Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1818-1893)

1974-01-03 / nr. 1818

5a- 2 8 i 1 1­1 i­B­I 1 i! ■ B Cuvântarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou (Urmare din pag. 1) conducători ai unor ţări cu orînduiri sociale diferite, declaraţiile solemne şi acordurile realizate au pus bazele unei colaborări largi şi multilaterale între poporul nostru şi popoarele respective şi, totodată, s-au înscris ca un aport nemijlocit la afirmarea noilor principii de relaţii între state, la cauza destinderii, înţelegerii şi colaborării între popoare. Toate acestea au făcut să crească şi mai mult prestigiul internaţional al României, să sporească numărul prietenilor ei pe toate meridianele globului. Fie ca anul 11­74 să intre în istorie prin noi şi mari succese în lupta popoarelor, a forţelor progresiste pentru dezvoltarea colabo­rării între state, fără deosebire de orînduire socială, pentru pro­movarea unor relaţii noi, democratice, în viaţa internaţională, pentru dezvoltarea cursului destinderii şi păcii, pentru încheierea cu succes a Conferinţei general-europene, pentru realizarea unei păci drepte, trainice, în Orientul Mijlociu, pentru lichidarea domi­naţiei coloniale şi a oricăror forme de asuprire a altor popoare, pentru afirmarea dreptului fiecărei naţiuni de a fi stăpînă pe bogăţiile sale, pe propriul său destin, de a-şi făuri o viaţă liberă şi prosperă. Fie ca anul 1974 să ducă la întărirea colaborării şi so­lidarităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste în interesul dezvoltării progre­siste a societăţii contemporane, al făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. In acest moment solemn, îmi exprim convingerea că oamenii muncii din patria noastră — muncitori, ţărani, intelectuali, băr­baţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — nu vor precupeţi nimic pentru traducerea în viaţă a politicii partidului şi statului — expresie fidelă a intere­selor şi aspiraţiilor fundamentale ale naţiunii noastre socialiste. In numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, adresez tuturor cetăţenilor României socialiste cele mai calde urări de succes în realizarea idealurilor lor de bunăstare şi fericire, satisfacţii depli­ne în muncă şi viaţă,împlinirea tuturor dorinţelor, multă sănătate şi fericire ! La mulţi ani, dragi compatrioţi! I Revelion la datorie (Urmare din pag. 1) permanenţă la datorie, în noaptea asta este de­­serviciu tura condusă de impiegatul Salkai Mihai, o formaţie bună, conştiincioasă. Toţi oa­menii din gară şi-au o­­cupat locurile de mun­că şi prevedem că, deşi e o noapte cu ceaţă şi ger, ce solicită o maxi­mă atenţie, nu se va întîmpla nimic deosebit, şi dimineaţă, prima di­mineaţă a anului 1974, vom raporta, aşa cum facem de foarte multă vreme, „totul a decurs normal“. — Dumneavoastră un­de veţi petrece Revelio­nul ? — Aici, unde mă bilu acum, adică în gară. Ţin să urez celor ce muncesc în noaptea as­ta „Da mulţi ani !“. Imediat ce am for­mat cunoscutul număr al pompierilor am au­zit o voce : — Pompierii, capora­lul Veronica Francisc la aparat ! — Nu fiţi îngrijorat, nu e nici un incendiu. Aş vrea să vorbesc cu ofițerul de serviciu. Căpitanul Dumitrache Stan, ne spune : — Nu e prima noap­te de revelion ce o pe­trec în unitate şi, deci, sînt obişnuit. De fapt, la noi cuvîntul datorie primează asupra a ori­ce altceva. — Cum veţi întîmpi­­na noul an, a cărui so­sire se anunţă peste foarte puţin timp ? — Conform tradiţiei. Trupa de serviciu va primi fripturi, un pahar de vin, aparatul de ra­dio ne va aduce veşti de la revelioanele din ţară şi toţi cei ce vom fi aici — sperăm să nu fie vreo chemare ur­gentă — vom ciocni şi ne vom ura ..La mulţi ani !