Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1818-1893)
1974-03-28 / nr. 1890
t. Cum răspunde reţeaua prestărilor de servicii cerinţelor populaţiei Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti, s-a achitat de o veche datorie, întreprinzînd în rîndul populaţiei de la oraşe un amplu sondaj, în scopul cunoaşterii mai temeinice a solicitărilor manifestate în domeniul prestărilor de servicii. Această acţiune a contribuit la o evaluare judicioasă a posibilităţilor existente la ora actuală în reţeaua prestărilor de servicii aparţinînd cooperaţiei meşteşugăreşti judeţene determinînd, totodată, luarea de noi măsuri menite să aducă îmbunătăţiri activităţii ce urmează a fi desfăşurată în cursul anului curent. Considerăm că nu este lipsit de interes să arătăm că în prezent pe raza judeţului activează nouă cooperative meşteşugăreşti, cuprizînd 257 de unităţi de deservire, în care activează 1.703 de lucrători, deservind populaţia într-un număr de 74 de activităţi. Indicatorul sintetic ce arată gradul de servire a populaţiei — încasările realizate în unităţi — a crescut anul trecut cu aproape 7,5 milioane lei. Valoarea serviciilor prestate pe locuitor în mediul urban s-a ridicat la 653 lei faţă de 574 lei realizaţi în mediul rural. Dar cetăţeanul — din al cărui punct de vedere consemnăm câteva consideraţii pe marginea acestui sondaj — nu are nevoie atât de date statistice ca să-şi dea seama de dezvoltarea impetuoasă cunoscută în ultimii ani de reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti. Apariţia unor noi complexe de deservire, mai în toate oraşele judeţului, reamenajarea şi modernizarea multora dintre unităţile vechi, sunt argumente cit se poate de convingătoare in acest sens. Şi, totuşi în ciuda progresului incontestabil, materializat in realizări ce merită să fie cunoscute şi apreciate la justa valoare, respectînd realitatea, sondajul concluzionează că între ceea ce este şi ceea ce ar trebui să fie în prezent reţeaua prestărilor de servicii, sunt încă multe semne de întrebare care continuă să reclame răspunsuri în scopul satisfacerii depline a cerinţelor populaţiei din fiecare localitate. Să urmărim care sunt direcţiile, unde trebuie să acţioneze Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti pentru îmbunătăţirea activităţii viitoare a unităţilor de prestări de servicii către populaţie . Se impun, în primul rînd, acţiuni hotărîte pentru îmbunătăţirea calităţii prestărilor, lărgirea şi diversificarea acestora, educarea cooperatorilor în spiritul atiitudinii civilizate faţă de clienţi, respectarea termenilor de executare a comenzilor,aplicarea corectă a tarifelor şi altele. Fără să credem că în reţeaua prestărilor de servicii se pot aduce îmbunătăţiri substanţiale cu ai bate din palme, trebuie să ne oprim totuşi asupra felului cum concep unii factori de răspundere să respecte cerinţele cetăţenilor. Bunăoară, cetăţenii din centrele muncitoreşti şi din staţiunile balneoclimaterice au reclamat lipsa multor activităţi de care populaţia are neapărată nevoie. Ar fi fost, deci, firesc I. D. KISS (Continuare in pag. a 2-a) Consideraţiile unui sondaj întreprins de U.J.C.M. H I PROLETARI LUNI TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1890 4 pagini 30 bani Joi, 28 martie 1974 Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. Stimati tovarăşi, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanţă pentru activitatea partidului şi statului, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viaţă, material şi spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcţionări mai bune a organelor de partid şi de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activităţii de conducere, atît pe linie de partid, cit şi pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activităţi între plenare — înlăturîndu-se unele neajunsuri, paralelisme și suprapuneri care s-au manifestat în această direcţie. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creşterea rolului şi importanţei Comitetului Executiv în conducerea întregii activităţi de partid, economice şi de stat. Prin înfiinţarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid şi de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă şi o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme şi şedinţe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăţire de fond a activităţii de conducere, la soluţionarea rapidă a problemelor multiple şi complexe ce se pun în faţa noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creşterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid şi de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fiecare activist de partid şi de stat, a faptului că în funcţia sau în funcţiile încredinţate are datoria să acţioneze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredinţate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creşterea şi mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum ştiţi, noi am pornit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor şi etapelor in care desfăşurăm activitatea de organizare şi conducere a partidului şi statului. De