Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1584-1661)

1973-06-06 / nr. 1640

Pag. 4 DECLARAŢIE SOLEMNA a Republicii Socialiste România şi Iranului Republica Socialistă România şi Iranul, Luind în considerare relaţiile de prietenie şi de stimă recipro­că statornicite între cele două ţări, Animate de dorinţa comună de a răspunde aspiraţiilor de pa­ce, de apropiere şi de înţelegere ale popoarelor român şi iranian şi de a dezvolta şi mai mult re­laţiile de prietenie şi de coope­rare între cele două state, pe baza trainică a principiilor şi normelor justiţiei şi dreptului internaţional, Dorind să sporească contribu­ţia celor două ţări la cauza pă­cii şi securităţii internaţionale, precum şi la dezvoltarea coope­rării între toate statele, Reafirmind ataşamentul lor fa­ţă de scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, care proclamă voinţa popoarelor de a­ trăi în pace unul cu altul, în­­tr-un spirit de bună vecinătate şi de deplină înţelegere şi de a dezvolta relaţii amicale între toate naţiunile, Conştiente de răspunderea care incumbă tuturor statelor — mari sau mici — pentru instaurarea unui climat de pace şi securita­te în lume şi pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi de co­operare între toate ţările, indi­ferent de sistemul lor politic, e­­conomic şi social sau de nivelul lor de dezvoltare, Reafirmind că toate statele, fă­ră nici o deosebire, au dreptul şi obligaţia de a participa la solu­ţionarea problemelor internaţio­nale care le privesc, Exprimînd convingerea lor pro­fundă că pacea şi securitatea in­ternaţională trebuie să se baze­ze pe respectarea dreptului sa­cru al fiecărei ţări la existenţii, libertate, suveranitate şi inde­pendenţă, la pace şi securitate, ca şi dreptul fiecărui popor de a dispune în mod liber de soar­ta sa, fără nici un amestec şi fără nici un fel de constrîngere sau presiune exercitate de pu­teri străine, Hotărîte să acţioneze în sensul eforturilor generale pentru pro­movarea condiţiilor de pace şi securitate în Europa, în Asia şi în întreaga lume şi pentru dez­voltarea relaţiilor amicale intre naţiuni. Conştiente de necesitatea spo­ririi eforturilor, la nivel naţio­nal şi internaţional, în vederea asigurării unui progres economic mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare şi a reducerii şi eli­minării marilor decalaje ce le separă de ţările dezvoltate, Afirmînd dreptul tuturor sta­telor de a participa la coopera­rea internaţională şi de a avea acces nestingherit la cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne, 1. Proclamă voinţa lor comună, de a dezvolta şi strînge rela­ţiile lor prieteneşti şi de coope­rare în domeniile politic, eco­nomic, ştiinţific, tehnologic, cul­tural , artistic, turistic şi u­­man ; de a dezvolta, pe baze reciproc avantajoase, colaborarea econo­mică în multiple domenii şi de a mări schimburile comerciale, favorizind mijloacele de realiza­re a acestui scop ; de a facilita dezvoltarea schim­burilor şi a cooperării în dome­niile învăţămintului, ştiinţei, cul­turii şi artelor. II. Proclamă voinţa lor comu­nă de a fundamenta raporturile dintre ele, precum şi cu toate celelalte state, pe următoarele principii: 1. Dreptul inalienabil al fiecă­rui popor de a-şi alege sistemul său politic, economic şi social, corespunzător voinţei şi intere­selor proprii, în deplină liberta­te şi fără nici un amestec străin. 2. Dreptul sacru al fiecărui stat la independenţă, libertate, su­veranitate naţională şi la pace şi obligaţia lui de a întreţine re­laţii de bună vecinătate şi bună înţelegere cu celelalte state.­­3. Dreptul suveran al fiecărui stat de a dispune de resursele sale naturale conform interese­lor naţionale, la adăpost de ori­ce constrîngere sau presiune străină. 