Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-06-07 / nr. 1331

Pag. 2 »«fr., HARGHITEI COMERŢUL DIN ... ftrimire din ţ»ţ. lt. , „ fapt, în trei ani de zi­le, unitatea avînd acest profil, a stat mai mult închisă, ba făcindu-se inventar, ba nefiind gestionar, iar cînd se rezolvau aceste proble­me se constata că lip­sesc vînzătorii. In fine, cînd totuşi, această u­­nitate se deschidea, din rafturi lipseau multe articole şi deşi menţio­nam absenţa lor, cu o­­cazia controalelor efec­tuate, acestea tot nu a­­păreau cînd veneam din nou în magazin. Sînt cîteva unităţi comerciale care nu mai corespund­ actualelor cerinţe, una dintre aces­tea fiind măcelăria. Uni­cul raion de încălţămin­te, încadrat cu o singură vînzătoare, poate face faţă cerinţelor cîtorva mii de locuitori ! De ce nu se înfiinţează un micromagazin cu arti­cole de încălţăminte sau de ce nu se extin­de spaţiul şi numărul vînzătorilor la raionul existent ? Am propus mutarea magazinului a­­limentar în locul bufe­tului „Hăşmaş“, des­fiinţarea acestuia şi in­stalarea unui bufet la parterul restaurantului „Oltul“, dar O.C.L. Miercurea-Ciuc nu ne-a dat nici în acest sens un răspuns. Beatrice Nedelescu, de la sectorul de apro­vizionare al Combinatu­lui minier Bălani . Organizaţiile comercia­le iau prea puţin în seamă sesizările şi pro­punerile comisiilor de control obştesc, deşi sunt obligate prin lege să o facă. La fel pro­cedează şi cu sesizările scrise în condicile de sugestii şi reclamaţii. In partea nordică a oraşului nu se află altă unitate de legume şi fructe decît un chioşc care stă zăvorit de mai bine de un an de zile. Aprovizionarea cu le­gume şi fructe este cît se poate de­­ deficitară, lipsind ceapa verde, castraveţii, roşiile, ridi­chile, cireşele, salata verde. Zilele trecute, C.L.F. Miercurea-Ciuc a trimis cîteva sute de kilograme de legume total depreciate, pe bu­nă dreptate recepţia lor fiind refuzată. Ne aflăm la începu­tul sezonului de vară, dar produsele specifice din ramura confecţiilor, tricotajelor şi încălţă­mintei sunt inexistente în magazinul din oraşul nostru. Pentru rochii de vară, sandale, bluze, baloane albe, şosete trebuie să mergem la Miercurea-Ciuc sau Gheorgheni. Mulţi cetăţeni se mu­tă în apartamente noi, dorind să şi le aranjeze cît mai frumos. Dar nu pot cumpăra la Bălan nici mobilă, nici per­dele, covoare, cuverturi etc. Cînd se va pune capăt acestei stări de lucruri ? Costică Borcea, mun­citor la Combinatul minieri — Locuiesc de cîţiva ani la Bălan şi mereu aceeaşi situaţie In privinţa aprovizio­nării magazinelor, aşa că nu ştiu ce să mai cred : nu ajung mărfu­rile sau nu corespund oamenii ce lucrează în acest sector ? ! Produse­le alimentare se aduc în cantităţi insuficiente şi nu totdeauna de cea mai bună calitate. A­­ceastă situaţie înlesneş­te specula pe piaţa ne­organizată, unde mercu­rialele nu se respectă şi nu se întreprinde nici un control în acest sens. O problemă serioasă o constituie articolele de confecţii şi încălţă­minte pentru copii. Do­rim ca copiii noştri să facă educaţie fizică, dar de unde să le pro­curăm echipament ? La Bălan nu există chiloţi de sport, iar tenişi sau bascheţi numai de la numărul 44 în sus. De ce nu se ţine cont şi de acest aspect atunci cînd se aduc mărfuri la Bălan ? Nagy Levente, de la T.C.M. ! — In afara neconcordanţei existen­te între amplasamentele unităţilor, comerciale şi