Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1944-1956)

1974-10-05 / nr. 1944

Oamenii ogoarelor noastre vor trăi dumini­că, ca in fiecare an la început de octombrie, ziua împlinirii eforturi­lor a patru anotimpuri, Ziua recoltei. Această zi a belşugului ne duce cu gîndul spre o uriaşă, simbolică masă pe care­ se află roadele muncii de un an : pîine şi fruc­te, lapte şi carne şi mul­­te-multe alte bunătăţi smulse, prin muncă des­toinică, pămintului, pe care anii noştri, anii so­cialismului l-au făcut atit de darnic. Şi ca un alt simbol — de data a­­ceasta al permanenţei muncii şi a recoltei, a trecerii neîntrerupte din an un an şi mai depar­te din generaţie in ge­neraţie — în această zi de octombrie primele plăntuţe ale viitoarei recolte de grîu, ale pii­­nii noastre de anul vii­tor şi-au făcut deja apa­riţia — gingaşe şi fragi­le — sub soarele de toamnă. Dar, sub ocro­tirea aceloraşi palme pu­ternice şi bătătorite, din aceste plăntuţe vor creş­te iarăşi spice grele, pli­ne , ca cele din care vine plinea pe care o a­­vem azi pe masă. In acest an Ziua re­coltei este mai plină, mai bogată in semnifi­­caţii pentru că cei ce lucrează pe p ogoare, ală­turi de alte milioane de oameni ai muncii din patria noastră trăiesc două evenimente memo­rabile : a 30-a aniversa­re a eliberării, şi Con­gresul al XI-lea al parti­dului. Dorinţa de a cin­sti cum se cuvine aceste mari evenimente a ani­mat şi pe lucrătorii o­­goarelor harghitene care se mindresc cu rezulta­te remarcabile: de pil­dă, cooperatorii din A­­vrămeşti, Secuieni, Sîn­­simion au obţinut peste 2000 kg griu la hectar, cei din Gheorgheni, Sin­­timbru, Tuşnad şi din alte cooperative agricole peste 22 000 kg cartofi la hectar, lucrătorii fermei zootehnice din Lutiţa au realizat in nouă luni cite 1900 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Acestei liste i s-ar putea adăuga multe alte uni­tăţi agricole din judeţ pentru care Ziua recol­tei este şi ziua unui bilanţ strălucit. Grijii permanente a partidului nostru pentru cei de pe ogoare — ale căror venituri au cres­cut substanţial prin in­troducerea în acest an a unui sistem îmbunătăţit de retribuire l­i se râs­­punde prin muncă sus­ţinută, prin rezultate su­perioare, prin realizarea şi depăşirea fondului de stat. Membrii cooperati­vei agricole de produc­ţie din Sinsimion au pre­dat suplimentar la fon­dul de stat 250 tone ce­reale, cei din Lutiţa pes­te 900 hl lapte, realizind încă in luna septem­brie planul anual la producţia de lapte, cei din Porumbenii Mari au depăşit prevederile pla­nului de stat pe nouă luni cu­ peste 700 hl lap­(Continuare in pag. a S ii ts m Ziua recoltei Recolta de cartofi la C.A.P. Tuşnad e deosebit de bogată. N­T ". Sunt demne de înserat în cronica marii întreceri socialiste şi re­zultatele bune obţinute de metalurgiştii din Odorheiu Secuiesc şi Vlăhiţa. Astfel, la finele celor 9 luni scurse din acest an, colectivul de muncă al întreprinderi „Tehnoutilaj“ consemnează în rodnicul bilanţ depăşirea producţiei globale cu 0,7 la sută şi realizarea peste prevederile de plan a 1064 tone de maşini şi utilaje tehnologice pentru industria alimentară. Lucrătorii din cadrul întreprinderii de fier Vlăhiţa ne comunică că au reuşit la ora încheierii bilanţului celor trei trimestre de activitate din anul curent să expedieze suplimentar 1436 tone fontă brută şi 40 tone de maşini şi utilaje pentru industria metalurgică. Totul pentru realizarea exemplară a sarcinilor actualului cin­cinal, totul pentru depăşirea angajamentelor asumate în cinstea celui de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român“ — iată deviza de care se leagă remarcabilele succese obţinute de unităţile de exploatare forestieră şi de industrializare a lemnului din judeţul nostru. Ca rezultat al subordonării tuturor eforturilor acestui deziderat, lucrătorii I.F.E.T. Miercurea-Ciuc raportează, la finele perioadei scurse din acest an, depă­şirea producţiei globale cu 12,1 la sută, livrarea suplimentară a 5160 mc cherestea răşinoase şi 579 mc cherestea de fag. Colectivul de muncă al C.E.P.L. Topliţa, depăşind producţia globală pe aceeaşi perioadă cu 1,5 la sută, comunică realizarea peste prevederile de plan a unei cantităţi de 3562 mc cherestea răşinoase şi 733 mc cherestea de fag. De menţionat că, întregul spor de producţie obţinut de aceste colective de muncă se datoreşte folosirii judicioase a maşinilor şi utilajelor, folosirii mai efi­ciente a potenţialului uman din unităţile productive. Plenara Comitetului judeţean de partid Sîmbătă, 28 septem­brie a.c., a avut loc ple­nara Comitetului jude­ţean Harghita al P.C.R. Plenara a avut urmă­toarea ordine de zi : 1.