“ Am format numărul Spitalului judeţean, l-am căutat pe medicul de gardă Kuligovski Be­la şi l-am întrebat cum îşi petrece noaptea de Revelion. — In tovărăşia unei cărţi a lui Lev Tolstoi, adică citind, în caz că nu va interveni ceva neprevăzut. Bineînţeles că ne vom felicita, ne vom­ ura ,,La mulţi ani !“ cu colegii aflaţi în serviciu la celelalte secţii — Denes Ladislau la chirurgie, Hallaki Iosif la interne etc., cu asistentele şi suro­rile de serviciu... Şi aşteptăm să vină pe lu­me primul născut al a­­nului ‘74. — Există speranţe în acest sens ? — In secţia materni­tate nu, dar poate ne va aduce salvarea ceva din judeţ... Cum am aflat mai a­­poi speranţa doctorului Kuligovski s-a împlinit înainte de a-şi încheia dînsul garda. Staţia de salvare. Toţi cei ce trebuiau să fie de serviciu, erau la datorie: şoferii Imets Mátyás, Györgypall Ştefan, Gall Ştefan şi Szabó Ferencz, asisten­tele Borş Ena şi Hacen­­da Cecilia, iar la tele­fon Kohn Elisabeta. Telefonul sună din cind în cînd, parcă mai rar decît de obicei şi ime­diat maşinile cu cruce roşie pornesc la drum. Una la Caşin, alta spre Livezi. Drumurile sînt grele, ceaţa e deasă. La ora patru şi ceva vine un apel din Tomeşti. O femeie— Kalamar Ana muncitoare la întreprin­derea de confecţii Mier­­curea-Ciuc — e gata să nască. Maşina la vola­nul căreia e Györgypall Ştefan porneşte într-a­­colo. Şoferul conduce a­­tent, dar cît poate de repede. Ajunge la To­meşti, o ia pe pacientă şi o aduce la spital, la doctorul Kuligovski. La ora 6,20 în sala de naş­teri se aude pentru prima dată strigătul de viaţă al unui băiat mic, rotofei, primul născut al anului 1974. Dar să ne reîntoarcem în timp, în jurul miezu­lui nopţii numărul 09, interurbanul adică, este foarte solicitat, iar te­lefonistele de serviciu Crista Lenke, Rácz Pa­­raschi­va şi Erős Elena abia fac faţă comenzi­lor întîmpinînd solici­tanţii de convorbiri în a­­fara oraşului reşedinţă de judeţ cu urarea „La mulţi ani !“ In multe alte păr­ţi s-a muncit în noaptea de Revelion. Au muncit oamenii de serviciu la centrul de meteorologie studiind starea vremii şi stabilindu-i coordo­natele evoluţiei ei vii­toare, au muncit foarte mulţi oameni din cadrul comerţului de stat şi al Oficiului judeţean de turism, ce au asigurat servirea şi buna dispo­ziţie a celor ce şi-au petrecut noaptea în care şi-au dat întîlnire 73 şi 74, la localurile ce au organizat Revelion, echipele de serviciu de la miliţie, de la circu­laţie şi alţii ce au asi­gurat permanenţa servi­ciilor şi a acelor activi­tăţi ce nu cunosc pauze. Cu atît mai mult aceşti oameni merită să le u­­răm cu cea mai mare căldură „La mulţi ani!“ şi felicitări pentru mo­dul cum şi-au făcut da­toria — onorabil — cu cinste — în vreme ce noi, ceilalţi, sărbăto­ream în antren şi bună dispoziţie, în sunetele orchestrelor sau în faţa televizoarelor, noaptea în care anii 1973 şi 1974 şi-au dat mîinile ... Informaţia HARGHITEI Bucuria succeselor... Cetăţenii oraşului Gheorgheni au petrecut Revelionul 1974 într-o atmosferă de voie bună şi optimism. Era şi nor­mal să fie fericiţi de vreme ce unităţile pro­ducătoare din oraşul lor au raportat realiza­rea şi depăşirea sarci­nilor de producţie pe anul 1973, încă la data de 1 decembrie, reuşind astfel să obţină o depă­şire de plan pînă la sfîrşitul anului calen­daristic de 40 milioane lei. Anul ce a trecut a marcat evenimente im­portante în viaţa in­dustrială, socială şi cul­turală a oraşului. S-a dat în folosinţă fabrica de stofe de mobilă, o nouă secţie aparţinînd întreprinderii de trico­taje Miercurea-Ciuc. Totodată, sub denumi­rea ,,Electroprecizie“, a