4. Deplina egalitate în drepturi a tuturor statelor, indiferent de mărime, potenţial, nivel de dez­voltare, de sistemul lor politic, economic şi social şi respecta­rea drepturilor inerente deplinei suveranităţi. 5. Dreptul inalienabil al fie­cărui stat de a participa la exa­minarea şi rezolvarea probleme­lor internaţionale de interes co­mun. 6. Asigurarea avantajului reci­­proc în cooperarea mutuală din­tre state. 7. Dreptul şi îndatorirea state­lor de a coopera între ele, indi­ferent de sistemele lor social­­politice, în diverse domenii cu caracter internaţional, în scopul menţinerii păcii şi securităţii în lume şi al promovării progresu­lui economic şi social al tuturor naţiunilor şi dreptul necondiţio­nat al tuturor statelor de a par­ticipa la cooperarea internaţio­nală şi de a avea acces nestin­gherit la cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne pe plan mon­dial. 8. Neamestecul în treburile in­terne sau externe ale altui stat, sub nici o formă şi nici un mo­tiv. 9. Inviolabilitatea frontierelor şi integritatea teritorială a sta­telor şi, drept consecinţă, recu­noaşterea faptului că orice ten­tativă din partea unui stat în­dreptată împotriva unităţii na­ţionale sau integrităţii teritoriale a altui stat constituie o atinge­re adusă păcii şi securităţii in­ternaţionale. 10. Obligaţia statelor de a se abţine în relaţiile lor internaţio­nale de a recurge la orice fel de constrîngere de ordin militar, politic, economic sau de altă na­tură, de la folosirea ameninţării cu forţa sau a forţei împotriva altui stat, sub orice pretext, în orice circumstanţă şi sub orice formă. 11. Dreptul inerent al fiecărui stat la apărarea individuală sau colectivă. 12. Reglementarea tuturor di­ferendelor dintre state numai prin mijloace paşnice. In interpretarea şi aplicarea lor, aceste principii fundamenta­le ale dreptului internaţional sunt legate între ele şi fiecare principiu trebuie să fie interpre­tat în contextul celorlalte prin­cipii. Ele trebuie să fie respec­tate riguros de către toate sta­tele, în relaţiile lor reciproce, şi nici o violare a unuia dintre a­­ceste principii nu ar putea fi justificată niciodată şi în nici o împrejurare. III. Proclamă voinţa­ lor co­mună , de a dezvolta relaţii de prie­tenie şi cooperare cu toate sta­tele, pe baza principiilor mai sus enunţate: de a acţiona în scopul adoptă­rii de măsuri efective în dome­niul dezarmării şi pentru promo­varea destinderii, păcii, înţelege­rii şi cooperării în Europa, în Asia şi în întreaga lume ; de a colabora între ele şi cu celelalte state în vederea întări­rii rolului Organizaţiei Naţiuni­lor Unite în apărarea indepen­denţei şi suveranităţii tuturor statelor şi a dreptului inaliena­bil al fiecărui popor de a-şi ho­tărî liber soarta, în consolidarea păcii şi securităţii internaţionale şi în stimularea cooperării din­tre state, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional, de a participa activ la exami­narea şi rezolvarea problemelor internaţionale în interesul păcii şi securităţii internaţionale şi al cooperării între toate statele lu­mii. IV. In vederea examinării pro­blemelor ţinînd de aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor pre­zentei Declaraţii, Republica So­cialistă România și Iranul vor dezvolta consultările dintre ele la toate nivelurile, folosind în­­tîlnirile periodice ale miniştrilor afacerilor externe sau ale repre­zentanţilor lor, precum şi căile diplomatice obişnuite, întocmită la Bucureşti, la 4 iu­nie 1973, în două exemplare, fiecare în limbile română şi persană, cele două texte avînd aceeaşi valabilitate. Pentru Republica Socialistă România NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat GEORGE MACOVESCU, ministrul afacerilor externe La invitaţia preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, Maiestatea Sa Im­perială Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi Ma­iestatea Sa Imperială Farah Pahlavi, Şahbani