Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1584-1661)
1973-06-06 / nr. 1640
Pag. 4 DECLARAŢIE SOLEMNA a Republicii Socialiste România şi Iranului Republica Socialistă România şi Iranul, Luind în considerare relaţiile de prietenie şi de stimă reciprocă statornicite între cele două ţări, Animate de dorinţa comună de a răspunde aspiraţiilor de pace, de apropiere şi de înţelegere ale popoarelor român şi iranian şi de a dezvolta şi mai mult relaţiile de prietenie şi de cooperare între cele două state, pe baza trainică a principiilor şi normelor justiţiei şi dreptului internaţional, Dorind să sporească contribuţia celor două ţări la cauza păcii şi securităţii internaţionale, precum şi la dezvoltarea cooperării între toate statele, Reafirmind ataşamentul lor faţă de scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, care proclamă voinţa popoarelor de a trăi în pace unul cu altul, într-un spirit de bună vecinătate şi de deplină înţelegere şi de a dezvolta relaţii amicale între toate naţiunile, Conştiente de răspunderea care incumbă tuturor statelor — mari sau mici — pentru instaurarea unui climat de pace şi securitate în lume şi pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi de cooperare între toate ţările, indiferent de sistemul lor politic, economic şi social sau de nivelul lor de dezvoltare, Reafirmind că toate statele, fără nici o deosebire, au dreptul şi obligaţia de a participa la soluţionarea problemelor internaţionale care le privesc, Exprimînd convingerea lor profundă că pacea şi securitatea internaţională trebuie să se bazeze pe respectarea dreptului sacru al fiecărei ţări la existenţii, libertate, suveranitate şi independenţă, la pace şi securitate, ca şi dreptul fiecărui popor de a dispune în mod liber de soarta sa, fără nici un amestec şi fără nici un fel de constrîngere sau presiune exercitate de puteri străine, Hotărîte să acţioneze în sensul eforturilor generale pentru promovarea condiţiilor de pace şi securitate în Europa, în Asia şi în întreaga lume şi pentru dezvoltarea relaţiilor amicale intre naţiuni. Conştiente de necesitatea sporirii eforturilor, la nivel naţional şi internaţional, în vederea asigurării unui progres economic mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare şi a reducerii şi eliminării marilor decalaje ce le separă de ţările dezvoltate, Afirmînd dreptul tuturor statelor de a participa la cooperarea internaţională şi de a avea acces nestingherit la cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne, 1. Proclamă voinţa lor comună, de a dezvolta şi strînge relaţiile lor prieteneşti şi de cooperare în domeniile politic, economic, ştiinţific, tehnologic, cultural , artistic, turistic şi uman ; de a dezvolta, pe baze reciproc avantajoase, colaborarea economică în multiple domenii şi de a mări schimburile comerciale, favorizind mijloacele de realizare a acestui scop ; de a facilita dezvoltarea schimburilor şi a cooperării în domeniile învăţămintului, ştiinţei, culturii şi artelor. II. Proclamă voinţa lor comună de a fundamenta raporturile dintre ele, precum şi cu toate celelalte state, pe următoarele principii: 1. Dreptul inalienabil al fiecărui popor de a-şi alege sistemul său politic, economic şi social, corespunzător voinţei şi intereselor proprii, în deplină libertate şi fără nici un amestec străin. 2. Dreptul sacru al fiecărui stat la independenţă, libertate, suveranitate naţională şi la pace şi obligaţia lui de a întreţine relaţii de bună vecinătate şi bună înţelegere cu celelalte state.3. Dreptul suveran al fiecărui stat de a dispune de resursele sale naturale conform intereselor naţionale, la adăpost de orice constrîngere sau presiune străină. 4. Deplina egalitate în drepturi a tuturor statelor, indiferent de mărime, potenţial, nivel de dezvoltare, de sistemul lor politic, economic şi social şi respectarea drepturilor inerente deplinei suveranităţi. 5. Dreptul inalienabil al fiecărui stat de a participa la examinarea şi rezolvarea problemelor internaţionale de interes comun. 6. Asigurarea avantajului reciproc în cooperarea mutuală dintre state. 7. Dreptul şi îndatorirea statelor de a coopera între ele, indiferent de sistemele lor socialpolitice, în diverse domenii cu caracter internaţional, în scopul menţinerii păcii şi securităţii în lume şi al promovării progresului economic şi social al tuturor naţiunilor şi dreptul necondiţionat al tuturor statelor de a participa la cooperarea internaţională şi de a avea acces nestingherit la cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne pe plan mondial. 