Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1584-1661)
1973-06-10 / nr. 1644
lBtHIHIBIHIHiaiWBIIIHiaiHIBIBIBIHmaiHiaiHiaiHIBIHIHIHIHtBIHIHIHiaiHIHIBiHIHIHIBIHIBIHiaiHlBTaiHIHia,^ Cincinalul înainte de termen foința şi acţiunea tuturor oamenilor muncii i ’AUGUST Succese, de prestigiu Confirmarea angajamentelor asumate Bilanţul primelor cinci luni ale acestui an a fost deosebit de fructuos pentru salariaţii Uzinei „Tehnoutilaj" din Odorheiu Secuiesc. Angajaţi plenar în marea bătălie a înfăptuirii cincinalului înainte de termen, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici au realizat, în cinstea zilei de 23 August, planul producţiei globale în proporţie de 103,5 la sută, iar cel al producţiei marfă în procent de 105,7 la sută. La Fabrica de mobilă din Odorheiu Secuiesc Mobilă peste prevederile planului La realizările prestigioase înregistrate de întreprinderea judeţeană de industrie locală Harghita se adaugă şi rezultatele obţinute de colectivul de muncă al unităţii din Odorheiu Secuiesc, rezultate care se concretizează într-o producţie suplimentară de mobilă în valoare de 440.000 Iei. im Industrializarea lemnului ţinteşte spre o sporire a valorii materiei prime, spre o utilizare cit mai judicioasă, prin înglobarea unei cantităţi cit mai mari de muncă vie. Un astfel de produs care dă satisfacţii chiar şi de ordin estetic este — mobila stil. Deşi au existat tentative şi pînă acuma de confecţionare a unei cantităţi de astfel de mobilă, de abia, acum s-a împlinit dorinţa meşterilor din Odorheiu Secuiesc de a-şi pune L. PAIU (Continuare în pag. a 3-a) AV LEMNUL ÎNNOBILAT DE PASIUNEA OAMENILOR şVim imimimimim imimimimimimimimimimimimimimimimimimimimimimtiiimimimimimimimimimimimimiiimimimimimimimimimimi DESPRE NECESITATEA FOLOSIRII CU MAXIMON DE EFICIENTA A „FERESTRELOR” LARGI DINTRE PLOI III AGRICULORA In ultima săptămînă, capriciile vremii au pricinuit suficiente necazuri lucrătorilor de pe ogoare, dimineţi însorite, după-amieze închise ,cu un cer învolburat de nori, iar spre sfîrşitul zilei rafale de ploi. Date fiind restanţele însemnate înregistrate în desfăşurarea lucrărilor agricole de sezon, generate în bună măsură de capriciile vremii, firesc ar fi fost şi ar fi, ca în fiecare unitate agricolă coopera Din păcate, însă, nu aşa s-a întîmplat şi se întîmplă în fiecare unitate agricolă cooperatistă. Unii conducători de unităţi, în loc să mobilizeze oamenii la lucru, se mulţumesc ca, de pe piedestalul pe care îl ocupă să ţină să „rezolve“ problemele cu ponegrirea timpului, care, asemenea unui copil răsfăţat, nu vrea să se astîmpere ... Astfel, în ziua de ieri, pe tarlalele Cooperativei agricole de producţie din Dăneşti nu s-a întîmplat nimic deosebit, deşi cooperatorii de aici deţin încă restanţe însemnate la însămînţarea unor culturi de primăvară, îndeosebi la unul pentru fuior. Facilitate de ploile repetate şi de timpul închis, cresc în voie şi buruienile. Dar cine să le combată, dacă înşişi mai marii cooperativei consideră că pe cîmp nici cu plugul, nici cu sapa, în ziua de ieri. lui s-a putut, mai bine zis, nu s-a găsit nimic de făcut. Ploile au dictat un repaus forţat, lucrărilor agricole, şi pe tarlalele unităţii agricole cooperatiste din Mădăraş. Inginerul agronom al cooperativei ne spune că mai sînt de însămînţat 30 ha cu culturi furajere, iar lucrărilede combatere a buruienilor pe parcelele însămînţate cu culturi prăşitoare se apropie de sfîrşit. Deci, aparent, nimic grav. E drept că, în ciuda timpului înaintat, culturile furajere pot fi însămînţate încă, recolta fiind încă garantată. Lucrările de întreţinere a culturilor a cunoscut progrese îrisemnate, cu excepţia unor suprafeţe mici, primele praşile manuale şi mecanice pot fi considerate încheiate. Să nu uităm însă că o singură praşilă nu poate rezolva asigurarea unui proces de vegetaţie corespunzător pentru culturile de primăvară. Consemnăm, totuşi, în lipsa unor alte acţiuni mai însemnate, că la Mădăraş (spre deosebire de cooperatorii din Dăneşti, care, în ziua de ieri, nu au găsit nimic de lucru pe cîmp, unii gospodari au ieşit pe cîmp ca să evacueze de pe terenuri apele ce băltesc. La Cîrţa, ni s-a spus că preşedintele cooperativei şi inginerul şef au plecat de dimineaţă pe cîmp, vrînd să depisteze suprafeţele pe care se poate lucra la întreţinerea culturilor. Dar, In acelaşi timp, nu s-a mai spus sa mi nutrim cine ştie ce speranţe, întrucît din cauza precipitaţiilor, posibilităţile reluării lucrului pe cîmp nu prea înclină în favoarea unei munci spornice, gospodăreşti! Iată, aşadar, în trei unităţi agricole cooperatiste situate în zona Ciucului de Sus, radiografia unei zile de după ploaie, a unei largi ,,ferestre“, în care — repetăm — deşi în condiţii îngreunate, s-ar fi putut, totuşi, lucra pe cîmp, dar stăpîniţi de o optică greşită, gospodarii