a Iranului, au făcut o­ vizită oficială în Repu­blica Socialistă România, între 2 şi 5 iunie 1973. In timpul şederii lor în Ro­mânia, Maiestăţile Lor Imperia­le şi membrii suitei lor au vi­­­zitat obiective industriale, so­­cial-culturale şi monumente ar­hitectonice din Bucureşti şi nor­dul Moldovei, bucurîndu-se pre­tutindeni de o primire căldu­roasă şi prietenească, expresie a sentimentelor de stimă şi prie­tenie pe care le nutresc po­poarele român şi iranian. In cursul acestei vizite, într-o atmosferă de cordialitate şi în­ţelegere ce caracterizează rapor­turile de prietenie dintre cele două ţări, au avut loc convor­biri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat şi Şahinşahul Aryamehr, în cadrul cărora cei doi şefi de stat s-au informat reciproc despre preocupările ac­tuale ale României şi Iranului, au procedat la un larg schimb de vederi privind dezvoltarea re­laţiilor bilaterale, precum şi u­­nele probleme internaţionale de interes comun. La convorbirile oficiale au participat I Din partea română: Ion Pă­ţan, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, ministrul co­merţului exterior, George Maco­vescu, ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Pungan, consilier al președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Roabă, ambasadorul României în Iran, Lucian Pe­­trescu, director în Ministerul A­­facerilor Externe. Din partea iraniană , Abbas Khalatbari, ministrul afacerilor externe, Houshang Ansari, mi­nistrul economiei, Sadegh Sa­­driegh, ambasadorul Maiestăţii Sale Imperiale Sahinşahul Arya­mehr la Bucureşti, Akbar Darai, ambasador, director general in Ministerul Afacerilor Externe, Ali Reza Arouzi, director gene­ral în Ministerul Economiei, A­­mir Arsalan Morakham Sanii, ministru-consilier, directorul Di­recţiei a II-a politice din Mi­nisterul Afacerilor Externe, Anoushirvan Sadigh, prim-secre­tar, secretar particular al mi­nistrului afacerilor externe, Behnam Bazarghani, secretar particular al ministrului econo­miei. Constatînd cu satisfacţie că re­laţiile de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări se dezvol­tă în permanenţă în interesul ambelor popoare, al cauzei pă­cii şi colaborării internaţionale şi animaţi de dorinţa de a da expresie aspiraţiilor de pace şi înţelegere ale popoarelor român şi iranian şi de a lărgi şi adinei, în continuare, raporturile care există între cele două state, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi Maiestatea Sa Mohammad Reza Pah­avi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, au semnat Declaraţia solemnă a Republicii Socialiste România şi a Iranului. In timpul vizitei, a fost sem­nat Acordul între guvernul Re­publicii Socialiste România şi guvernul imperial al Iranului pentru cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică pe termen lung, important instrument pen­tru dezvoltarea şi adîncirea vii­toare a cooperării româno-ira­niene. Preşedintele Consiliului de Stat şi Şahinşahul Aryamehr au relevat cu satisfacţie creşterea pe baza acordurilor încheiate, a colaborării culturale şi a celei tehnico-ştiinţifice dintre cele două ţări, rodnicia schimburilor de vizite la diverse niveluri, în domeniile economic, social, cul­tural şi ştiinţific şi au convenit să intensifice aceste schimburi în scopul găsirii unor noi posi­bilităţi de cooperare reciproc a­­van­ta­joasă. Efectuind un schimb de ve­deri cu privire la principalele probleme internaţionale actuale, cei doi şefi de stat au eviden­ţiat că pentru asigurarea şi dez­voltarea unui climat stabil de pace, destindere, încredere, secu­ritate şi colaborare internaţiona­lă, este imperios necesară recu­noaşterea şi aplicarea strictă de către toate statele a normelor şi principiilor fundamentale u­­niversal valabile ale dreptului internaţional cu privire la rela­ţiile dintre state , respectul reci­proc al independenţei şi suvera­nităţii naţionale, deplina egali­tate în drepturi, neamestecul în treburile interne ale altor ţări şi avantajul reciproc, renunţa­rea la forţă şi la ameninţarea cu forţa, dreptul inalienabil al fiecărui popor de a fi stăpîn pe destinele sale. Preşedintele Consiliului de Stat şi Şahinşahul Aryamehr au subliniat că tuturor statelor, in­diferent de mărime, sistem poli­tic, economic sau social, le re­­­vine responsabilitatea pentru instaurarea unui climat de secu­ritate şi cooperare în lume şi pentru dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între toate ţările. Cele două părţi au reafirmat hotărîrea lor de a acţiona în continuare în vederea adoptării unor măsuri practice şi efecti­ve pentru încetarea cursei înar­mărilor, înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rind, a celei nucleare, care ar avea o deosebită însemnătate pentru realizarea şi consolidarea secu­rităţii mondiale. Preşedintele Consiliului de Stat şi Şahinşahul Aryamehr au relevat că Republica Socialistă România şi­ Iranul consideră că reducerea şi lichidarea decalaje­lor care separă ţările în curs de dezvoltare de cele economic avansate constituie o problemă de importanţă majoră a cărei rezolvare corespunzătoare este de interes fundamental pentru întărirea păcii şi securităţii in­ternaţionale, pentru asigurarea progresului întregii omeniri. Ei au exprimat convingerea că, pentru lichidarea fenomenului subdezvoltării economice, sunt necesare eforturi susţinute din partea fiecărei ţări spre a pune în valoare — conform voinţei şi intereselor sale vitale — bogăţi­ile naturale şi resursele umane de care dispune, asigurarea spri­jinului material al ţărilor dez­voltate, precum şi realizarea u­­nei largi cooperări internaţiona­le, prin înlăturarea oricăror ba­riere şi altor obstacole discrimi­natorii din relaţiile economice interstatale, care afectează în special economia ţărilor în curs de dezvoltare. Cei doi şefi de stat au subliniat necesitatea res­pectării neabătute a dreptului suveran al fiecărui stat de a dis­pune în mod liber de bogăţiile naturale şi de toate celelalte re­surse, de a avea acces nestin­gherit la cuceririle ştiinţei şi tehnologiei moderne la nivel mondial, de a participa, în con­diţii de egalitate, la examinarea şi reglementarea problemelor e­­conomice şi monetare internaţio­nale. Cele două părţi au subliniat, de asemenea, necesitatea creşte­rii rolului Organizaţiei Naţiuni­lor Unite în aplicarea programe­lor complexe prevăzute în ca­drul strategiei internaţionale a celui de-al doilea deceniu pentru dezvoltare,­ în lărgirea şi diver­sificarea programelor de coope­rare tehnică şi al altor progra­me de asistenţă tehnică, în in­tensificarea sprijinului acordat tuturor ţărilor în curs de dez­voltare, indiferent de orînduirea lor socială sau de zona geogra­fică din care fac parte, precum şi în promovarea unei largi co­operări internaţionale industria­le, prin facilitarea transferului de tehnologie către aceste ţări, în vederea ajungerii din urmă a ţărilor avansate. Cele două părţi au condamnat cu hotărîre colonialismul şi dis­criminarea rasială, sub toate for­mele lor, şi au exprimat dorin­ţa­ ca principiile enunţate în De­claraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la acordarea independenţei tuturor ţărilor şi popoarelor coloniale să fie în întregime puse în aplicare. In legătură cu evoluţia din sud-estul Asiei, părţile au salutat cu satisfacţie încheierea acordu­lui cu privire la încetarea răz­boiului şi restabilirea păcii în Vietnam, precum şi semnarea a­­c­ordului privind restabilirea pă­cii şi realizarea înţelegerii na­ţionale în Laos, şi au exprimat, totodată, speranţa că aceste a­­corduri vor crea condiţiile nece­sare instaurării unei păci dura­bile în această regiune, astfel ca popoarele din