Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1974 (Anul 7, nr. 1931-1943)

1974-07-06 / nr. 1931

f­ ţ s­t »s­­r» ! ! :! S­i \ O ampla analiza, un cuprinzător program de acţiune Timp de două zile, la Bucureşti s-au desfăşu­rat lucrările Consfătuirii cu activul de partid şi de stat din centralele industriale şi întreprinderi, organizată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nostru, preşedintele Republicii. Cei peste 3000 de parti­cipanţi la consfătuire, dintre care 180 au luat cuvîntul în cadrul dezbaterilor din şedinţele ple­nare şi pe secţii, au analizat cu exigenţă , în spiritul concluziilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii cen­trale, ai hotărîrilor de partid ,şi de stat — cum îşi îndeplinesc centralele atribuţiile cu care au fost investite, au examinat critic stilul şi meto­dele de muncă ale consiliilor şi comitetelor oa­menilor muncii, ale organizaţiilor de partid, modul cum acţionează ele pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale P.C.R., pentru realizarea cincina­lului înainte de termen. In acest spirit au fost examinate căile de lichidare a lipsurilor şi nea­junsurilor care mai dăinuie, posibilităţile de perfecţionare a activităţii economice, de creştere a eficienţei în toate sectoarele economiei na­ţionale. In încheierea lucrărilor consfătuirii, salutat cu vii aplauze, cu ovaţii, a luat cuvîntul tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului — urmărită cu deosebit interes şi subliniată în repetate rînduri cu în­delungi aplauze — constituie pentru lucrătorii din centralele industriale şi din întreprinderi, pentru toţi oamenii muncii din patria noastră, un preţios îndrumar, un amplu program de ac­ţiune pentru creşterea eficienţei activităţii eco­nomice. Pornind de la experienţa acumulată in cei 5 ani de la începerea organizării centralelor industriale, în cuvintare se spune că „Practica a demonstrat şi în ţara noastră justeţea măsurilor de concentrare şi organizare pe bază modernă a activităţii industriei“. Intensa activitate organi­zatorică şi tehnică desfăşurată de centrale, de întreprinderi, de colectivele de oameni ai mun­cii a avut ca rezultat un bilanţ bun al îndepli­­ nContinunre In pag. a 5 a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! x=7 V\.\p’HARGHITEI Organ a! Comitetului judeţean Harghita al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL Vii, Nr. 1931 Sîmbătă 8 iulie 1974 8 pagini, 50 bani Plenara Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. ■ Ieri, 5 iulie, a avut loc plenara Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. La lucrările plenarei I au participat membri şi membri supleanţi ai Comitetului judeţean de partid, membrii Comisiei de la revizie, secretari ai comitetelor orăşeneşti şi comunale de partid, conducători de unităţi sanitare, 5 întreprinderi, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid, reprezentanţi ai presei locale, 5 alţi invitaţi. ■ In cadrul primului punct al ordinei de zi, plenara a dezbătut Raportul privind activitatea pr­­ojjr­ganelor şi organizaţiilor de partid şi a unităţilor sanitare pentru aplicarea directivelor C.C. al P.C.R.­­ din 1969 cu privire la îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei. In cadrul dezbaterilor, au luat cuvîntul tovarăşii : Burian Iosif, Balló Árpád, Traian Petrescu, ■ Bagoly Lajos, Andor Iuliu, Maria Riţiu, Huszár Gy. Petru, Puskás Vilhelm, Dávid Alexandru, Kozma I Attila, Pavel Pop, Vizi Iosif, Jeszenszki Francisc, Dobai Anna, Kovács Margit, Gheorghe Rîznicu, Dr. Petru Ţăran, care au apreciat activitatea desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid şi uni­­­­tăţile sanitare, contribuţia acestora la îmbunătăţirea asistenţei sanitare a populaţiei. De asemenea, ■ s-au făcut o seamă de propuneri, menite să înlăture lipsurile şi neajunsurile care se mai manifestă ■ în acest domeniu de activitate. In legătură cu problemele dezbătute, plenara a adoptat o hotărîre. In cadrul celui de-al doilea punct din ordinea de zi, plenara a ascultat și adoptat informarea ■ privind activitatea biroului Comitetului judeţean de partid în perioada semestrului I a.c., subliniind ■ rezultatele obţinute şi sarcinile ce revin comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru în­­ întîmpinarea celor două mari evenimente din viaţa partidului şi a poporului — a 30-a aniversare a — eliberării patriei de sub jugul fascist şi cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. în Intimptivarea marilor