început să producă o nouă unitate republica­nă. S-au dat în folosinţă locuinţe moderne şi con­fortabile, precum şi o nouă creşă şi cămin de zi cu 220 de locuri. S-a construit o nouă cen­trală telefonică. Locui­torii oraşului au prestat munci patriotice în va­loare de 8,1 milioane lei , ca să amintim doar cîteva din succese­le anului 1973. Cele patru zile de o­­dihnă au prilejuit locu­itorilor din Gheorgheni să petreacă sărbătorind succesele şi să adune forţe necesare pentru începerea cu elan a Noului An. Caracteristica petre­cerilor organizate în crama „Tulipan“, în restaurantul „Mureşul“, precum şi în cantina­restaurant a fost o de­plină atmosferă de voie bună. Tinerii muncitori din fabrica de stofe de mobilă au întîmpinat noul an la cabana „Bu­cin“. Primul nou născut al anului 1974 în oraşul Gheorgheni este Kor­­pos Marta, fiica lucră­toarei Korpos Tereza şi a muncitorului Korpos Dionisie de la filatura de in şi cînepă. La ma­ternitatea oraşului s-au mai înregistrat naşte­rea unei fetiţe şi a unui băieţel. La miezul nopţii sta­ţia de radioamplificare a oraşului a adresat u­­rări de Anul Nou tutu­ror locuitorilor din Gheorgheni difuzîndu­­le un amplu program distractiv. THOMAN Béla m în clinchet de pahare Şi locuitorii oraşului Cristuru Secuiesc au sărbătorit Revelionul 74 într-o atmosferă de vo­ie bună şi entuziasm. Dealtfel, atmosfera de sărbătoare a fost prile­juită şi de darea în folo­sinţă a noului cinema­tograf cu 350 locuri, e­­veniment de mare în­semnătate pentru viaţa culturală a oraşului, şi care se înscrie în mod armonios în marile în­noiri ce au avut loc în anul 1973 la Cristuru Secuiesc. La restaurantul din centrul oraşului, la ca­bana „Sóskút“, sute de locuitori ai oraşului şi-au luat rămas bun de la ve­chiul an, salutînd anul 1974 după cum­ se cuvi­ne. Meniuri bogate, sor­timente variate de bău­turi, tombole, programe distractive au contri­buit la instaurarea bu­nei dispoziţii. Dintre co­lectivele de lucrători ca­re­ au petrecut împreu­nă Revelionul, am re­marca pe lucrătorii fa­bricii de pîine şi anga­jaţii consiliului popular din localitate. Tot „în familie“ au sărbătorit şi elevii cu profesorii de la casa de copii. Sosirea Noului An a fost vestită de sirenele fabricilor, de detunăturile de pe­tarde şi, bineînţeles, şi de clinchetul paharelor umplute cu băuturi, ca­re s-au ciocnit în cinstea Noului An, primit şi în orăşelul de pe Tîrnava Mare, cu bucurie. MARTON Ferencz ANUL VII, nr. 1818 N­­­u­­ Satisfacţii şi speranţe la Mujna Pitit parcă de o mînă grijulie, în speranţa că nu va fi descoperit, su­pravegheat din trei părţi de dealuri impozante, satul Mujna îţi dă im­presia că este aşezat în­tr-o coajă de nucă. Ci­neva spunea, în glumă desigur, că dacă mumne­­nii s-ar hotărî dintr-o dată să-şi părăsească satul ar trece multă vreme pînă ce vecinii ar afla acest lucru. Dar sînt puţini mum­enii ca­re şi-au părăsit sau îşi vor părăsi locurile în care munca rodeşte ca în puţine altele. Pentru că oricît de ascuns ar fi satul, e multă vreme de cînd numele lui şi al locuitorilor săi este ros­tit cu admiraţie şi poate pe alocuri şi cu puţină invidie. E mult de cînd, prin vecini şi mai de­parte cuvîntul „muj­­nean“ este sinonim cu cel de „bun gospodar“. Ca şi în alţi ani în­ceputul ultimei seri a a­­nului i-a găsit pe locui­torii Mujnei împreună, în sala mare a căminu­lui cultural. Cîntec, dans, voie bună pînă în momentul cînd bătăile orologiului au anunţat naşterea Noului An, an în care noi dorinţe, noi speranţe vor prinde via­ţă. Pentru realizarea a­­cestor dorinţe, pentru împlinirea acestor spe­ranţe s-au făcut multe urări. După care con­form tradiţiei, petrecerea