Indochina să-şi poată consacra forţele dezvoltă­rii economice şi sociale şi să-şi rezolve problemele conform vo­inţei şi hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Abordînd problema Orientului Mijlociu, cele două părţi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de gravitatea situaţiei din această regiune şi au apreciat că pen­tru restabilirea păcii în această parte a lumii trebuie să fie a­­plicată rezoluţia din 22 noiem­brie 1967 a Consiliului de Secu­ritate. Cei doi şefi de stat au avut un schimb de vederi în legătură cu situaţia actuală din­­ Europa şi convocarea conferinţei gene­­ral-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv re­zultatele obţinute pînă în pre­zent în cadrul consultărilor mul­tilaterale de la Helsinki, ei şi-au exprimat speranţa că prin efor­turi colective se va ajunge la convocarea­­imediată a conferin­ţei general-europene care să a­­şeze relaţiile dintre statele conti­nentului pe principii noi, astfel incit să se asigure fiecărui po­por, fiecărui stat, posibilitatea de a-şi concentra eforturile spre dezvoltarea economică-socială de sine stătătoare, în concordanţă cu năzuinţele sale. Ei au fost de acord că realizarea securităţii şi consolidarea păcii în Europa vor exercita o influenţă pozitivă asupra păcii şi securităţii în lu­me, vor contribui la promovarea colaborării internaţionale. Preşedintele Consiliului de Stat şi Şahinşahul Aryamehr au subliniat importanţa pe care Re­publica Socialistă România şi Iranul o acordă creşterii rolu­lui Organizaţiei Naţiunilor Uni­te în apărarea independenţei şi suveranităţii tuturor statelor şi a dreptului inalienabil al fiecă­rui popor de a-şi hotărî liber soarta, în consolidarea păcii şi securităţii internaţionale şi în stimularea cooperării dintre sta­te, în conformitate cu principii­le şi normele dreptului interna­ţional. Cei doi şefi de stat şi-au mani­festat hotărîrea de a continua şi coordona eforturile lor cu cele ale altor state pentru atingerea acestui scop, în conformitate cu rezoluţia propusă de România şi adoptată la cea de-a XXVII-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cele două părţi au apreciat că convorbirile care au avut loc în timpul acestei vizite au con­tribuit în mod deosebit la strîn­­gerea şi consolidarea relaţiilor de prietenie, precum şi la dez­voltarea cooperării economice bilaterale reciproc avantajoase dintre cele două ţări. Maiestatea Sa Imperială Şa­hinşahul Aryamehr a exprimat vii mulţumiri preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, soţiei sale Elena Ceauşescu, şi poporului român pentru primirea foarte cordială care i-a fost rezervată lui şi împărătesei, precum şi membri­lor suitei lor. Maiestatea Sa Imperială Şa­hinşahul Iranului a invitat pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi pe soţia sa, Elena Ceauşescu, să facă o vizită oficială în Iran. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere, da­ta vizitei urmînd să fie fixată ulterior. COMUNICAT COMUN privind vizita în Republica Socialistă România a Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Iryamehr şi Maiestăţii Sale Imperiale Farah Pahlavi, Şahbani a Iranului Informația HARGHhfil Pentru Imperiul Iranului MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Maiestatea sa Imperială Șahinșahul Iranului ABBAS ALI KHALATBARI, ministrul afacerilor externe încheierea vizitei Şahinşahului Iranului (Urmare din pag. 1.)­rare paşnică între naţiuni. Ei salută, în acelaşi timp, cu cor­dialitate pe Şahinşahul Arya­­mehr, aclamînd îndelung pen­tru continua întărire şi adînci­­re a relaţiilor româno-iraniene. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Iranului răspund cu cordialitate manifestărilor de simpatie ale mulţimii. La scara avionului, Maiestăţile Lor Imperiale îşi iau rămas bun de la Ilie Verdeţ, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Miniş­tri, Ion Păţan vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Maria Groza, vicepre­şedinte al Marii Adunări Naţio­nale, George Macovescu, minis­tru afacerilor externe, Alexan­dru­­Roabă, ambasadorul Româ­niei în Iran. Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărătea­sa Farah îşi iau apoi rămas bun cu deosebită cordialitate de la preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de la tovarăşa Elena Ceauşescu. Şahinşahul Aryamehr mulţu­meşte călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru ospi­talitatea manifestată în tot tim­pul vizitei, pe care o consideră cu adevărat istorică şi-i urează şefului statului român deplin succes în realizarea proiectelor sale, multă sănătate. La rîndul său, preşedintele Consiliului de Stat, adresîndu­­se suveranului iranian, sublinia­ză că împărtăşeşte întrutotul a­­precierea că vizita Maiestăţii Sa­le Imperiale în România are un caracter istoric şi îşi exprimă convingerea că rezultatele ei vor fi dintre cele mai fructuoase. Conducătorul României urează Şahinşahului Iranului succes în înfăptuirea obiectivelor propuse, multă fericire. Un grup de pionieri oferă bu­chete de flori preşedintelui Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, Şahinşahului Aryamehr şi împărătesei Farah. Din uşa avionului, suveranii Iranului răspund îndelung salu­turilor celor prezenţi. La ora 10:15 avionul imperial a decolat de pe aeroportul Oto­­peni. ANUL VI, nr. 1640 SPORT-SPORT Miercurea-Ciuc judeţeană la fotba Duminică s-a încheiat ulti­mul act al campionatului ju­deţean de fotbal, ediţia 1972— 1973. Titlul de campioană jude­ţeană a fost cucerit de forma­ţia A.S. Miercurea-Ciuc, care a terminat competiţia neînvinsă şi cu un golaveraj excepţional: 108 goluri marcate şi numai 3 primite. Se poate aprecia că, în ge­neral, această ediţie s-a desfă­şurat la un nivel mulţumitor, iar unele formaţii — A.S. Miercurea-Ciuc, Harghita O­­dorheiu Secuiesc, Bastionul Lă­­zarea şi altele — au privit com­petiţia cu toată seriozitate. Din păcate, au fost şi formaţii (I.P.E.G. Sărmaş, Recolta Ditrău, I.P.E.G. Bălan), care au dat mult de furcă atît comisiei de fotbal, cit şi celorlalte echipe prin desele lor neprezent­ări. Nu au lipsit nici partide în care au abundat neregularităţi­­le, indisciplina şi nesportivita­­tea, atrăgînd după sine nume­roase suspendări de jucători şi arbitri. Iată, pe scurt, relatări despre partidele din ultima etapă a campionatului: TRICOTAJUL MIERCUREA-CIUC — APEMIN BORSEC 3—2 (1—1) Victoria gazdelor a fost adusă de Haţegan (minutele 38 şi 60) şi Cozac (minutul 78). Pentru oaspeţi au înscris Puskás (mi­nutul 43) şi Hintea (minutul 65). RECOLTA DÎTRAU — BASTIONUL LAZAREA 1—5 (1—4) Oaspeţii şi-au adjudecat vic­toria prin golurile marcate de Ferencz B. (minutele 1 şi 65), Ferencz D. (minutul 15), Béres (minutul 42) şi Korpos (minutul 38). Golul de onoare al gazde­lor a fost înscris de Szabo (minutul 35). MINERUL LUETA — BRADUL N­ODOŞA 3—0 (1—0) Arbitrul întîlnirii a „omis“ să treacă pe foaia de arbitraj numele jucătorilor care au mar­cat cele trei goluri. Ne pare rău că nu-i putem evidenţia în această ultimă etapă. HARGHITA ODORHEIU SECUIESC — I.P.E.G. BALAN 1—0 (0—2) Singurul gol al partidei a fost înscris de BenkS în minu­tul 63. SANATATEA tulgheş — CONSTRUCTORUL MIERCUREA-CIUC 6—2 (4—1) Scor de proporţii la Tulgheş. Victoria gazdelor a fost adusă de Sods (minutul 16), Bucur (minutele 32 şi 40) şi Birsan (minutele 41, 56 şi 60). Pentru oaspeţi a înscris Pora I (minu­tele 35 şi 46). FLAMURA ROŞIE SINSIMION — COMPLEXUL GALAUTAŞ 4—0 (4—0) Golurile au fost marcate de Nagy (minutul 3, autogol), Mosoi (minutul 6), Bodol (minutul 35) şi Sogas (minutul 42). I.P.E.G. SARMAŞ — A.S. MIERCUREA-CIUC 0—3 (neprezentare) campioana Clasamentul final 1. A.S. Miercurea-Ciuc 26 242 0108—3 50 2. Harghita Odorheiu Secuiesc 26 193 4 89—16 41 3. Bastionul Lăzarea 26 163 7 67—44 35 4. Apemin Borsec 26 152 9 88—41 32 5. Sănătatea Tulgheș 26 143 9 59—49 31 6. Minerul Lueta 26 11 411 44—45 26 7. Complexul Gălăuţaș 26 11 411 49— 58 26 8. Constructorul M.