blocurile de locuinţe, de mulţi ani este evi­dent şi modul neritmic de aprovizionare a ma­gazinelor, aproviziona­rea acestora făcîndu-se doar în preajma zile­lor cînd se plătesc sa­lariile muncitorilor şi nici atunci în mod co­respunzător. Două sau trei zile, unităţile co­merciale sînt capabile să satisfacă, într-o oa­recare măsură, cerinţe­le cetăţenilor, pentru ca apoi să nu mai ai­bă ce vinde. Aceasta pînă și la produse de uz curent, cum, de pil­dă, este apa minerală îmbuteliată care a lip­sit două-trei săptămîni de la magazinul ali­mentar cu autoservire. Dr. Tibor Kuna, di­rectorul spitalului­­ — Incepind din toamna anului trecut calitatea pîinii lasă de dorit. Minerilor le trebuie alimente consistente, bogate in proteine , legume, fructe, prepa­rate din carne, numai acestea asigurîndu-le să­nătatea şi puterea de muncă. De aceea, tre­buie să se dea maximă importanţă bunei apro­vizionări a localităţii. In acelaşi timp ar trebui să se amenajeze piaţa, instalîndu-se me­se de beton şi acoperi­şuri, asfaltîndu-se spa­­ţiul respectiv, pentru evitarea prafului. Cu investiţii minime, pe unul din platourile a­­propiate de centrul o­­raşului, s-ar putea ame­naja o berărie — gră­dină de vară. Nicolae Pietroiu, mun­citor la I.P.E.G.­­ — Sînt de cîţiva ani în Bălan, dar o singură dată am reuşit să beau Andrei lejer, respon­sabilul magazinului ali­mentar cu autoservire ! — Ceea ce lipseşte, în primul rînd, este apro­vizionarea ritmică cu toate produsele nece­sare, comenzile noas­tre nefiind onorate la timp. Intr-unele zile, intr-un interval de nu­mai două ore, ne tre­zim cu șase autoca­mioane pline cu măr­furi, pentru ca apoi o săptămînă întreagă să nu mai primim nimic. Unele produse, deși mereu cerute, nu ne sînt livrate, cu toate că procurarea lor nu e di­ficilă. Așa s-a intîm­plat cu apa minerală îmbuteliată, care a­­ lipsit timp de două săptămîni. Nu avem cadre cali­ficate şi suntem­ puţini, ceea ce provoacă greu­tăţi în servirea clienţi­lor. Din cele trei case de marcat necesare, nu funcţionează decit una. Maşina de măcinat ca­fea este defectă de cinci luni, dar, deşi a fost sesizat O.C.L. ni­meni n-a venit să o repare. Intr-un timp nu ni s-a dat hîrtie de ambalaj şi astfel se fa­ce că a trebuit să tă­iem sacii , din hîrtie, folosind această hîrtie la ambalarea unor ali­mente. Ştefan F. Vodă, pre­şedintele comitetului de conducere al canti­­nei-restaurant: „ Avem destule reclamaţii, vi­­zînd mîncarea inconsis­tentă,­ in special, sear­a şi duminica, aspectul necivilizat al cantinei, cu feţe de mese rupte şi pahare murdare, cu şerveţele şi veselă lip­să. Cu toate acestea, preţul de cost a fost depăşit cu 9.000 lei şi cheltuielile au trebuit acoperite din beneficii, care nu au putut fi uti­lizate pentru imbună­­tăţirea calităţii meselor Responsabilul cantinei nu s-a ocupat nici de gospodăria-anexă O.C.L. Miercurea-Ciuc a promis repararea frigi­derelor, dar nu şi-a ţi­nut încă promisiunea. N-a apărut nici maşina de spălat veselă, pro­p bere rece. Şi la bu­fetul „Hăşmaş“, şi la restaurantul „Oltul“, berea se vinde caldă, din lipsă­­de... ghea­ţă. In altă ordine de idei, de cîtva timp pro­dusele lactate sînt de slabă calitate, ceea ce înseamnă că nu se e­­xercită nici un control asupra calităţii produ­selor puse la dispoziţia populaţiei. Tudor Marţian, de la serviciul geologic al Combinatului minier Bălan ! — Nu cred că exagerez