8. Neamestecul în treburile interne sau externe ale altui stat, sub nici o formă şi nici un motiv. 9. Inviolabilitatea frontierelor şi integritatea teritorială a statelor şi, drept consecinţă, recunoaşterea faptului că orice tentativă din partea unui stat îndreptată împotriva unităţii naţionale sau integrităţii teritoriale a altui stat constituie o atingere adusă păcii şi securităţii internaţionale. 10. Obligaţia statelor de a se abţine în relaţiile lor internaţionale de a recurge la orice fel de constrîngere de ordin militar, politic, economic sau de altă natură, de la folosirea ameninţării cu forţa sau a forţei împotriva altui stat, sub orice pretext, în orice circumstanţă şi sub orice formă. 11. Dreptul inerent al fiecărui stat la apărarea individuală sau colectivă. 12. Reglementarea tuturor diferendelor dintre state numai prin mijloace paşnice. In interpretarea şi aplicarea lor, aceste principii fundamentale ale dreptului internaţional sunt legate între ele şi fiecare principiu trebuie să fie interpretat în contextul celorlalte principii. Ele trebuie să fie respectate riguros de către toate statele, în relaţiile lor reciproce, şi nici o violare a unuia dintre aceste principii nu ar putea fi justificată niciodată şi în nici o împrejurare. III. Proclamă voinţa lor comună , de a dezvolta relaţii de prietenie şi cooperare cu toate statele, pe baza principiilor mai sus enunţate: de a acţiona în scopul adoptării de măsuri efective în domeniul dezarmării şi pentru promovarea destinderii, păcii, înţelegerii şi cooperării în Europa, în Asia şi în întreaga lume ; de a colabora între ele şi cu celelalte state în vederea întăririi rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în apărarea independenţei şi suveranităţii tuturor statelor şi a dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî liber soarta, în consolidarea păcii şi securităţii internaţionale şi în stimularea cooperării dintre state, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional, de a participa activ la examinarea şi rezolvarea problemelor internaţionale în interesul păcii şi securităţii internaţionale şi al cooperării între toate statele lumii. IV. In vederea examinării problemelor ţinînd de aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentei Declaraţii, Republica Socialistă România și Iranul vor dezvolta consultările dintre ele la toate nivelurile, folosind întîlnirile periodice ale miniştrilor afacerilor externe sau ale reprezentanţilor lor, precum şi căile diplomatice obişnuite, întocmită la Bucureşti, la 4 iunie 1973, în două exemplare, fiecare în limbile română şi persană, cele două texte avînd aceeaşi valabilitate. Pentru Republica Socialistă România NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat GEORGE MACOVESCU, ministrul afacerilor externe La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, Maiestatea Sa Imperială Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi Maiestatea Sa Imperială Farah Pahlavi, Şahbani a Iranului, au făcut o vizită oficială în Republica Socialistă România, între 2 şi 5 iunie 1973. In timpul şederii lor în România, Maiestăţile Lor Imperiale şi membrii suitei lor au vizitat obiective industriale, social-culturale şi monumente arhitectonice din Bucureşti şi nordul Moldovei, bucurîndu-se pretutindeni de o primire călduroasă şi prietenească, expresie a sentimentelor de stimă şi prietenie pe care le nutresc popoarele român şi iranian. In cursul acestei vizite, într-o atmosferă de cordialitate şi înţelegere ce caracterizează raporturile de prietenie dintre cele două ţări, au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat şi Şahinşahul Aryamehr, în cadrul cărora cei doi şefi de stat s-au informat reciproc despre preocupările actuale ale României şi Iranului, au procedat la un larg schimb de vederi privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale, precum şi unele probleme internaţionale de interes comun. La convorbirile oficiale au participat I Din partea română: Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Pungan, consilier al președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Roabă, ambasadorul României în Iran, Lucian