de aici s-au rezumat mai mult să aştepte „cuminţirea timpului“. I. D. KISS tistă gospodarii să caute să folosească cu maximă eficienţă „ferestrele“ largi dintre ploi, în special, pentru grabnica introducere sub brazdă a seminţelor, pe ultimele suprafeţe neînsămînţate încă şi pentru impulsionarea substanţială a lucrărilor de întreţinere a culturilor de primăvară, acestea, în urma precipitaţiilor abundente, mai în toate locurile fiind ameninţate deburuieni. Primele cantităţi de furaje Recoltatul furajelor cultivate, lucrare ce se bucură în aceste zile de o atenţie sporită din partea cooperatorilor şi mecanizatorilor, înregistrează pe zi ce trece cote superioare. Astfel, pînă în prezent, s-a eectuat coasa întîi la lucernă şi trifoi pe o suprafaţă de peste 560 ha. Spre deosebire de anii precedenţi, se constată o operativitate accentuată în ceea ce priveşte grabnica depozitare a cantităţilor recoltate. Pînă în momentul de faţă în finarele şi silozurile cooperativelor au ajuns în siguranţă peste 1.200 tone furaje de calitate superioară. ereseeari pm TCBwrq sahibs, anitivat y— HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN ANUl V. Nr. 16444 pagini 30 bani DUMINICA 10 IUNIE 1973 Pag. a 2-a Opinii Sesizări Propuneri Se împlinesc 24 de ani de cînd, din iniţiativa şi sub conducerea partidului a fost creată miliţia populară — organ înarmat al dictaturii proletariatului — căreia i s-a încredinţat nobila sarcină de a contribui la apărarea cuceririlor revoluţionare, a proprietăţii obşteşti şi a cetăţenilor, la asigurarea liniştei şi ordinii publice. După cucerirea deplină a puterii politice au fost desfiinţate poliţia şi jandarmeria, instrumente docile în mîinile claselor exploatatoare, creîndu-se în locul lor miliţia, care, prin rolul şi compoziţia sa de clasă, a devenit un organ profund popular, legat de oamenii muncii prin comunitatea de interese, sarcini şi aspiraţii. Activitatea miliţiei, ln cei 24 de ani, a fost pusă în slujba poporului, a fiecărui om corect şi cinstit al societăţii noastre socialiste. Pentru fiii de muncitori şi ţărani, îmbrăcaţi în uniformă de miliţie munca nu a fost uşoară. Cu toate greutăţile întîmpinate, cadrele miliţiei, educate în spiritul înaltei respensabilitâţi comuniste, au transformat — în hotărirea lor fermă de a face faţă oricărei misiuni — dragostea şi recunoştinţa faţă de partid şi popor în arme puternice împotriva duşmanilor şi infractorilor de tot felul. Şi nu puţine au fost misiunile care au cerut lucrătorilor miliţiei dăruire şi chiar sacrificiul suprem. Cu acest prilej aducem un omagiu memoriei acelor ofiţeri şi subofiţeri care, făcîndu-şi datoria, şi-au jertfit viaţa în lupta cu elementele duşmănoase naţiunii noastre. Numele lor sînt şi vor fi rostite cu adîncă recunoştinţă de toţi acei care i-au cunoscut şi pentru care s-au jertfit. Inscriindu-se în contextul general al mă- surilor de perfecţionare a întregii activităţi statale, miliţia şi-a îmbunătăţit în fiecare an formele de organizare şi metodele de muncă. Concomitent cu realizarea unei dotări tehnice superioare, în organele miliţiei are loc un complex proces de perfecţionare juridică şi tehnică. In organele şi formaţiunile noastre organizaţiile de partid şi tineret desfăşoară o susţinută muncă politică pentru cultivarea în rîndul lucrătorilor de miliţie a acelor trăsături de caracter proprii activistului de partid şi de stat. Principalul scop al acestui proces educativ îl constituie necesitatea întăririi capacităţii de acţiune a fiecăruia, astfel incit fiecare militar să fie un devotat slujitor al poporului. Cel de-al 24-lea an de existenţă ne găseşte cu un aparat calificat, capabil să folosească metodele avansate de prevenire şi descoperire a tuturor manifestărilor antisociale. Rezultatele dobîndite pînă acum de către lucrătorii de miliţie din judeţul nostru sînt o pregnantă mărturie a acestor aprecieri. Cadrele noastre au reuşit să facă inofensivi infractori versaţi, unii dintre ei organizaţi în grupuri care, prin metode abile, au adus sau au încercat să aducă pagube avuţiei naţionale. Din activitatea miliţiei pentru combaterea infracţiunilor în dauna avutului obştesc aş vrea să reamintesc doar descoperirea infractorilor care au acţionat în domeniul comerţului, industriei forestiere, cooperaţiei meşteşugăreşti şi al altor sectoare economice din judeţul nostru. Cetăţenilor cinstiţi din judeţ le sunt vii întipărite în memorie cuvintele tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, care, la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1971 arăta: „Influenţa moravurilor burgheze se manifestă în primul rînd prin atitudinea faţă de proprietatea socialistă; furturile, delapidările, sustragerile de orice fel lovesc în interesele tuturor oamenilor muncii, sînt acte ostile construcţiei socialiste, de aceea