afirmînd că în prezent nu există la Bălan o unitate comer­cială complet pusă la punct, sub aspectul bu­nei deserviri. Aş da cîteva exemple. Unele produse alimentare se ambalează în hîrtie de sac (ceea ce contravine și normelor igienice). Cumpărînd într-o zi d ouă, la magazinul ali­mentar cu autoservire, nu mi s-a dat pungă, așa că a trebuit să le pun în buzunare. Zilnic, de opt luni, iau dejunul la cantina­­restaurant, dar n-am a­­vut încă ocazia să-l cu­nosc pe responsabil. In alte cantine-restaurant, responsabilul e prezent în sala de mese, intere­­sîndu-i opiniile abona­ţilor. Nicolae Roman : — Salariaţii ce deservesc populaţia ar trebui să dea dovadă de mai mult spirit comercial, avînd grijă de modul de prezentare al mărfu­rilor şi de servirea ci­vilizată a cetăţenilor. Unii nu ne servesc aşa cum ar trebui, vorbin­­du-ne urît. Nici vorbă să fii întîmpinat, ca în magazinele din alte localităţi, cu zîmbetul pe buze e­misă încă de anul trecut. Edmund Páll, direc­tor comercial al O.C.L. Miercurea-Ciuc: „ Deşi am insistat la conducerea M.C.L, nu ni s-a asigu­rat cantitatea necesară de clorură de metil pentru frigidere şi nici piesele de schimb ne­cesare. Cu toate aces­tea, promitem că pînă în primele zile ale lunii iunie, vor funcţiona toate cele 25 de agrega­te frigorifice din Bă­lan. Acelaşi lucru şi în privinţa caselor de marcat, pentru care nu avem piese de schimb. Consider, insă, că lipsa hîrtiei de ambalaj este o neglijenţă din partea Grupului O.C.L. din Bălan, deoarece avem suficientă hîrtie de am­balaj. In anul viitor, la par­terul unui bloc con­struit de Combinatul minier, vom dispune de spaţii pentru deschi­derea cîtorva noi uni­tăţi comerciale. Pînă a­­tunci însă poate că ar trebui să amplasăm în noile zone de locuit cîteva chioşcuri sau să folosim spaţii locative de la parter. Vom stu­dia problema extinde­rii magazinului de pro­duse industriale, a des­fiinţării bufetului „Hăş­maş“ şi a înfiinţării u­­nui bufet la parterul restaurantului „Oltul“, aceasta necesitînd cîte­va calcule economice. Consider justă cererea înfiinţării unui micro­magazin cu articole de încălţăminte şi a unei grădini de vară, aceas­ta putînd fi realizată cu cheltuieli mici. Pentru o activitate comercială mai bună la Bălan, am înfiinţat aici un grup O.C.L., încadrat cu directori şi merceologi, urmînd ca în viitor acesta să de­vină o organizaţie co­mercială locală de sine stătătoare. Pînă atunci vom căuta să sprijinim activitatea acestuia, o­­cupîndu-ne mai mult de aprovizionarea ora­şului Bălan cu toate mărfurile necesare. Ioan Offner, directo­rul întreprinderii jude­ţene de morărit şi pa­nificaţie­­ — Am primit o cantitate de făină de proastă calitate, astfel neputîndu-se realiza a­­mestecul corespunzător. In acest an vom primi însă numai făină de bună calitate. E drept, că la Bălan au ajuns şi produse de proastă calitate, fabricate la Gheorgheni, fapt pen­tru care cei vinovaţi au fost sancţionaţi pe linie administrativă. La Bălan consumul de pîine pe locuitor e mare, fapt explicabil prin specificul muncii şi vieţii de aici. Canti­tatea necesară de pîi­ne nu poate fi produsă în secţia de aici, cup­torul fiind prea mic. Curînd se va da în funcţiune un nou cup­tor, întreaga cantitate de pîine necesară pro­­ducîndu-se la Bălan. In acelaşi timp, vom des­chide un magazin de prezentare a produselor de panificaţie. Ing. Eugen Kun, şe­ful