­Ciuc 26 11 114 55—60 23 9. Tricotajul Miercurea-Ciuc 26 10 313 36—48 23 10. Bradul Hodoşa 269 512 43—60 23 11. Flamura Roșie Sînsimion 269 413 44—60 22 12. I.P.E.G. Bălan 268 117 34—80 17 13. Recolta Ditrău 265 318 36—64 13 14. I.P.E.G. Sărmaș 260 224 14—1382 memento 16.30—18.00 — Cronica actualităţii. Muzică uşoară. Teatrul radiofo­nic : Paul Everac . Iancu la Hăl­­magiu. Din creaţia compozitorului Ion Vidu. MIERCURI, 6 IUNIE televiziune 9.00 — Curs de limba engleză. Lecţia a 56-a. 9.30 — De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi. 10.00 — Telex. 10.05 — Pu­blicitate. 10.15 — Prim plan: Gheorghe Duma — Erou al Mun­cii Socialiste (reluare). 10.40 — Film serial: Oraşul Negru. Ecra­nizare după romanul lui Mik­száth Kálmán. Producţie a stu­diourilor de televiziune din R.P. Ungară. Episodul I: „Bănuiala“. 11.45 — La ordinea zilei. Azi, ju­deţul Mureş. 12.00 — Revista li­­terar-artistică TV. (reluare). 13.00 — Telejurnal. 15.30 Campionatele eu­ropene de box — sferturi de fi­nală (gala a III-a). Transmisiune directă de la Belgrad. 17.30 — Curs de limba germană. Lecţia a 56-a (reluare). 18.00 — Telex. 18.05 — Tragerea Pronoexpres. 18.15 — Tehnic-club. 18.30 — Sem­nificaţii. 25 de ani de la crearea Muzeului de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. 18.55 — „Salutări din Suedia“ — pro­ducţie a studiourilor de filme do­cumentare din Stockholm. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 — Telejurnal. Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor. 20.00 — Cîntecul săptămînii. Tineri în ţara tinereţii. 20.05 — Teleobiectiv 20.25 — Te­­lecinemateca. Ciclul „Filme mari — genuri cinematografice dife­rite“. Panică pe stradă. Producţie a studiourilor americane. Regia Elia Kazan. Premieră pe ţară. 22.05 — Patru ani de la instaura­rea Guvernului Revoluţionar Pro­vizoriu al Republicii Vietnamului de Sud. 22.25 — 24 de ore. Ac­tualitatea sportivă. radio tg. mureş ----­ JOI, 7 IUNIE 6.30—7.00 — Pentru progresul zootehniei : Preocupare perma­nentă pentru realizarea ritmică a sarcinilor din planul de produc­ţie. Muzică populară la cerere. cinema MIERCURI, 6 IUNIE MIERCUREA-CIUC - Cinemato­graful „Transilvania“ : Tecum­­seh, film german (R.D.G.) in culori, cinemascop. Cinematograful „Harghita“: Casa de lingă calea ferată, film german (R.D.G.). ODORHEIU SECUIESC - Cinema­tograful „Homorod“ : Goya, se­riile I și II, film german (R.D.G.)-sovietic in culori, ci­nemascop. Cinematograful „Grădina de va­ră“ : Trafic, film francez în cu­lori. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ : Vacanţă la Roma, film american. Cinematograful „Forestierul“ : Drum in penumbră, film româ­nesc in culori. TOPLIŢA — Cinematograful­ „Că­­liman“ : Aventurile unei prin­ţese germane la curtea regelui Soare, film german (R.F.G.) in culori. CRISTURU SECUIESC - Cinema­tograful „Progresul“ : A fost odată un polițist, film fran­­co-italian in culori. BORSEC - Cinematograful „Bor­­sec“ : Poveste singeroasă, film iugoslav în culori. Cinematograful „Izvorul“ : Am încălcat legea, film american în culori, cinemascop. VLAHIȚA — Cinematograful „Fie­rarul“ : Patru fete intr-o curte, film maghiar. BALAN — Cinematograful „Mine­rul“ : Noul angajat, film po­lonez. BĂILE TUŞNAD — Cinematogra­ful „Oltul“: Organizaţia, film american în culori. LACU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roşu“ : Bulevardul ro­mului, film franco-hispano-ita­­lian în culori. Redacţia şi administraţia­­ Miercurea Ciuc, str . Noiembrie nr. 35. Telefon: 11300, 11826, 11034, 11633 Tiparul! Tipografia Miercurea Ciuc

Next