­­ Raport asupra activităţii organelor şi organizaţiilor de partid pentru înfăptuirea pro­gramului de investiţii la obiectivele industriale şi măsurile ce se impun pentru pregătirea lucră­rilor de investiţii pe a­­nul 1075. 2. — Proiectul indica­torilor planului de dez­voltare economică şi so­cială a judeţului pe a­­nul 1975 şi în perioada 1076—1080, în cadrul dezbaterilor au luat cuvintul tovară­șii : Raduly Alexe, Teo­dor Vecerdi, Tulii Zol­tán, Rusz Alexandru, Lajos Zoltán, Constan­tin Novac, Kerekes Fran­­cisc, Constantin Ilie, Victor Ardeleanu, An­drás Gheorghe, Constan­tin Burtea, Ubornyi Mi­­hai, Ioan Antal, Teodor Vancu, Jakob Emeric, Tanko Iuliu şi Biro An­drei, în încheierea lucrări­lor plenare, a luat cu­­vîntul tovarăşul Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului județean de partid. m in pagma a 7-a PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VI­, Nr. 1944 Sîmbătă 5 octombrie 1974 8 PAGINI 50 bani ÎSAPTAMINII In ziua de 30 septembrie 1971 a avut loc, sub preşedenţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şedinţa Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care a dezbătut pe larg propunerile de modificări la proiectul Legii retribuirii după cantitatea şi calitatea­­muncii, pro­puneri rezultate din dezbaterea publică şi din ca­drul comisiilor M.A.N., hotărind trimiterea acestei legi în faţa M.A.N., pentru dezbatere şi aprobare. In continuare, s-au discutat proiectele Legii fondu­lui funciar şi Legii sanitar-veterinare, urmând ca acestea să fie publicate şi supuse dezbaterii publice. In încheierea şedinţei, Comitetul Executiv a rezol­vat unele probleme ale activităţii curente din di­ferite domenii de activitate. In spiritul stilului propriu de muncă, de contact nemijlocit cu oamenii muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a efectuat miercuri o vizită de lucru în judeţul Ol, prilej de a cunoaşte, la faţa locului, realizările ţăranilor cooperatori, de a le da preţioase îndrumări în vederea sporirii producţiei agricole, dezvoltării localităţilor rurale şi creării unor centre de tip urban, pentru continua creştere a bunăstării locuitorilor de la sate. Secretarul general al parti­dului i-a felicitat pe cooperatorii din Scorniceşti şî Izbiceni pentru frumoasele lor realizări, adresînd — în cuvîntarea ţinută la Adunarea populară de la Scorniceşti a întregii ţărănimi, îndemnul de a munci cu hărnicie, de a face totul pentru buna des­făşurare a lucrărilor agricole de toamnă, pentru a obţine recolte şi mai mari în viitor. Documentele Con­gresului al XI-lea în dezbaterea maselor în paginile 2 și 3 Ce dai întreprins pentru realizarea mai devreme a sarcinilor de plan ? Fabrica noastră, ale cărei produse şi-au cu­cerit un binemeritat prestigiu în ţară şi peste hotare, mai ales în R.F. Germania, Belgia şi U.R.S.S., beneficiază a­­cum, datorită politicii ştiinţifice a partidului de dezvoltare raţională a forţelor de producţie pe teritoriul ţării, de noi spaţii de producţie, ceea ce a permis o amplă reorganizare a produc­ţiei cu consecinţe favo­rabile asupra întregii noastre activităţi econo­mice. Aceasta, precum şi celelalte măsuri pe care le-am luat pentru rentabilizarea producţiei, ne situează în avans cu 28o de zile faţă de rea­lizarea planului cincinal, zile în care valoarea producţiei s-ar ridica la aproximativ 50 mi­lioane lei. — Ce măsuri aţi luat pentru menţinerea aces­tui avans şi pentru mă­rirea sa în lunile ur­mătoare ? — Pentru că întîmpi­­năm o serie de greutăţi datorită capacităţii re­duse a camerelor de us­care, am hotărît să «e­­xecutăm în regie, cu forţe proprii, încă o ca­— Interviul nostru cu ing. INCZE BfiLA, direc­torul Fabricii de mobilă din Odorheiu Secuiesc meră de uscare, la con­strucţia căreia efectuea­ză ore de muncă patrio­tică toţi angajaţii fabri­cii. Lucrările înaintează bine, astfel că avem cer­titudinea că la 25 noiem­brie, ziua deschiderii Congresului partidului, noua cameră de uscare va intra în funcţiune. Totodată, am procedat recent la o reorganizare a fluxului tehnologic, în scopul eliminării greutăţilor pe care le aveam zilnic la pregăti­rea producţiei, întrucât toate produsele se exe­cutau paralel pe o sin­gură linie tehnologică. Am mutat cîteva utilaje, creînd două linii înce­­pînd de la turnat lac şi pulverizat, separat pen­tru mobila cu luciu o­­glindă şi separat pentru mobila finisată cu lacuri mate. Intrucît unele produse nu se puteau spriţui decit după mon­tare şi pentru că cele două operaţii se făceau în locuri diferite — ceea ce însemna reîntoarcerea produselor în fluxul teh­nologic şi un transport inutil pe o distanță de 100 m — am adaptat un spațiu unde se pot e-Consem­nare de R. WECSLER (Continuare în pag. a 4-a)

Next