C.L.F. Miercurea- Ciuc: — In timpul ier­nii, noi am asigurat populaţiei Bălanului cantităţile necesare de Iosif Burian, preşe­dintele Consiliului ju­deţean al sindicatelor . . Reprezentanţii orga­nelor comerciale pre­zenţi aici trebuie să tragă cuvenitele con­cluzii, privind mai ales aprovizionarea unităţi­lor comerciale, deservi­rea populaţiei şi atitu­dinea civilizată faţă de cumpărător. Cît de curînd, trebuie pusă ordine în activi­tatea cantinei-restau­­rant. E adevărat că responsabilul acesteia e de găsit doar atunci cînd află că-i vin şefii, dînd dovadă de indo­lenţă. Peste tot în can­tină domneşte dezordi­nea. Comitetul de con­ducere­­ al cantinei­­restaurant nu este un organ înfiinţat pentru a constata lipsurile, ci pentru a lua măsurile necesare bunului mers al cantinei, avînd în a­­cest sens atribuţii pre­cise. Cînd şi le va în­deplini ? Organele orăşeneşti de partid şi de stat trebuie să manifeste mai multă iniţiativă, a­­vînd posibilitatea, prin lege, de a soluţiona li­nele probleme. De pil­dă, amenajarea grădi­nii de vară trebuie gîn­­dită şi rezolvată cu promptitudine. Iuliu Andor, secreta­rul comitetului orăşe­nesc de partid, prima­rul oraşului­­ — Activi­tatea comercială a con­stituit mereu una din­tre preocupările prin­cipale ale organelor locale de partid şi de stat, aproape zilnic in­­teresîndu-ne de modul de aprovizionare al magazinelor. In această privinţă un lucru mi se pare greu de înţe­les. Există un plan de aprovizionare cu canti­tăţi minime din toate mărfurile solicitate de populaţie, plan neres­pectat de organizaţiile comerciale sub parava­nul a tot felul de „greu­tăţi“. Oare cindi s-a în­tocmit acest plan nu se cunoşteau aceste „greu­tăţi“ ? De ce nu s-au luat atunci în conside­rare, făcîndu-se planuri care să poată fi res­pectate ? Locuitorii ora­şului nu au nevoie de justificări şi explicaţii, ci de mărfuri alimen­tare şi industriale ! O.C.L. Miercurea-Ciuc se preocupă slab de a­­provizionarea oraşului. Conducerea O.C.L. s-a mulţumit să înfiinţeze la Bălan un grup O.C.L., pasîndu-i aces­tuia întreaga responsa­bilitate, fără ca acest grup O.C.L. să aibă cadre pregătite pentru această muncă. In afa-I ra celor doi directori, a mai fost angajată o femeie de serviciu, dar cartofi, morcovi, fasole uscată, murături etc. Deși avem contracte, acestea nu se respectă întotdeauna și nu pri­mim produsele con­tractate. Anton Meckl, direc­tor adjunct la Direcţia comercială a Consiliu­lui popular judeţean­­ — Conducerea Grupu­lui O.C.L. din Bălan trebuie să-şi îmbunătă­ţească activitatea, con­­trolînd zilnic unităţile, cunoscînd permanent situaţia stocurilor. Cînd observă lipsuri, să ia imediat legătura cu I.C.R.A., nemaianun­­ţînd O.C.L. Miercurea- Ciuc. Reorganizarea şi dez­voltarea reţelei comer­ciale se află în atenţia noastră şi va fi reali­zată în anul viitor. Con­siliul popular orăşenesc ar putea amenaja o piaţă modernă, even­tual prin contribuţia în bani şi în muncă a populaţiei. In acelaşi timp, în piaţă trebuie urmărită respectarea preţurilor şi tarifelor, a mercurialelor sta­bilite, nici unul din posturile de merceologi nu este ocupat! Aflăm acum că la a­­nul vor fi construite spaţii comerciale la parterul unui bloc, dar nu ni se spune de ce nu s-au folosit pînă a­­cum fondurile special alocate construirii com­plexului comercial. Centrul de legume şi fructe ne-a promis şi în scris că pînă la 