aceea, trebuie săînţelegem că îmbunătăţirea formelor de organizare, a structurii organizatorice şi a metodelor de muncă este o necesitate şi o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cit mai bune condiţiuni a eforturilor partidului şi statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a ţării. In ce priveşte modificarea Constituţiei, aşa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienţei şi practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realităţi impuse de viaţă, unor practici care şi-au dovedit utilitatea şi necesitatea, asigurînd mai buna funcţionare, la nivel central, şi la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărit, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forţelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce priveşte funcţia de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineaţă, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarăşului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătăţii sale şi a virstei înaintate. Multe din Schimbările făcute astăzi au fost însă determinate şi din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce priveşte hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naţionale alegerea mea ca preşedinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forţele pentru a servi cauza socialismului şi comunismului în patria noastră, intereselor bunăstării şi fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid şi popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziţiei sale internaţionale, la sporirea aportului ei la cauza păcii şi colaborării între naţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societăţii noastre, şi anume aceea căreia îi revine rolul de a aşeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se ştie, sunt aproape 11 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuţie. In toţi aceşti ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătăţiri; de aceea, faţă de proiectul iniţial propunerile actuale conţin îmbunătăţiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, în proiect se propune să renunţăm la noţiunea de salarizare şi să introducem o noţiune nouă, care să oglindească noile relaţii de producţie. Am considerat că este necesar să introducem această modificare ţinînd seama că noţiunea de salarizare oglindeşte de fapt vechile relaţii de producţie, bazate pe exploatare, pe existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie. In ţara noastră — ca în toate ţările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producţie, statornicind noi relaţii de producţie. Este necesar să ţinem seama de aceasta şi să adoptăm noţiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuţiei trebuie să oglindească schimbările revoluţionare petrecute în ţara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari şi, în acelaşi timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noţiunii de retribuire a muncii are o mare importanţă principială şi practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalităţi învechite privind poziţia faţă de proprietatea obştească, faţă de mijloacele de producţie, derivate din vechile relaţii de producţie, din vechiul sistem de relaţii dintre patroni şi oamenii muncii, dintre capitalişti şi muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi faţă de proprietatea obştească, faţă de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producţie, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncit a culîîc Sătulă SvarnauC faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare şi materiale necesare dezvoltării continue a forţelor de producţie, a întregii societăţi. Trebuie înţeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetăţean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă şi necesară societăţii socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu contribuţia directă la dezvoltarea forţelor de producţie, la înflorirea societăţii socialiste. Este de la sine înţeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producţia generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul naţional, de raportul dintre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Mărimea retribuţiei fiecărui nu poate fi decât legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari şi veniturile mici, realizarea unei retribuţii mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unul In douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de şase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza in viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale cu privire la crearea unui raport mai echitabil intre veniturile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenţie deosebită creşterii mai puternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creşterii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari, dar intr-un raport mai echitabil ," măsuri’ pre " 1 creșterea veniturilor beneficiază în primul riod, tineret. 