a continuat pe la casele oamenilor în grupuri formate din rude, prie­teni, sau colegi de for­maţii de lucru. Sunt mulţi, foarte mulţi, gospodarii din Murna care au întîm­pinat Noul An cu bucu­ria în inimi pentru ceea ce au reuşit să realizeze în anul care a trecut, cu credinţa că în anul 1974 munca lor va fi şi mai rodnică. Şi poate că u­­nul dintre cei mai în­dreptăţiţi la asemenea speranţe este şeful bri­găzii a treia Dénes Tibe­­riu, care în anul care s-a încheiat, cu toate con­diţiile mai puţin favo­rabile, se poate mîndri că a „scos" 1.700 kg po­rumb boabe la hectar, peste 15.000 kg sfeclă de zahăr, aproape 3.000 kg in pentru fuior la hec­tar. S-au ciocnit multe pa­hare în această noapte în care „tînărul 1974“ a sădit în inimile mum­e­­ni­lor un optimism tonic. Şi multe din aceste pa­hare au fost ciocnite în cinstea şi sănătatea unor oameni ca Mester Zol­tán, Kinda Elisabeta, Kakassy Alexandru, Ban Ileana, Kovács Elisabe­ta, Márton Francisc, pe lingă tradiţionalul „no­roc şi la mulţi ani“ u­­rîndu-se ca în anul 1974 să fie cît mai mulţi cei ce vor munci la fel ca ei. S-a ciocnit cîte un pa­har şi pentru Dénes Francisc, Máthé Şte­fan jr. şi ceilalţi îngriji­tori de animale pentru care sărbătorirea Noului An a trebuit să se înche­ie la ora cinci diminea­ţa pentru că animalele trebuiau hrănite, îngriji­te, mulse. Şi au fost hrănite, îngrijite, mulse poate cu un spor de a­­tenţie şi grijă, cu gindul că va fi ,,de bun augur“. ȘT. DANCIU "­ I Ii i ii ii ii i ii i I i i ■îi ii i i i I i i ii La petrecere şi la muncă Pentru petrecerea Revelionului, zeci de fe­roviari din Ciceu, îm­preună cu familiile lor, şi-au dat întîlnire la restaurantul din locali­tate. Despărţirea de a­­nul 1973 a avut loc în­tr-o ambianţă plăcută, cu bucurii şi regrete. Români şi maghiari, ce­feriştii, împreună cu alţi locuitori ai comunei Si­­culeni, s-au bucurat deopotrivă de frumoa­sele realizări ale anului 1973 urîndu-şi unii altora noi succese în toate domeniile de ac­tivitate. L-am întîlnit aici pe Szep Eugen — electromecanic S.C.B., pe Ioan Bololoi — pre­şedintele comitetului sindicatului de linie C.F.R., Gheorghe Ţur­­caş —• mecanic de loco­motivă, pe electricianul Mathe Carol, conducto­rul de bilete Katona loan, pe tehnicianul de revizie vagoane Daniko Adalbert şi mulţi alţii, care, împreună cu fami­liile lor au petrecut o seară de neuitat. S-au depănat amintiri din activitatea şi viaţa de zi cu zi a ceferiştilor de la complexul C.F.R. Ci­ceu, s-a dansat şi s-au închinat pahare cu vin pentru succesele anului încheiat, pentru noi iz­­bînzi în viitor. In acelaşi timp, cînd cei aflaţi în „tură libe­ră“ petreceau, colegii lor, la posturi de mare răspundere vegheau la siguranţa circulaţiei trenurilor. Impiegaţi şi mecanici, lăcătuşi, ma­­nevranţi şi acari, elec­­tromecanici şi electri­cieni ... Tura condusă de im­piegatul de mişcare Pe­ter Martin au descom­pus în noaptea Revelio­nului 16 trenuri cu 780 vagoane, formînd în a­­celaşi timp, 15 trenuri cu 706 vagoane. Intrega activitate s-a desfăşurat în depline condiţii de siguranţă a circulaţiei, toate trenurile fiind pri­mite şi expediate con­form graficelor de cir­culaţie. In blocul turn, impie­gaţii Mihai Rusu şi Ret­­hy Arpad, electrome­canicii Petru Bucur şi Ştefan Oratovschi asi­gurau circulaţia regu­lată a trenurilor ; ope­ratorii de manevră Szabó Ioan şi Péter Árpád, manipulau cu dibăcie macazele de la pupitrele de comandă pentru compunerea şi descompunerea­­ trenu­rilor, pentru manevra­rea celor 1.500 vagoane; şeful de manevră György Árpád, mane­­vranţii Kocsis Dominic, Tanko Andrei, Szabó Coloman şi ceilalţi compuneau trenurile la timp, conform