1 apri­lie va deschide chioşcul din partea nordică a oraşului şi că va intro­duce munca în două schimburi la magazinul din centrul oraşului. Nu ştim dacă au dorit să ne ofere o păcăleală de 1 aprilie, fapt este că nici acum n-au fost realizate aceste lucruri. Şeful C.L.F. Miercurea- Ciuc ne-a oferit, în loc de legume şi fructe, tot felul de „argumen­te“. E adevărat că u­­nele cantităţi de legu­me au fost refuzate. Nu ni se spune însă că a­­cestea erau total depre­ciate, aflîndu-se în sta­re de putrefacţie. De asemenea mărfuri nu avem nevoie ! Responsabilitatea a­­supra activităţii canti­nei este trecută de la O.C.L. la Combinatul minier şi invers, deşi lucrurile sunt clare. Neglijenţa şi dezordi­nea, calitatea slabă a mîncărurilor, ca şi alte fapte sunt cunoscute şi e necesar a se lua ur­gent măsuri pentru în­dreptarea acestora. Aşadar, am avut o­­cazia de a asista la o dezbatere responsabilă asupra problemelor e­­xistente în activitatea comercială din oraşul Bălan, dezbatere la care şi-au adus contri­buţia cetăţenii oraşu­lui, reprezentanţii in­stituţiilor comerciale şi ai întreprinderilor fur­nizoare, organele loca­le de partid şi de stat. Concluziile au fost trase de fiecare dintre participanţi şi nu do­rim să mai revenim a­­supra lor. Cert este faptul că organizaţiile comerciale trebuie să fie permanent informa­te şi să ia măsurile ce se impun pentru ca activitatea comercială să se desfăşoare în condiţii normale. Cetăţenii oraşului Bălan au nevoie de mărfuri alimentare şi industriale, nu de ar­gumente şi explicaţii. Este ceea ce trebuie să înţeleagă şi forurile ju­deţene de resort, Direc­ţia comercială şi Direc­ţia generală a agricul­turii, industriei alimen­tare şi apelor, luînd o­­perativ măsurile nece­sare bunei aprovizio­nări a oraşului mine­rilor. .Ce răspund factorii comerciali vizaţi... ...Şi concluziile consfătuirii Mureşul Topliţa, campioană judeţeană la fotbal „MUREŞUL“ TOPLIŢA — MINERUL LUETA 6—1 (2—0) . Aproximativ 1.500 de spectatori au venit la acest ultim meci din cadrul campionatului judeţean ediţia 1971 — 1972. Pe măsură ce treceau minutele, înţelegeam, însă, că ei au venit nu ca la un meci obişnuit, ci ca la o sărbătoare, aceea a cuceririi titlului de campioană județea­nă de către echipa fa­vorită. Joc frumos, cu faze de mare spectacol, cu goluri multe. Toth des­chide scorul printr-o lovitură cu capul — bi­ne plasată — în min. 25. Il majorează Musz­ka în min. 38., Rákosi I, în min. 54 înscrie cel de-al­ 3-lea gol, ca a­poi Vass, scăpat singur pe contraatac, să înscrie pentru oaspeţi în min. 68. In continuare, gaz­dele joacă excelent şi înscriu încă 3 goluri prin Kulcsár (în min. 72 şi 89) şi Tessiler în min. 80. Arbitraj foarte bun prestat de brigada din Miercurea-Ciuc, condu­să la centru de Dumi­­trache Stan. Iată lotul jucătorilor topliţeni care au con­tribuit la cucerirea ti­tlului : Kereső, Hecsko, Korpos II, Ilyés, Musz­ka, Rákosi II, Toth, Korpos I, Csűrös, Am­brus, Rákosi I, Kulcsár, Fanici, Fazekas, Tessler, Csom­a, antrenor P. Lăcătuş, mai tîrziu, Lörincz în­scrie al doilea gol. Spre final, oaspeţii ies mai Jucătorii din Odorhe­­iu Secuiesc nu s-au pre­zentat la acest meci, fă­­cînd zadarnică aştepta­rea localnicilor de a ve­dea la lucru o echipă care spera la titlu. Con­siderăm că lipsa de sportivitate a acestei e­­chipe şi a conducători­Partidă la discreţia minerilor care au avut tot