Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1974 (Anul 7, nr. 1931-1943)
1974-07-06 / nr. 1931
f ţ st »sr» ! ! :! Si \ O ampla analiza, un cuprinzător program de acţiune Timp de două zile, la Bucureşti s-au desfăşurat lucrările Consfătuirii cu activul de partid şi de stat din centralele industriale şi întreprinderi, organizată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nostru, preşedintele Republicii. Cei peste 3000 de participanţi la consfătuire, dintre care 180 au luat cuvîntul în cadrul dezbaterilor din şedinţele plenare şi pe secţii, au analizat cu exigenţă , în spiritul concluziilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale, ai hotărîrilor de partid ,şi de stat — cum îşi îndeplinesc centralele atribuţiile cu care au fost investite, au examinat critic stilul şi metodele de muncă ale consiliilor şi comitetelor oamenilor muncii, ale organizaţiilor de partid, modul cum acţionează ele pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale P.C.R., pentru realizarea cincinalului înainte de termen. In acest spirit au fost examinate căile de lichidare a lipsurilor şi neajunsurilor care mai dăinuie, posibilităţile de perfecţionare a activităţii economice, de creştere a eficienţei în toate sectoarele economiei naţionale. In încheierea lucrărilor consfătuirii, salutat cu vii aplauze, cu ovaţii, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului — urmărită cu deosebit interes şi subliniată în repetate rînduri cu îndelungi aplauze — constituie pentru lucrătorii din centralele industriale şi din întreprinderi, pentru toţi oamenii muncii din patria noastră, un preţios îndrumar, un amplu program de acţiune pentru creşterea eficienţei activităţii economice. Pornind de la experienţa acumulată in cei 5 ani de la începerea organizării centralelor industriale, în cuvintare se spune că „Practica a demonstrat şi în ţara noastră justeţea măsurilor de concentrare şi organizare pe bază modernă a activităţii industriei“. Intensa activitate organizatorică şi tehnică desfăşurată de centrale, de întreprinderi, de colectivele de oameni ai muncii a avut ca rezultat un bilanţ bun al îndepli nContinunre In pag. a 5 a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! x=7 V\.\p’HARGHITEI Organ a! Comitetului judeţean Harghita al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL Vii, Nr. 1931 Sîmbătă 8 iulie 1974 8 pagini, 50 bani Plenara Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. ■ Ieri, 5 iulie, a avut loc plenara Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. La lucrările plenarei I au participat membri şi membri supleanţi ai Comitetului judeţean de partid, membrii Comisiei de la revizie, secretari ai comitetelor orăşeneşti şi comunale de partid, conducători de unităţi sanitare, 5 întreprinderi, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid, reprezentanţi ai presei locale, 5 alţi invitaţi. ■ In cadrul primului punct al ordinei de zi, plenara a dezbătut Raportul privind activitatea projjrganelor şi organizaţiilor de partid şi a unităţilor sanitare pentru aplicarea directivelor C.C. al P.C.R. din 1969 cu privire la îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei. In cadrul dezbaterilor, au luat cuvîntul tovarăşii : Burian Iosif, Balló Árpád, Traian Petrescu, ■ Bagoly Lajos, Andor Iuliu, Maria Riţiu, Huszár Gy. Petru, Puskás Vilhelm, Dávid Alexandru, Kozma I Attila, Pavel Pop, Vizi Iosif, Jeszenszki Francisc, Dobai Anna, Kovács Margit, Gheorghe Rîznicu, Dr. Petru Ţăran, care au apreciat activitatea desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid şi unităţile sanitare, contribuţia acestora la îmbunătăţirea asistenţei sanitare a populaţiei. De asemenea, ■ s-au făcut o seamă de propuneri, menite să înlăture lipsurile şi neajunsurile care se mai manifestă ■ în acest domeniu de activitate. In legătură cu problemele dezbătute, plenara a adoptat o hotărîre. In cadrul celui de-al doilea punct din ordinea de zi, plenara a ascultat și adoptat informarea ■ privind activitatea biroului Comitetului judeţean de partid în perioada semestrului I a.c., subliniind ■ rezultatele obţinute şi sarcinile ce revin comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru în întîmpinarea celor două mari evenimente din viaţa partidului şi a poporului — a 30-a aniversare a — eliberării patriei de sub jugul fascist şi cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. în Intimptivarea