Petrescu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iraniană , Abbas Khalatbari, ministrul afacerilor externe, Houshang Ansari, ministrul economiei, Sadegh Sadriegh, ambasadorul Maiestăţii Sale Imperiale Sahinşahul Aryamehr la Bucureşti, Akbar Darai, ambasador, director general in Ministerul Afacerilor Externe, Ali Reza Arouzi, director general în Ministerul Economiei, Amir Arsalan Morakham Sanii, ministru-consilier, directorul Direcţiei a II-a politice din Ministerul Afacerilor Externe, Anoushirvan Sadigh, prim-secretar, secretar particular al ministrului afacerilor externe, Behnam Bazarghani, secretar particular al ministrului economiei. Constatînd cu satisfacţie că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări se dezvoltă în permanenţă în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale şi animaţi de dorinţa de a da expresie aspiraţiilor de pace şi înţelegere ale popoarelor român şi iranian şi de a lărgi şi adinei, în continuare, raporturile care există între cele două state, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi Maiestatea Sa Mohammad Reza Pahavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, au semnat Declaraţia solemnă a Republicii Socialiste România şi a Iranului. In timpul vizitei, a fost semnat Acordul între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul imperial al Iranului pentru cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică pe termen lung, important instrument pentru dezvoltarea şi adîncirea viitoare a cooperării româno-iraniene. Preşedintele Consiliului de Stat şi Şahinşahul Aryamehr au relevat cu satisfacţie creşterea pe baza acordurilor încheiate, a colaborării culturale şi a celei tehnico-ştiinţifice dintre cele două ţări, rodnicia schimburilor de vizite la diverse niveluri, în domeniile economic, social, cultural şi ştiinţific şi au convenit să intensifice aceste schimburi în scopul găsirii unor noi posibilităţi de cooperare reciproc avantajoasă. Efectuind un schimb de vederi cu privire la principalele probleme internaţionale actuale, cei doi şefi de stat au evidenţiat că pentru asigurarea şi dezvoltarea unui climat stabil de pace, destindere, încredere, securitate şi colaborare internaţională, este imperios necesară recunoaşterea şi aplicarea strictă de către toate statele a normelor şi principiilor fundamentale universal valabile ale dreptului internaţional cu privire la relaţiile dintre state , respectul reciproc al independenţei şi suveranităţii naţionale, deplina egalitate în drepturi, neamestecul în treburile interne ale altor ţări şi avantajul reciproc, renunţarea la forţă şi la ameninţarea cu forţa, dreptul inalienabil al fiecărui popor de a fi stăpîn pe destinele sale. Preşedintele Consiliului de Stat şi Şahinşahul Aryamehr au subliniat că tuturor statelor, indiferent de mărime, sistem politic, economic sau social, le revine responsabilitatea pentru instaurarea unui climat de securitate şi cooperare în lume şi pentru dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între toate ţările. Cele două părţi au reafirmat hotărîrea lor de a acţiona în continuare în vederea adoptării unor măsuri practice şi efective pentru încetarea cursei înarmărilor, înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rind, a celei nucleare, care ar avea o deosebită însemnătate pentru realizarea şi consolidarea securităţii mondiale. Preşedintele Consiliului de Stat şi Şahinşahul Aryamehr au relevat că Republica Socialistă România şi Iranul consideră că reducerea şi lichidarea decalajelor care separă ţările în curs de dezvoltare de cele economic avansate constituie o problemă de importanţă majoră a cărei rezolvare corespunzătoare este de interes fundamental pentru întărirea păcii şi securităţii internaţionale, pentru asigurarea progresului întregii omeniri. Ei au exprimat convingerea că, pentru lichidarea fenomenului subdezvoltării economice, sunt necesare eforturi susţinute din partea fiecărei ţări spre a pune în valoare — conform voinţei şi intereselor sale vitale — bogăţiile naturale şi resursele umane de care dispune, asigurarea sprijinului material al ţărilor dezvoltate, precum şi realizarea unei largi cooperări internaţionale, prin înlăturarea oricăror bariere şi altor obstacole discriminatorii din relaţiile economice interstatale, care afectează în special economia ţărilor în curs de dezvoltare. Cei doi şefi de stat au subliniat necesitatea