timpul iniţiativa şi numai ratările incredi­bile ale înaintării gaz­Constructorii harghi­­teni au încheiat acest campionat cu o victorie în deplasare care Ie-a adus un meritat loc pa­tru în clasamentul fi­nal. Dacă elevii antre­norului Cojocaru­ vor­as­Partida a avut loc la Topliţa, terenul din Gă­­lăuţaş fiind suspendat. Dovedind că pot juca la fel de bine şi pe un teren neutru, echipa Complexul a cîştigat la un scor categoric care decişi la atac şi înscriu golul de onoare prin Csegó. (I. CRISTEA) Ior ei, care dovedesc că nu ştiu să întîmpine în­­frîngerea cu fruntea sus, ar trebui să dea de gîndit conducerii acestei asociaţii sportive care, prin gestul lor, au um­brit finalul acestui cam­pionat. de lor a făcut ca scorul să nu ia proporţii. Au înscris Prokab (min. 13), Jojiban (min. 52) şi Ba­rabás (min. 88). culta sfaturile acestui inimos sportiv, conside­răm că vor fi în sezo­nul viitor revelaţia campionatului judeţean. Au înscris Szöcs (min. 37) şi Calipetru (min. 63­) ne scuteşte de orice co­mentariu. Au înscris Nuţ C. (min. 12, 26, 43) — excelent acest jucă­tor—Benkó (min. 9, 61, 80), Ráduly (min. 89­), respectiv Kulcsár (min. 54) pentru oaspeţi. MINERUL CHILENI — HARGHITA ODORHEIU SECUIESC 3—0 (3—0) MINERUL II BALAN — FLAMURA ROȘIE SINSIMION 3—0 (1—0) TEXTILA II ODORHEIU SECUIESC — CONSTRUCTORUL MIERCUREA-CIUC 0—2 (0—1) COMPLEXUL GALAUTAŞ — BASTIO­NUL LĂZAREA 7—1 (4—0) Echipa campioană, fotografiată după utimul meci victorios BRADUL HODOŞA — UNIREA II CRISTURU SECUIESC 2—2 (1—0) Partidă plăcută, în care tinerii atacanţi ai cristurenilor au pus la grea încercare apărarea gazdelor. Juniorii divi­zionarei C din Cristuru Secuiesc, au prestat o partidă de un bun ni­vel tehnic, reuşind . Rapidiştii au avut în permanenţă iniţiati­vă, dominînd copios o echipă care juca deci­să pentru victorie, în­scriind şi două goluri frumoase, dar ambele refuzate de arbitrul jo­cului, care a condus obţine un punct preţios, care i-au făcut să ocupe un onorabil loc cinci în clasamentul final. Au înscris Szász (min. 18), Goro­g autogol (min. 89), respectiv Szakács (min. 68) şi Fodor (min. 72) pentru oaspeţi, destul de slab această partidă lipsită de im­portanţă pentru confi­guraţia clasamentului final al campionatului. Au înscris Bîrsan (min. 44), Titui (min. 74), res­pectiv Erőss (min. 55) pentru oaspeţi. SANATATEA TULGHEŞ — RAPID CICEU 2—1 (1—0) Iată şi rezultatele celor trei partide restante care s-au disputat săptămînă trecută : MINERUL II BALAN — CONSTRUCTO­ RUL MIERCUREA-CIUC 2—0 (2—0) MINERUL LUETA — CONSTRUCTO­ RUL MIERCUREA-CIUC 1—0 (1—0) UNIREA II CRISTURU SECUIESC - TEXTILA II ODORHEIU SECUIESC 2—1 (2—0) APEMIN BORSEC — VIITORUL II GHEORGHENI 2—1 (0—0) tul 46, cînd o minge ca­ Fotbaliştii de la Ape­­min au ţinut să încheie sezonul fotbalistic 1971 —1972 oferind inimoşi­lor suporteri plăcerea de a gusta din „cupa“ unei noi victorii. Ei au deschis scorul în minu­te a circulat spectacu­los pe ruta Lukacs — Lörincz — Puskás II și Csibi, ultimul înscrie printr-un șut sec sub bară. Cu două minute MEMENTO TV. 7 IUNIE, 1972 9.00 Deschiderea emi­siunii de dimineaţă. Te­lex. 9.05 Selecţiuni din emisiunea „Promenada duminicală“. 9.30 O viaţă pentru o idee ! Emil Racoviţă. 10.00 Curs de limba franceză. Lecţia a 19-a. 10.30 Te­­lecinemateca pentru co­pii şi tineret. Prima lecţie. 12.00 Telejurnal. 