trebuie considerate, aşa cum spune Lenin, ca acte contrarevoluţionare". Miliţia luptă neabătut pentru prevenirea şi descoperirea unor astfel de acte. Un alt domeniu im-Colonel Ioan MAER, şeful miliţiei şi adjunct al şefului Inspectoratului judeţean Harghita al Ministerului de Interne (Continuare în pag. a 3-a) POPULARE 11 Pagina a 4-a ! Ordinea de zi a Conferinţei pentru securitate şi cooperare in Europa, adoptată in mod solemn, in unanimitate, prin consens, in şedinţa din 8 iunie a consultărilor multilaterale de la Helsinki intîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii Artiştilor Plastici, cu prilejul vizitării expoziţiei „125 de ani de la Revoluţia din 1848 în România“ In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziţia jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluţia din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii şi graficienii de pe întreg cuprinsul ţării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintaşi, celor ce au purtat steagul mişcării revoluţionare paşoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam şi ţară, pentru libertate şi progres, pentru unitatea şi independenţa naţiunii române. La vernisaj au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ. De asemenea, erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Sunt de faţă participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii Artiştilor Plastici, mulţi dintre ei prezenţi cu opere în expoziţie, critici de specialitate şi alţi oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea în sala expoziţiei, secretarul general al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, preşedintele de onoare al Uniunii Artiștilor Plus (Continuare ta pag. a 3-a)., Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep — deşi sînteţi la sfîrşitul lucrărilor conferinţei — prin a vă adresa salutul şi felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat şi guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a Conferinţei pe ţară a Uniunii Artiştilor Plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinţei. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem şi aici unele inovaţii, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziţii alcătuite de artiştii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluţia din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expoziţia, am putut căpăta o imagine a ceea ce aţi realizat, a ceea ce puteţi realiza atunci cînd vă propuneţi să daţi expresie unor momente importante din istoria naţională, să înfăţişaţi eroismul, lupta pentru o viaţă mai bună, mai dreaptă, pentru progres şi civilizaţie, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziţie este bună .Sunt înfăţişate, prin imagini variate, momente importante în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziţiei, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului este că, folosindu-se stiluri şi maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conţinut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziţie a reuşit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). înţelegeţi că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în faţa tuturor celor care au expus aici, să exprim preferinţele mele. Pot spune însă că, în general, atit ca orientare, cit şi ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aş dori să-i felicit călduros pe toţi artiştii plastici care au contribuit la realizarea expoziiţiei, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sunt expuse aici — propunindu-şi ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, şi să re urez succese şi mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, aşa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretenţios. Aş putea spune că în această situaţie mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziţia pe care am văzut-o tot aici, cu cîţiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut paşi foarte mari, mai cu seamă în direcţia redării unui conţinut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. (Continuare în pag. a 3-a) Ieri, la Căminul cultural din Tulgheşi a fost susţinută expunerea „25 de ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie“. In continuare, a fost vizionat un bogat şi interesant spectacol de cintece şi jocuri populare, prezentat de formaţia căminului cultural. La iniţiativa Comitetului comunal U.T.C. Zetea şi a comitetelor U.T.C. de la fabrica de aţă, „Tehnoutilaj“, fabrica de confecţii, U.E.L., şi Fabrica de mobilă din Odorheiu Secuiesc, a fost organizată in comuna Zetea „Ziua navetistului". Cu acest prilej s-a constituit „Asociaţia navetiştilor" şi s-a aprobat programul de activitate, urmînd ca membrii acesteia să fie instruiţi de Comitetul municipal U.T.C. în încheiere a avut loc o manifestare culturală şi o seară distractivă.