costică TIMIȘ (Continuare în pag. a 3-a) DROBETA de odinioară -citadela energetică de azi PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN înfăptuiri ale constructorilor de drumuri Colectivul Secţiei de drumuri şi poduri din Gheorgheni a obţinut rezultate frumoase la construcţia şoselei naţionale dintre Gheorgheni şi Praid. Faţă de sectorul planificat pentru asfaltare în această perioadă, lucrătorii secţiei amintite, prin eforturile depuse zi de zi, prin introducerea acordului global şi printr-o bună organizare şi folosire a timpului favorabil au depăşit distanţa de asfaltare cu 1.000 de m. Concomitent cu asfaltarea, lucrătorii de la secţia de drumuri şi poduri au efectuat şi lucrări de întreţinere şi reparare, pe porţiunea Gheorgheni — Lacu Roşu, construind, printre altele, 80 de m. liniari de ziduri protectoare. O contribuţie deosebită la obţinerea acestor succese au adus Simion Grosu, Nicolae Molnár, Gavril Husar şi alţii. Béla THOMAN, corespondent In pagina a 4-a COMUNICAT CU PRIVIRE LA VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE A DELEGATIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE ÎN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA HOTARIRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au adoptat recent Hotărîrea cu privire la acţiunile ce se vor organiza în întimpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, democraţie şi progres social. Act de însemnătate istorică în viaţa ţării, ideal pentru care au militat forţele cele mai înaintate ale societăţii, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei şi trecerea întregii puteri de stat în mîinile clasei muncitoare, în alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului român, în desfăşurarea revoluţiei populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămînt din istoria naţiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, socialismul a învins definitiv în România, deschizînd o epocă de progres rapid în viaţa poporului, situînd România în rîndul naţiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. In aceşti ani, au cunoscut un puternic avînt forţele de producţie ale ţării, ştiinţa, tehnica, învăţămintul şi cultura, s-au schimbat fundamental condiţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpîni în ţara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea şi înfăptuirea hotărîrilor şi măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează în chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul şi energia oamenilor muncii, capacităţile lor creatoare în vederea ridicării economice, sociale şi spirituale a patriei. Oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — întîmpină sărbătoarea Republicii în condiţiile avintului creator şi muncii însufleţite pentru înfăptuirea măreţelor obiective ale programului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al partidului şi ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conştiinţei socialiste şi aşezarea relaţiilor sociale pe principiile eticii şi echităţii socialiste, în întimpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, toate organismele şi instituţiile reunite în cadrul Frontului Unităţii Socialiste, vor desfăşura o susţinută muncă politico-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-culturale pe acest an şi buna pregătire a condiţiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor şi marilor capacităţi creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare şi modernizare a producţiei şi a tehnicii de producţie, pentru ridicarea parametrilor tehnico-economici şi calitativi ai produselor, pentru sporirea eficienţei întregii activităţi economice. Organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. — din unităţile industriale şi de construcţii — vor acorda o atenţie deosebită folosirii raţionale a capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producţie şi ridicării productivităţii muncii, punerii în funcţiune la termen şi la parametrii proiectaţi a noilor obiective de investiţii, iar în unităţile socialiste din agricultură, executării la timp şi la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politico-educativă care va avea loc în această perioadă, se va desfăşura sub semnul pregătirii Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi înfăptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi cămine culturale, în întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, organizaţiile din componenţa Frontului Unităţii Socialiste, sub conducerea organelor de partid vor organiza în lunile noiembrie şi decembrie a.c. manifestări cultural-educative şi artistice într-o mare diversitate de forme — expuneri, simpozioane, întîlniri cu activişti de partid şi de stat, expoziţii de cărţi, gale de filme, spectacole şi concerte — prin care să se prezinte realizările dobîndite de poporul român, sub conducerepartidului, în dezvoltarea ecnomiei, învăţămîntului, ştirn şi culturii, prestigiul de c£ se bucură România pe pit internaţional, precum şi perspectivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rîndul maselor de oameni ai muncii a dragostei faţă de patrie, de partid şi popor, a internaţionalismului socialist, a prieteniei frăţeşti dintre oamenii muncii români şi cei aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, aplicarea consecventă a programului de educaţie comunistă, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Uniunile de creaţie vor stimula creatorii — potrivit planurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale şi cinematografice, care, prin conţinutul şi valoarea lor artistică, să reflecte semnificaţia istorică pentru destinele poporului român a actului revoluţionar din decembrie 1947 şi profundele transformări petrecute în viaţa economică şi social-culturală a ţării în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei originale româneşti“, cu care prilej se vor pregăti şi prezenta spectacole cu cele mai reprezentative piese şi lucrări muzicale din creaţia originală contemporană românească. De asemenea, în luna decembrie, va avea loc vernisajul salonului (Continuare in pag. a 6-a) Şedinţa de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid şi de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României Sîmbătă la amiază a avut loc sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şedinţa de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid şi de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României. Au luat parte secretari ai Comitetului Central al P.C.R., preşedinţi ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din economie şi aparatul de stat. In cadrul şedinţei s-a făcut o trecere în revistă a stadiului elaborării prognozelor economico-sociale şi s-au stabilit direcţiile şi orientările principale pentru adîncirea studiilor care să stea la baza acestei acţiuni de importanţă naţională deosebită. Aspect general al mașinilor de filist cu inele de la Filatura de bumbac din Odorheiu Secuiesc V I wr A I V saptaminala Calendarul săptămînii pe care o încheiem, înscrie în filele sale obișnuitele preocupări ale poporului nostru, ale partidului și statului, îndreptate spre edificarea României, spre destindere în Europa, în întreaga lume. Săptămîna trecută a debutat cu un eveniment cu adînci şi multiple semnificaţii în viaţa ştiinţifică şi culturală a ţării. Luni, în preziua sărbătoririi a nouă decenii şi jumătate de la proclamarea independenţei de stat a României, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, s-a deschis Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste România. In ziua următoare, în întreaga ţară au avut loc depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumente şi cimitire ale celor care şi-au vărsat sîngele pentru glia străbună. In judeţul nostru, festivităţile s-au desfăşurat în prezenţa tovarăşului Ludovic Fazekas, primsecretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., a celorlalţi membri ai Biroului şi Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Pe agenda de lucru a Comitetului Executiv al P.C.R., s-a înscris, marţea trecută, dezbaterea programului de măsuri privind dezvoltarea schimburilor comerciale şi cooperării economice şi tehnicoştiinţifice a României cu ţările din Africa, program care materializează rezultatele vizitei efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cele opt ţări africane. Printre altele, s-a adoptat Hotărîrea privind sărbătorirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii Socialiste România, în întimpinarea căreia, întreaga noastră naţiune este chemată să-şi amplifice eforturile pentru îndeplinirea hotărârilor Congresului al X-lea al partidului. Biroul Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., preocupat de impulsionarea îndeplinirii ritmice şi la toţi indicatorii a planului de producţie în industrie, construcţii, încheierea grabnică a însămînţărilor şi întreţinerea culturilor, mai ales în condiţiile de ploaie abundentă, care a favorizat creşterea buruienilor, a analizat, cu responsabilitate, situaţia existentă şi a stabilit măsuri eficiente, care, după cum confirmă faptele, se aplică în practică cu hotărîre, pe întreg cuprinsul judeţului. La sfirşitul săptămîraii trecute, capitala României socialiste, a fost gazdă ospitalieră, delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.D. Germane, condusă de tovarăşii Erich Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G. şi Willi Stoph, membru al Bi- Dumitru GATA (Continuare în pag. a 3-a)