17.30 Deschiderea emi­siunii de după-amiază curs de limba engleză. Lecţia a 18-a (reluare). 18.00 Muzica — emisiu­ne de actualitate muzi­cală. 18.25 Noutăţi cul­­tural-artistice.­­ 18.40 Tragerea Pronoexpres. 18.50 Timp şi anotimp în agricultură 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Te­lejurnal. 20.00 In în­­tîmpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a 25-a ani­versări a Republicii. Ţara întreagă în între­cere. 20.20 Telecinema­­teca: „Jurnalul Annei Frank“. Cu­­ Millie Par­kins, Joseph Schildkra­ut, Shelley Winters şi Richard Beyner. 22.40 — „24 de ore“. 22.50 Campionatele eu­ropene de box — tine­ret — (semifinale), în­registrare de la pati­noarul „23 August“. Calendar 7 IUNIE 1716 — A murit stolni­cul Constantin Can­­tacuzino, diplomat, istoric şi geograf (n. 1650) 1933 — Din iniţiativa Partidului Comunist Român a luat fiin­ţă Comitetul na­ţional antifascist 1848 — S-a născut pic­torul Paul Gauguin (n. 9. V. 1903) Radio Tîrgu Mureş MIERCURI, 7 IUNIE 6.30—7.00 Intîlnire matinală : 35 de ani de la moartea lui Simo Donca. Planuri de va­canţă. Dragostea de me­serie. Muzică. 16.30— 18.00 Cronica actualită­ţii. Intimpinarea Con­ferinţei Naţionale a P.C.R., imbold de noi realizări în muncă. Poş­ta muzicală. Dialog pe teme cetăţeneşti ■ E­xemplul comuniştilor la locul de muncă. Canţo­nete interpretate de Ludovic Spiess. Şcoala şi viaţa. Se apropie vacanţa de vară . Cum aţi pregătit-o ? Muzică de cameră de Csiky Boldizsár. Cinema 7 IUNIE 1972 MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Tran­silvania“ ! Anna celor o mie de zile, seriile I-II, film englez. Cinematograful „Harghita“: Alo, aţi greşit numărul, film românesc. ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Ho­morod“ i Boxerul, film polonez. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ i Parada circului, film sovietic. Cinematograful „Forestierul“ . Anul trecut la Marienbad, film franco-italian. I­OPLIŢA — Cinematograful „Călimag“ i Ca­zul C.L., film cehoslovac. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Pro­gresul“ | Căpitanul Korda, film cehoslovac. JORSEC — Cinematograful „Borsec“ i 100 de dolari pentru șerif, film american. Cinematograful „Izvorul“ i Parada circului, film sovietic.­­•­LAHITA — Cinematograful „Fierarul“ . Do­miciliul conjugal, film franco-italian. BALAN — Cinematograful „Minerul“ : Căpita­nul Korda, film cehoslovac. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul". Nu-mi place ziua de luni, film polonez. LACU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roşu“: Farmecul ţinuturilor sălbatice, film german (R.F.G.). GALAUTAŞ — Cinematograful „Bradul“­­ Se­cretul planetei maimuţelor, film american. ANUL V. nr. 1331 Clasamentul final al campionatului judeţean de fotbal edit a 1971/1972,după consumarea­­ce­lor 30 de etape, arată astfel : 1.MUREŞUL TOPLIŢA 30225 394—2349 2.Harghita Odorhei 30213 688—2545 3.Rapid Ciceu 30138 051—4834 4.Constructorul M.­Ciuc 301531243—3633 5.Unirea II Cristur 301371045—4433 6.Apentin Borsec 301431370—6331 7.Viitorul II Gheorgheni 301331443—5029 8.Minerul Chileni 301321563—5528 9.Bastionul Lăzarea 301161356—6428 10.Sănătatea Tulgheș 301071343—6727 11.Flamura Roșie Sînsimion 301061451—6026 12.Minerul Lueta 30­981343—7526 13.Minerul II Bălan 3010 51541—4925 14.Complexul Gălăuțaș 301131671—8325 15.Bradul Clodosa 30771626—6821 16.Textila II Odorhei 30­841855—7120 V. PAȘCANU B. ANTON

Next