respectării neabătute a dreptului suveran al fiecărui stat de a dispune în mod liber de bogăţiile naturale şi de toate celelalte resurse, de a avea acces nestingherit la cuceririle ştiinţei şi tehnologiei moderne la nivel mondial, de a participa, în condiţii de egalitate, la examinarea şi reglementarea problemelor economice şi monetare internaţionale. Cele două părţi au subliniat, de asemenea, necesitatea creşterii rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în aplicarea programelor complexe prevăzute în cadrul strategiei internaţionale a celui de-al doilea deceniu pentru dezvoltare, în lărgirea şi diversificarea programelor de cooperare tehnică şi al altor programe de asistenţă tehnică, în intensificarea sprijinului acordat tuturor ţărilor în curs de dezvoltare, indiferent de orînduirea lor socială sau de zona geografică din care fac parte, precum şi în promovarea unei largi cooperări internaţionale industriale, prin facilitarea transferului de tehnologie către aceste ţări, în vederea ajungerii din urmă a ţărilor avansate. Cele două părţi au condamnat cu hotărîre colonialismul şi discriminarea rasială, sub toate formele lor, şi au exprimat dorinţa ca principiile enunţate în Declaraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la acordarea independenţei tuturor ţărilor şi popoarelor coloniale să fie în întregime puse în aplicare. In legătură cu evoluţia din sud-estul Asiei, părţile au salutat cu satisfacţie încheierea acordului cu privire la încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam, precum şi semnarea acordului privind restabilirea păcii şi realizarea înţelegerii naţionale în Laos, şi au exprimat, totodată, speranţa că aceste acorduri vor crea condiţiile necesare instaurării unei păci durabile în această regiune, astfel ca popoarele din Indochina să-şi poată consacra forţele dezvoltării economice şi sociale şi să-şi rezolve problemele conform voinţei şi hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Abordînd problema Orientului Mijlociu, cele două părţi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de gravitatea situaţiei din această regiune şi au apreciat că pentru restabilirea păcii în această parte a lumii trebuie să fie aplicată rezoluţia din 22 noiembrie 1967 a Consiliului de Securitate. Cei doi şefi de stat au avut un schimb de vederi în legătură cu situaţia actuală din Europa şi convocarea conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv rezultatele obţinute pînă în prezent în cadrul consultărilor multilaterale de la Helsinki, ei şi-au exprimat speranţa că prin eforturi colective se va ajunge la convocareaimediată a conferinţei general-europene care să aşeze relaţiile dintre statele continentului pe principii noi, astfel incit să se asigure fiecărui popor, fiecărui stat, posibilitatea de a-şi concentra eforturile spre dezvoltarea economică-socială de sine stătătoare, în concordanţă cu năzuinţele sale. Ei au fost de acord că realizarea securităţii şi consolidarea păcii în Europa vor exercita o influenţă pozitivă asupra păcii şi securităţii în lume, vor contribui la promovarea colaborării internaţionale. Preşedintele Consiliului de Stat şi Şahinşahul Aryamehr au subliniat importanţa pe care Republica Socialistă România şi Iranul o acordă creşterii rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în apărarea independenţei şi suveranităţii tuturor statelor şi a dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî liber soarta, în consolidarea păcii şi securităţii internaţionale şi în stimularea cooperării dintre state, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional. Cei doi şefi de stat şi-au manifestat hotărîrea de a continua şi coordona eforturile lor cu cele ale altor state pentru atingerea acestui scop, în conformitate cu rezoluţia propusă de România şi adoptată la cea de-a XXVII-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cele două părţi au apreciat că convorbirile care au avut loc în timpul acestei vizite au contribuit în mod deosebit la strîngerea şi consolidarea relaţiilor de prietenie, precum şi la dezvoltarea cooperării economice bilaterale reciproc avantajoase dintre cele două ţări. Maiestatea Sa Imperială Şahinşahul Aryamehr a exprimat vii mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, soţiei sale Elena Ceauşescu, şi poporului român pentru primirea foarte cordială care i-a fost rezervată lui şi împărătesei, precum şi membrilor suitei lor. Maiestatea Sa Imperială Şahinşahul Iranului a invitat pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi pe soţia sa, Elena Ceauşescu, să facă o vizită oficială în Iran. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere, data vizitei urmînd să fie fixată ulterior. COMUNICAT COMUN privind vizita în Republica Socialistă România a Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Iryamehr şi Maiestăţii Sale Imperiale Farah Pahlavi, Şahbani a Iranului Informația HARGHhfil Pentru Imperiul Iranului MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Maiestatea sa Imperială Șahinșahul Iranului ABBAS ALI KHALATBARI, ministrul afacerilor externe încheierea vizitei Şahinşahului Iranului (Urmare din pag. 1.)rare paşnică între naţiuni. Ei salută, în acelaşi timp, cu cordialitate pe Şahinşahul Aryamehr, aclamînd îndelung pentru continua întărire şi adîncire a relaţiilor româno-iraniene. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Iranului răspund cu cordialitate manifestărilor de simpatie ale mulţimii. La scara avionului, Maiestăţile Lor Imperiale îşi iau rămas bun de la Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ion Păţan vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Maria Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, George Macovescu, ministru afacerilor externe, AlexandruRoabă, ambasadorul României în Iran. Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărăteasa Farah îşi iau apoi rămas bun cu deosebită cordialitate de la preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de la tovarăşa Elena Ceauşescu. Şahinşahul Aryamehr mulţumeşte călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru ospitalitatea manifestată în tot timpul vizitei, pe care o consideră cu adevărat istorică şi-i urează şefului statului român deplin succes în realizarea proiectelor sale, multă sănătate. La rîndul său, preşedintele Consiliului de Stat, adresînduse suveranului iranian, subliniază că împărtăşeşte întrutotul aprecierea că vizita Maiestăţii Sale Imperiale în România are un caracter istoric şi îşi exprimă convingerea că rezultatele ei vor fi dintre cele mai fructuoase. Conducătorul României urează Şahinşahului Iranului succes în înfăptuirea obiectivelor propuse, multă fericire. Un grup de pionieri oferă buchete de flori preşedintelui Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, Şahinşahului Aryamehr şi împărătesei Farah. Din uşa avionului, suveranii Iranului răspund îndelung saluturilor celor prezenţi. La ora 10:15 avionul imperial a decolat de pe aeroportul Otopeni. ANUL VI, nr. 1640 SPORT-SPORT Miercurea-Ciuc judeţeană la fotba Duminică s-a încheiat ultimul act al campionatului judeţean de fotbal, ediţia 1972— 1973. Titlul de campioană judeţeană a fost cucerit de formaţia A.S. Miercurea-Ciuc, care a terminat competiţia neînvinsă şi cu un golaveraj excepţional: 108 goluri marcate şi numai 3 primite. Se poate aprecia că, în general, această ediţie s-a desfăşurat la un nivel mulţumitor, iar unele formaţii — A.S. Miercurea-Ciuc, Harghita Odorheiu Secuiesc, Bastionul Lăzarea şi altele — au privit competiţia cu toată seriozitate. Din păcate, au fost şi formaţii (I.P.E.G. Sărmaş, Recolta Ditrău, I.P.E.G. Bălan), care au dat mult de furcă atît comisiei de fotbal, cit şi celorlalte echipe prin desele lor neprezentări. Nu au lipsit nici partide în care au abundat neregularităţile, indisciplina şi nesportivitatea, atrăgînd după sine numeroase suspendări de jucători şi arbitri. Iată, pe scurt, relatări despre partidele din ultima etapă a campionatului: TRICOTAJUL MIERCUREA-CIUC — APEMIN BORSEC 3—2 (1—1) Victoria gazdelor a fost adusă de Haţegan (minutele 38 şi 60) şi Cozac (minutul 78). Pentru oaspeţi au înscris Puskás (minutul 43) şi Hintea (minutul 65). RECOLTA DÎTRAU — BASTIONUL LAZAREA 1—5 (1—4) Oaspeţii şi-au adjudecat victoria prin golurile marcate de Ferencz B. (minutele 1 şi 65), Ferencz D. (minutul 15), Béres (minutul 42) şi Korpos (minutul 38). Golul de onoare al gazdelor a fost înscris de Szabo (minutul 35). MINERUL LUETA — BRADUL NODOŞA 3—0 (1—0) Arbitrul întîlnirii a „omis“ să treacă pe foaia de arbitraj numele jucătorilor care au marcat cele trei goluri. Ne pare rău că nu-i putem evidenţia în această ultimă etapă. HARGHITA ODORHEIU SECUIESC — I.P.E.G. BALAN 1—0 (0—2) Singurul gol al partidei a fost înscris