SĂRBĂTORI Cuvîntul de ordine al lucrătorilor Şantierului 74 de electrificări căi ferate din Ciceu în întîm­pinarea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al partidului este garantat de strădania lor de a devansa ter­menele de punere în funcţiune a liniilor de cale ferată electrificate, de a executa lucrări de cea mai bună calitate şi cu costuri cit mai reduse. Şi, iată, că acum, la finele primei jumătăţi de an, ei raportează succese remarcabile, realizări demne de menţionat. Dintre acestea reliefăm şi depăşirea planului de construcţii pe primul se­­­mestru al anului cu lucrări în valoare de 3.250.000 lei, depăşiri ce s-au materializat în punerea sub­­ contact a liniei electrice Ciceu—Ghimeş cu o lu­nă de zile mai devreme, cu un avans de două­­ luni la lucrările de pregătire a gabaritului de electrificare a tunelurilor de la Filpea şi Szalard.­­ Toate acestea creează premise sigure în devan­sarea termenului de dare in exploatare a liniei O de cale ferată electrice Ciceu—Deda cu două luni de zile mai devreme, angajament pe care cere-D rişlii constructori ţin să-l suplimenteze. De men­­ţionat, că toate aceste realizări au fost obţinute­­ în condiţii de economicitate, ei raportînd acum economii de mai bine de 3000 mc piatră brută, 150 mc material lemnos, mai bine de 25 tone ci­ment. *­• Colectivul de mun­că de la Fabrica de mo­bilă din Odorheiu Secu­iesc, preocupat de înde­plinirea integrală a sar­cinilor de producţie a e­­conomisit de la începu­tul anului pînă în pre­­zent 100 mc cherestea de răşinoase (suficientă pentru realizarea unui volum de mobilă in va­loare de la milioane lei), 80 mc cherestea de fag, 70 mc cherestea de di­verse specii, 221.000 kWh energie electrică şi 1600 tone combustibil con­vențional.­­ 1944-1974 X XX CONGRESUL VI AL P C R Al înflorirea agriculturii Ramură importantă a economiei judeţului, a­­gricultura­­ furnizează circa o cincime din pro­dusul global şi concen­trează cea mai mare parte a forţei de mun­că. Anii de după elibe­rarea patriei au adus adinei transformări în­noitoare şi în acest do­meniu, au fost ani de continuă şi puternică înflorire a agriculturii judeţului. Aşezată pe fundamen­tul trainic al relaţiilor de producţie socialiste, marea proprietate agri­colă a devenit accesibi­lă mecanizării, chimi­zării, îndrumării de specialitate, factori care au făcut-o mai produc­tivă, i-au dat un carac­ter intensiv, atît în pro­ducţia vegetală, cit şi în cea animalieră. Azi, în locul agriculturii fărî­­miţate, slab productive din trecut, întîlnim o puternică întreprindere agricolă de stat, 94 coo­perative agricole de producţie, deservite de 15 staţiuni pentru meca­nizarea agriculturii, mari complexe de tip industrial de îngrăşare a animalelor la Sînsi­­mion, Praid, Tomeşti şi Porumbenii Mari. Creşterea continuă a producţiei agricole ve­getale şi animale, gra­dul tot mai accentuat de mecanizare a lucrărilor agricole, sporirea neîn­cetată a averii obşteşti şi a veniturilor unită­ţilor agricole rezultă cu elocvenţă din graficul prezentat. Iată alte cîteva date care completează imagi­nea oferită de grafic : • an de an, pentru dezvoltarea agriculturii harghitene s-au utilizat importante fonduri de investiţii ; numai în in­tervalul 1965—1973 a­­ceste fonduri s-au ridi­cat la 1.076 milioane lei ; • suprafaţa pe care s-au aplicat îngrăşămin­te chimice, a crescut cu 483 la sută în anul 1973 faţă de 1965, iar canti­tatea îngrăşămintelor a­­plicate a sporit de la 239 la 301 kg la hectar ; • în prezent, în agri­cultura judeţului lu­crează — nemijlocit în producţie — 228 cadre de specialitate cu pre­gătire superioară, faţă de 116 cu­i erau în anul 1965. Creşterea producţiei agricole vegetale şi ani­male a avut ca urmare firească sporirea neîn­treruptă a veniturilor realizate de unităţile a­­gricole, de cooperatori şi ceilalţi lucrători din agricultură. In acelaşi timp, a crescut consi­derabil volumul produ­selor agro-alimentare predate pe bază de con­tract la fondul centrali­zat al statului. De pil­dă, la lapte de vacă şi la carne cantităţile pre­date în anul 1973 au reprezentat dublul ce­lor predate în anul 1962. Materializarea măsu­rilor stabilite de parti­dului statul nostru pen­tru continua dezvoltare şi înflorire a agricultu­rii noastre socialiste constituie garanţia unor noi şi însemnate pro­grese în acest domeniu. La 100ha teren agricol InC.AP ^SUPRAFAȚA'aRABiTP' VENITURI BĂNEȘTI - TOTAL CE tREVINE PE UN JUb­iL**­­** i PRODUCȚIA GLOBALAjA**J?a AGRICULTURII **

Next