prescrip­ţiilor planului tehnic de exploatare a staţiei, cu respectarea strictă a proceselor tehnologice. Munca lor plină de dă­ruire şi hărnicie, a fă­cut ca în noaptea anu­lui nou realizările să depăşească cota obişnu­ită. Toate trenurile au fost expediate cu tona­jul prescris, staţionarea vagoanelor la tranzit cu manevră redusă cu 2,42 la sută, regularitatea respectată integral, nici un tren nu a plecat cu întîrziere. La depoul de locomo­tive, şeful de tură C-tin Costin cu opera­tivitatea şi conştiincio­zitatea ce-l caracteri­zează, a asigurat pentru fiecare tren, la timp, mecanici de locomotivă şi montatori. La dis­pensarul medical C.F.R., tinerele cadre medicale •, doctoriţa Lucia Hosu şi asistenta Nagy Roza­lia au vegheat la starea sănătăţii personalului de serviciu, executînd verificarea stării de să­nătate, în scopul asigu­rării siguranţei circu­laţiei, la peste 90 meca­nici de locomotivă şi a­­jutori de mecanici. Umăr la umăr, fero­viarii din Complexul C.F.R. Ciceu, fie ei de la depoul de locomoti­ve, staţie sau revizie, sectoarele de centrali­zare şi telecomandă, dispensar medical sau sector electric au închi­nat succesele obţinute în noaptea de Revelion primei zile ale Noului An — 1974, încheind tu­ra de serviciu, ei au a­­vut cu ce se mîndri, în­scriind în dreptul indi­catorilor de plan cifre ce le îndreptăţesc r­în­­dria, le dau satisfacţia datoriei împlinite. Anton BORŞ Complexul turistic din Praid, construit în anul trecut, a găzduit, pentru prima dată, sărbătorirea Revelionului, oferind lo­cuitorilor Praidului un bogat program distrac­tiv, meniuri alese, bău­turi excelente. Conform obiceiului, încetățenit de-a lungul anilor, mi­nerii Salinei au petrecut împreună întîmpinînd cu optimism noul an, ca­re va însemna pentru dezvoltarea Praidului un hotărît pas pe calea ur­banizării. Urbanizarea va atrage după sine şi dezvoltarea impetuoasă a industriei şi în acest sens este suficient să a­­mintim doar staţia de brichetare a sării care va spori capacitatea de producţie a Salinei cu circa 30 la sută. Totoda­tă din angajamentele lo­cuitorilor Praidului me­rită să amintim presta­rea în, anul 1974, a unui volum de munci patrio­tice, de 1,2 milioane lei. La miezul nopţii, tot conform tradiţiei, renu­mita fanfară a minerilor din Praid a colindat străzile comunei, salu­­tînd sosirea Noului An în acordurile muzicii... KOZMA Attila Pe calea urbanizării i­i i i­­ii i ii Ii iii I în oraşul metalurgiştilor Pentru oraşul Vlăhiţa, de la poalele Harghitei, anul 1973 a însemnat a­­nul împlinirii cu succes a strădaniilor. Oraşul s-a dezvoltat în mod simţitor cu noi edificii social-culturale şi, nu în ultimul rînd, s-a lărgit şi s-a modernizat re­numita uzină de fier, mindria vlăhiţenilor. Aşadar, în ceasurile petrecute de la cumpă­na anilor, locuitorii Vlăhiţei au avut ce trece în revistă. Conform tra­diţiei, o mare parte din­tre ei au sărbătorit în sinul familiilor, împreu­nă cu rude şi prieteni. Dar nu puţin a fost nu­mărul acelora care au petrecut Revelionul în u­­nităţile de alimentaţie publică. In restaurantul oraşului, în cantina res­taurant, a domnit o at­mosferă de voie bună şi entuziasm, la instaura­rea căreia nu în mică măsură au contribuit şi meniurile alese, sorti­mentele de băuturi, pre­cum şi muzica care în­demna la dans. Bineînţeles, focul veş­nic al furnalelor vlăhi­­ţene nu s-a stins nici in noaptea Revelionului. La secţia furnale a uzinei de fier, activitatea se desfăşura din plin. Con­duşi de maistrul Sebök Ioan un număr de 34 de jurnalişti erau la da­torie, sărbătorind prin muncă sosirea Noului An. BERECZKI Károly i ii i­i jii i ii ii îii i ii I îi ii Revelion 