de BenkS în minutul 63. SANATATEA tulgheş — CONSTRUCTORUL MIERCUREA-CIUC 6—2 (4—1) Scor de proporţii la Tulgheş. Victoria gazdelor a fost adusă de Sods (minutul 16), Bucur (minutele 32 şi 40) şi Birsan (minutele 41, 56 şi 60). Pentru oaspeţi a înscris Pora I (minutele 35 şi 46). FLAMURA ROŞIE SINSIMION — COMPLEXUL GALAUTAŞ 4—0 (4—0) Golurile au fost marcate de Nagy (minutul 3, autogol), Mosoi (minutul 6), Bodol (minutul 35) şi Sogas (minutul 42). I.P.E.G. SARMAŞ — A.S. MIERCUREA-CIUC 0—3 (neprezentare) campioana Clasamentul final 1. A.S. Miercurea-Ciuc 26 242 0108—3 50 2. Harghita Odorheiu Secuiesc 26 193 4 89—16 41 3. Bastionul Lăzarea 26 163 7 67—44 35 4. Apemin Borsec 26 152 9 88—41 32 5. Sănătatea Tulgheș 26 143 9 59—49 31 6. Minerul Lueta 26 11 411 44—45 26 7. Complexul Gălăuţaș 26 11 411 49— 58 26 8. Constructorul M.Ciuc 26 11 114 55—60 23 9. Tricotajul Miercurea-Ciuc 26 10 313 36—48 23 10. Bradul Hodoşa 269 512 43—60 23 11. Flamura Roșie Sînsimion 269 413 44—60 22 12. I.P.E.G. Bălan 268 117 34—80 17 13. Recolta Ditrău 265 318 36—64 13 14. I.P.E.G. Sărmaș 260 224 14—1382 memento 16.30—18.00 — Cronica actualităţii. Muzică uşoară. Teatrul radiofonic : Paul Everac . Iancu la Hălmagiu. Din creaţia compozitorului Ion Vidu. MIERCURI, 6 IUNIE televiziune 9.00 — Curs de limba engleză. Lecţia a 56-a. 9.30 — De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi. 10.00 — Telex. 10.05 — Publicitate. 10.15 — Prim plan: Gheorghe Duma — Erou al Muncii Socialiste (reluare). 10.40 — Film serial: Oraşul Negru. Ecranizare după romanul lui Mikszáth Kálmán. Producţie a studiourilor de televiziune din R.P. Ungară. Episodul I: „Bănuiala“. 11.45 — La ordinea zilei. Azi, judeţul Mureş. 12.00 — Revista literar-artistică TV. (reluare). 13.00 — Telejurnal. 15.30 Campionatele europene de box — sferturi de finală (gala a III-a). Transmisiune directă de la Belgrad. 17.30 — Curs de limba germană. Lecţia a 56-a (reluare). 18.00 — Telex. 18.05 — Tragerea Pronoexpres. 18.15 — Tehnic-club. 18.30 — Semnificaţii. 25 de ani de la crearea Muzeului de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. 18.55 — „Salutări din Suedia“ — producţie a studiourilor de filme documentare din Stockholm. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 — Telejurnal. Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor. 20.00 — Cîntecul săptămînii. Tineri în ţara tinereţii. 20.05 — Teleobiectiv 20.25 — Telecinemateca. Ciclul „Filme mari — genuri cinematografice diferite“. Panică pe stradă. Producţie a studiourilor americane. Regia Elia Kazan. Premieră pe ţară. 22.05 — Patru ani de la instaurarea Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud. 22.25 — 24 de ore. Actualitatea sportivă. radio tg. mureş ---- JOI, 7 IUNIE 6.30—7.00 — Pentru progresul zootehniei : Preocupare permanentă pentru realizarea ritmică a sarcinilor din planul de producţie. Muzică populară la cerere. cinema MIERCURI, 6 IUNIE MIERCUREA-CIUC - Cinematograful „Transilvania“ : Tecumseh, film german (R.D.G.) in culori, cinemascop. Cinematograful „Harghita“: Casa de lingă calea ferată, film german (R.D.G.). ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod“ : Goya, seriile I și II, film german (R.D.G.)-sovietic in culori, cinemascop. Cinematograful „Grădina de vară“ : Trafic, film francez în culori. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ : Vacanţă la Roma, film american. Cinematograful „Forestierul“ : Drum in penumbră, film românesc in culori. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Aventurile unei prinţese germane la curtea regelui Soare, film german (R.F.G.) in culori. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul“ : A fost odată un polițist, film franco-italian in culori. BORSEC - Cinematograful „Borsec“ : Poveste singeroasă, film iugoslav în culori. Cinematograful „Izvorul“ : Am încălcat legea, film american în culori, cinemascop. VLAHIȚA — Cinematograful „Fierarul“ : Patru fete intr-o curte, film maghiar. BALAN — Cinematograful „Minerul“ : Noul angajat, film polonez. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul“: Organizaţia, film american în culori. LACU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roşu“ : Bulevardul romului, film franco-hispano-italian în culori. Redacţia şi administraţia Miercurea Ciuc, str . Noiembrie nr. 35. Telefon: 11300, 11826, 11034, 11633 Tiparul! Tipografia Miercurea Ciuc