1. pen.t că el este acela care, in primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condiţiuni materiale mai bune, care să-i permită să păşească în viaţă un raport cu posibilităţile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reţinute măsurile privind simplificarea, faţă de primul proiect, a treptelor de retribuţie, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii in efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la (Continuare în pag. a 2-a) . Şedinţa Consiliului de Stat In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, şi-a însuşit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca preşedinte al Republicii Socialiste România. PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei : Modificările la Constituţia Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii şi în plenara Consiliului Naţional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru alComitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarăşul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituţiei Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naţionale propunerea de a se institui înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieţii noastre sociale şi de stat atît pe plan intern, cît şi pe planul relaţiir internaţionale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activităţii de stat, care să răspundă cît mai deplin cerinţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societăţii socialiste româneşti. In vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze in acelaşi timp şi calitatea de preşedinte al Consiliului de Stat. Preşedintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuţiile ce revin Consiliului de Stat atît in relaţiile interne, cît şi în relaţiile internaţionale. In unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România pe secretarul - -1 1 ---------4 4„,,TO.».oon , 1 & tnfirii Ct 1 CU J-ZCia t-i'Vl UI VIU, V v-v*. o.v.r Nicolae Ceauşescu. Raţiunea pentru care a fost făcută această propunere, este aceea că tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a naţiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calităţile cele mai înalte de conducător de partid şi de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului şi comunismului în patria noastră, pentru libertatea şi neatîrnarea României, pentru solidaritatea internaţionalistă cu toate ţările socialiste, cu toate forţele revoluţionare ale lumii. Acestea sunt şi motivele pentru care propun susţinerea de către Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a candidaturii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului şi statului nostru, cel mai iubit fiu al popouului român, în funcţia de Preşedinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarăşii Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Ludovic Fazekas, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor — Galaţi, Richard Winter, preşedintele Consiliului judeţean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistrul la Uzinele „1 Mai“ din Ploieşti, Tincu Anton, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din Palazu Mare — Constanţa, Constantin Dăscălescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al F.U.S. Participanţii la dezbateri — reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susţinut cu înflăcărare candidatura tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România, şi-au manifestat încă o dată, şi cu acest prilej, simţămintele de dragoste, stimă, preţuire faţă de secretarul general al Partidului Comunist Român. In cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activităţii laborioase, plină de pasiune şi dăruire a conducătorului partidului şi statului nostru pus în slujba edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a înfloririi patriei şi fericirii poporului, cauzei socialismului şi păcii in lume, subliniind că viaţa şi munca celui care conduce cu înţelepciune destinele naţiunii române întruchipează un strălucit exemplu pentru toţi oamenii muncii din patria noastră. De numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu — au subliniat vorbitorii — sînt indisolubil legate marile realizări obţinute de România socialistă în construcţia vieţii noi pe pămîntul patriei noastre, în ridicarea continuă a nivelului de civilizaţie şi a bunâ.1 1 1 ii întregului popor, înaltul prestigiu de care se bucură ţara noastră în lume. 1. — Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a hotărît în unanimitate să-şi însuşească propunerile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituţiei şi, la rîndul său, a decis să recomande Marii Adunări Naţionale legiferarea lor. 2. Exprimînd adeziunea deplină a tuturor organizaţiilor care alcătuiesc Frontul Unităţii Socialiste, a întregului nostru popor, plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit cu un sentiment de profundă satisfacţie şi mîndrie patriotică hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 25—26 martie a.c. de a propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România. In unanimitate, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a susţinut candidatura tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru înalta funcţie de şef alstatului român şi a hotărît să propună, la rîndul său, Marii Adunări Naţionale alegerea secretarului general al partidului ca preşedinte al Republicii Socialiste România. 3. — Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer din funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, la cererea sa. Plenara Consiliului Naţional al FILS. şi-a însuşit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a propune pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri pe tovarăşul Manca Mănescu. Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. a hotărit ca propunerile respective să fie prezentate Marii Adunări Naţionale şi în numele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. 4. Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. a hotărît convocarea pentru ziua de 23 mai a Congresului Frontului Unităţii Socialiste. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Mulţumind pentru încrederea manifestată de Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, prin votul pe care l-a dat, susţinînd hotărîrea şi propunerea Plenarei C.C. al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a declarat, în aplauzele entuziaste ale participanţilor, că va servi, ca şi pînă acum, poporul, cauza socialismului şi comunismului, dezvoltarea patriei noastre, creşterea bunăstării şi fericirii poporului român, politica de colaborare şi pace cu toate naţiunile lumii. Astăzi în jurul orei 11,15 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naţionale şedinţa solemnă consacrată alegerii Preşedintelui Republicii Socialiste România. Actualitatea Actualitatea ■ La Peste 100 de locuitori ai comunei Păulenî-D Ciuc au efectuat zilele trecute o lucrare de o mare importanţă pentru localitatea lor, şi anu-Dme, canalizarea pe o distanţă de 3000 de metri a unui pîrîu ce îşi deversa apele pe o suprafaţă de 30 ha păşune şi fineţe. Valoarea lucrărilor, efectuate prin muncă patriotică, se ridică la peste 4000 de lei, putîndu-se obţine însemnate cantităţi de furaje de pe o suprafaţă asanată. Cu ocazia emisiunii-concurs „Turneul emblemelor" (care va putea fi vizionată astă-seară pe micile ecrane), echipajul judeţului Harghita se va confrunta (la Baia Mare), în cadrul unor probe tehnice, sportive, de cultură generală şi perspicacitate, cu reprezentanţii judeţelor Mureş, Covasna şi Cluj. Primele două echipaje se vor califica pentru faza următoare a concursului. Nu ne rămîne decit să urăm succes participanţilor harghiteni! D DD D D D D D Astăzi la ora 17, în cabinetul de literatură al Liceului nr. 2 din Miercurea-Ciuc are loc şedinţa Cercului literar „Mihail Sadoveanu", pa-D tronat de ziarul „Informaţia Harghitei". Va citi poezie elevul Constantin Lefticaru (I. Cîrjă). || In partea a doua, rezervată manifestărilor ar- tistice, va evolua din nou corul de cameră al liceului — de astă-dată cu un repertoriu nou D şi cu o costumaţie adecvată — va cînta romanţe şi muzică populară eleva Mariana Rusu, șI se va recita din poezia românească contemporană. Tinerii utecişti din municipiul Odorheiu Secuiesc au declanşat ample acţiuni patriotice, menite să contribuie la mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului lor. La sfîrşitul săptămînii trecute au început lucrări de curăţare a unor străzi, a parcului central, şi de reamenajare a Băilor Sărate, aflate dealtfel sub patronajul organizaţiei de tineret. Vineri, încep acţiunile de împădurire. De remarcat că tinerii din Odorheiu Secuiesc s-au angajat să planteze puieţi de conifere şi răşinoase pe 27 de hectare în raza Ocolului silvic Brădeşti şi pe 20 de hectare la Ocolul silvic Odorheiu Secuiesc. Cu ocazia „Zilei mondiale a teatrului“ în cadrul Universităţii populare de pe lângă Casa orăşenească de cultură Topliţa, la cursul „Scena şi teatrul românesc“, tovarăşul Tudor Brarţea, actor, instructor artistic al casei de cultură a vorbit despre teatrul şi importanţa sa în lumea contemporană ca instrument de înţelegere între popoare şi consolidarea păcii. Au participat, la această interesantă acţiune, numeroşi oameni ai muncii din oraş, intelectuali, elevi. Edilii comunei Dăneşti şi-au propus să extindă suprafaţa de trotuare de beton din Mădăraş cu încă 500 metri pătraţi. In acest scop au şi fost procurate datele necesare, ele fiind încredinţate fiecărui gospodar in dreptul casei căruia vor trebui aşezate. Amenajarea ,,paiului“ de pămînt, balastarea şi instalarea vor fi asigurate prin muncă patriotică de înşişi beneficiarii, locuitorii Mădăraşului, în următoarele două săptămîni. TURISTICA O nouă formă de drumeţii săptăminale — excursiile de o jumătate de zi la Braşov. Iniţiativa aparţine Oficiului judeţean de turism Harghita. Excursiile au loc cu autocarele in fiecare marţi şi vineri. In centrul comunei Sîndominic-Ciuc se află în stadiu avansat de execuţie unul dintre cele mai mari complexe de prestaţii de servicii din aşezările rurale ale judeţului Harghita. Noua unitate a cooperaţiei de consum va dispune de secţii de croitorie, cişmărie şi coafură-frizerie, de ateliere pentru reparat obiecte de uz casnic şi gospodăresc, radio şi televizoare, de ţesut covoare, precum şi de o unitate foto. AZI „TURNEUL EMBLEMELOR“ ŞEDINŢA CERCULUI LITERAR