74 ! Prilej de bilanţuri, prilej de bucuria împlinirii do­rinţelor, a idealurilor şi năzuinţelor... In această noapte splendidă de iarnă, bo­gată în frumuseţi, sta­ţiunile de odihnă din judeţul nostru au fre­­mătat de glasurile şi ve­selia a mii de oameni sosiţi la odihnă s­au ve­niţi doar pentru a-şi pe­trece aici un revelion de neuitat. BOHSEC. In trei res­taurante şi tot atîtea cantine, în faţa meselor încărcate cu fel şi fel de bucate, cu vinuri de via­ţă lungă, dovadă a hăr­niciei noastre probate de atîtea ori, şi-au dat întîlnire metalurgiştii din Galaţi, muncitori şi intelectuali din Capita­lă, constructori de na­ve de la Constanţa, oameni ai muncii din Tîrgu Mureş, Piatra Neamţ, Sibiu, Tulcea, care au petrecut clipe frumoase, împreună au ciocnit pahare pentru realizarea gîndurilor, pentru sănătate şi noi succese în muncă şi via­ţă în anul ce urmează. Cu toate că nu s-au cu­noscut decît în această noapte Dumitru Coicu din Tulcea, Gheorghe Visu din Galaţi, Ion Moldovan din Brăila şi toţi ceilalţi au recunos­cut că s-au simţit ca în­tr-o familie unde voio­şia a fost la înălţime ... LACU ROŞU. Feerie de basm în sala cantinei centrale. Intr-un cadru minunat de lumină­­ şi culoare au petrecut pes­te 300 de oameni ai muncii şi tineri din ta­berele de tineret din Iaşi, Piatra Neamţ şi Mureş. Totă lumea a fost de acord că organi­zatorii au făcut totul ca să se simtă bine, că mîncărurile şi băuturile au corespuns sută la su­tă aşteptărilor. Distrac­ţia şi voia bună au fost prezente în tot ce s-a făcut în această noapte ... Studenţii ieşeni, ve­niţi să-şi petreacă reve­lionul aici, au susţinut un inedit program cultu­ral-artistic : orchestra lor „Alb şi Roşu“ a con­tribuit din plin la reali­zarea atmosferei de săr­bătoare şi fericire ce se putea citi pe feţele dan­satorilor. Vîrtejul înfo­cat al jocului şi dansu­lui a fost susţinut şi de acordurile instrumente­lor formaţiei „Cometa“ din Gheorgheni. De minune s-au dis­trat şi cei peste 80 de elevi şi profesori din Sfintu Gheorghe precum şi ceilalţi oaspeţi sosiţi la cabanele „Suhard“ şi „Cheile Bicazului“. Dan­sul şi buna dispoziţie au făcut „casă mare“ pînă dimineaţa în zori... BĂILE TUŞNAD. Ză­padă multă la Băile Tuş­­nad. La fel de multă a fost şi lumea venită din toate colţurile ţării, ca­re după un an de muncă rodnică, de eforturi crea­toare a venit să-şi săr­­bătorea­scă aici trecerea unui an şi sosirea altuia mai bogat în realizări, mai plin de bucurii şi succese, încă de la intra­rea în staţiune se făcea simţită o atmosferă pre­vestitoare de distracţii şi voie bună aşa cum de­mult n-a mai fost la Băile Tuşnad, Cantina 4. Peste 400 de oameni ai muncii sosiţi din Bucu­reşti, Galaţi şi Ploieşti dansează şi ridică paha­rul în acordurile orches­­trei de muzică uşoară a sindicatelor din Măgura Codlei, îşi urează reci­proc ca anul 74 să le a­­ducă şi mai multe satis­facţii atît pe linie pro­fesională cît şi perso­nală... Vinul e excep­ţional, friptura de pasă­re la fel, toate sînt gro­zave, limbile se dezlea­gă, se cînta, se cîntă mult şi frumos pentru tot ce s-a făcut pînă a­­cum şi pentru tot ce se va face în noul an. Ace­eaşi atmosferă de bună dispoziţie domneşte şi la restaurantul „Ciucaş“ unde aşteaptă venirea lui 74 circa 170 de oas­peţi veniţi din Braşov, Sfîntu Gheorghe şi din alte localităţi. Nu se la­să mai prejos nici cei ce petrec la „Stînca Şoi­milor“ ori la restauran­tul „Ana“ ... Păşind în noul an, toţi cei ce şi-au petrecut Re­velionul în staţiunile harghitene atît de ospi­taliere, vor vorbi, oda­tă în plus, despre cît da bine s-au simţit la noi, despre tot ce e frumos aici. Ion OPROIU Atmosferă de neuitat...

Next