marilor SĂRBĂTORI Cuvîntul de ordine al lucrătorilor Şantierului 74 de electrificări căi ferate din Ciceu în întîmpinarea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al partidului este garantat de strădania lor de a devansa termenele de punere în funcţiune a liniilor de cale ferată electrificate, de a executa lucrări de cea mai bună calitate şi cu costuri cit mai reduse. Şi, iată, că acum, la finele primei jumătăţi de an, ei raportează succese remarcabile, realizări demne de menţionat. Dintre acestea reliefăm şi depăşirea planului de construcţii pe primul semestru al anului cu lucrări în valoare de 3.250.000 lei, depăşiri ce s-au materializat în punerea sub contact a liniei electrice Ciceu—Ghimeş cu o lună de zile mai devreme, cu un avans de două luni la lucrările de pregătire a gabaritului de electrificare a tunelurilor de la Filpea şi Szalard. Toate acestea creează premise sigure în devansarea termenului de dare in exploatare a liniei O de cale ferată electrice Ciceu—Deda cu două luni de zile mai devreme, angajament pe care cere-D rişlii constructori ţin să-l suplimenteze. De menţionat, că toate aceste realizări au fost obţinute în condiţii de economicitate, ei raportînd acum economii de mai bine de 3000 mc piatră brută, 150 mc material lemnos, mai bine de 25 tone ciment. *• Colectivul de muncă de la Fabrica de mobilă din Odorheiu Secuiesc, preocupat de îndeplinirea integrală a sarcinilor de producţie a economisit de la începutul anului pînă în prezent 100 mc cherestea de răşinoase (suficientă pentru realizarea unui volum de mobilă in valoare de la milioane lei), 80 mc cherestea de fag, 70 mc cherestea de diverse specii, 221.000 kWh energie electrică şi 1600 tone combustibil convențional. 1944-1974 X XX CONGRESUL VI AL P C R Al înflorirea agriculturii Ramură importantă a economiei judeţului, agricultura furnizează circa o cincime din produsul global şi concentrează cea mai mare parte a forţei de muncă. Anii de după eliberarea patriei au adus adinei transformări înnoitoare şi în acest domeniu, au fost ani de continuă şi puternică înflorire a agriculturii judeţului. Aşezată pe fundamentul trainic al relaţiilor de producţie socialiste, marea proprietate agricolă a devenit accesibilă mecanizării, chimizării, îndrumării de specialitate, factori care au făcut-o mai productivă, i-au dat un caracter intensiv, atît în producţia vegetală, cit şi în cea animalieră. Azi, în locul agriculturii fărîmiţate, slab productive din trecut, întîlnim o puternică întreprindere agricolă de stat, 94 cooperative agricole de producţie, deservite de 15 staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, mari complexe de tip industrial de îngrăşare a animalelor la Sînsimion, Praid, Tomeşti şi Porumbenii Mari. Creşterea continuă a producţiei agricole vegetale şi animale, gradul tot mai accentuat de mecanizare a lucrărilor agricole, sporirea neîncetată a averii obşteşti şi a veniturilor unităţilor agricole rezultă cu elocvenţă din graficul prezentat. Iată alte cîteva date care completează imaginea oferită de grafic : • an de an, pentru dezvoltarea agriculturii harghitene s-au utilizat importante fonduri de investiţii ; numai în intervalul 1965—1973 aceste fonduri s-au ridicat la 1.076 milioane lei ; • suprafaţa pe care s-au aplicat îngrăşăminte chimice, a crescut cu 483 la sută în anul 1973 faţă de 1965, iar cantitatea îngrăşămintelor aplicate a sporit de la 239 la 301 kg la hectar ; • în prezent, în agricultura judeţului lucrează — nemijlocit în producţie — 228 cadre de specialitate cu pregătire superioară, faţă de 116 cui erau în anul 1965. Creşterea producţiei agricole vegetale şi animale a avut ca urmare firească sporirea neîntreruptă a veniturilor realizate de unităţile agricole, de cooperatori şi ceilalţi lucrători din agricultură. In acelaşi timp, a crescut considerabil volumul produselor agro-alimentare predate pe bază de contract la fondul centralizat al statului. De pildă, la lapte de vacă şi la carne cantităţile predate în anul 1973 au reprezentat dublul celor predate în anul 1962. Materializarea măsurilor stabilite de partidului statul nostru pentru continua dezvoltare şi înflorire a agriculturii noastre socialiste constituie garanţia unor noi şi însemnate progrese în acest domeniu. La 100ha teren agricol InC.AP ^SUPRAFAȚA'aRABiTP' VENITURI BĂNEȘTI - TOTAL CE tREVINE PE UN JUbiL**** i PRODUCȚIA GLOBALAjA**J?a AGRICULTURII **