Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1944-1956)
1974-10-05 / nr. 1944
Oamenii ogoarelor noastre vor trăi duminică, ca in fiecare an la început de octombrie, ziua împlinirii eforturilor a patru anotimpuri, Ziua recoltei. Această zi a belşugului ne duce cu gîndul spre o uriaşă, simbolică masă pe care se află roadele muncii de un an : pîine şi fructe, lapte şi carne şi multe-multe alte bunătăţi smulse, prin muncă destoinică, pămintului, pe care anii noştri, anii socialismului l-au făcut atit de darnic. Şi ca un alt simbol — de data aceasta al permanenţei muncii şi a recoltei, a trecerii neîntrerupte din an un an şi mai departe din generaţie in generaţie — în această zi de octombrie primele plăntuţe ale viitoarei recolte de grîu, ale piinii noastre de anul viitor şi-au făcut deja apariţia — gingaşe şi fragile — sub soarele de toamnă. Dar, sub ocrotirea aceloraşi palme puternice şi bătătorite, din aceste plăntuţe vor creşte iarăşi spice grele, pline , ca cele din care vine plinea pe care o avem azi pe masă. In acest an Ziua recoltei este mai plină, mai bogată in semnificaţii pentru că cei ce lucrează pe p ogoare, alături de alte milioane de oameni ai muncii din patria noastră trăiesc două evenimente memorabile : a 30-a aniversare a eliberării, şi Congresul al XI-lea al partidului. Dorinţa de a cinsti cum se cuvine aceste mari evenimente a animat şi pe lucrătorii ogoarelor harghitene care se mindresc cu rezultate remarcabile: de pildă, cooperatorii din Avrămeşti, Secuieni, Sînsimion au obţinut peste 2000 kg griu la hectar, cei din Gheorgheni, Sintimbru, Tuşnad şi din alte cooperative agricole peste 22 000 kg cartofi la hectar, lucrătorii fermei zootehnice din Lutiţa au realizat in nouă luni cite 1900 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Acestei liste i s-ar putea adăuga multe alte unităţi agricole din judeţ pentru care Ziua recoltei este şi ziua unui bilanţ strălucit. Grijii permanente a partidului nostru pentru cei de pe ogoare — ale căror venituri au crescut substanţial prin introducerea în acest an a unui sistem îmbunătăţit de retribuire li se râspunde prin muncă susţinută, prin rezultate superioare, prin realizarea şi depăşirea fondului de stat. Membrii cooperativei agricole de producţie din Sinsimion au predat suplimentar la fondul de stat 250 tone cereale, cei din Lutiţa peste 900 hl lapte, realizind încă in luna septembrie planul anual la producţia de lapte, cei din Porumbenii Mari au depăşit prevederile planului de stat pe nouă luni cu peste 700 hl lap(Continuare in pag. a S ii ts m Ziua recoltei Recolta de cartofi la C.A.P. Tuşnad e deosebit de bogată. NT ". Sunt demne de înserat în cronica marii întreceri socialiste şi rezultatele bune obţinute de metalurgiştii din Odorheiu Secuiesc şi Vlăhiţa. Astfel, la finele celor 9 luni scurse din acest an, colectivul de muncă al întreprinderi „Tehnoutilaj“ consemnează în rodnicul bilanţ depăşirea producţiei globale cu 0,7 la sută şi realizarea peste prevederile de plan a 1064 tone de maşini şi utilaje tehnologice pentru industria alimentară. Lucrătorii din cadrul întreprinderii de fier Vlăhiţa ne comunică că au reuşit la ora încheierii bilanţului celor trei trimestre de activitate din anul curent să expedieze suplimentar 1436 tone fontă brută şi 40 tone de maşini şi utilaje pentru industria metalurgică. Totul pentru realizarea exemplară a sarcinilor actualului cincinal, totul pentru depăşirea angajamentelor asumate în cinstea celui de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român“ — iată deviza de care se leagă remarcabilele succese obţinute de unităţile de exploatare forestieră şi de industrializare a lemnului din judeţul nostru. Ca rezultat al subordonării tuturor eforturilor acestui deziderat, lucrătorii I.F.E.T. Miercurea-Ciuc raportează, la finele perioadei scurse din acest an, depăşirea producţiei globale cu 12,1 la sută, livrarea suplimentară a 5160 mc cherestea răşinoase şi 579 mc cherestea de fag. Colectivul de muncă al C.E.P.L. Topliţa, depăşind producţia globală pe aceeaşi perioadă cu 1,5 la sută, comunică realizarea peste prevederile de plan a unei cantităţi de 3562 mc cherestea răşinoase şi 733 mc cherestea de fag. De menţionat că, întregul spor de producţie obţinut de aceste colective de muncă se datoreşte folosirii judicioase a maşinilor şi utilajelor, folosirii mai eficiente a potenţialului uman din unităţile productive. Plenara Comitetului judeţean de partid Sîmbătă, 28 septembrie a.c., a avut loc plenara Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. Plenara a avut următoarea ordine de zi : 1. Raport asupra activităţii organelor şi organizaţiilor de partid pentru înfăptuirea programului de investiţii la obiectivele industriale şi măsurile ce se impun pentru pregătirea lucrărilor de investiţii pe anul 1075. 2. — Proiectul indicatorilor planului de dezvoltare economică şi socială a judeţului pe anul 1975 şi în perioada 1076—1080, în cadrul dezbaterilor au luat cuvintul tovarășii : Raduly Alexe, Teodor Vecerdi, Tulii Zoltán, Rusz Alexandru, Lajos Zoltán, Constantin Novac, Kerekes Francisc, Constantin Ilie, Victor Ardeleanu, András Gheorghe, Constantin Burtea, Ubornyi Mihai, Ioan Antal, Teodor Vancu, Jakob Emeric, Tanko Iuliu şi Biro Andrei, în încheierea lucrărilor plenare, a luat cuvîntul tovarăşul Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului județean de partid. m in pagma a 7-a PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VI, Nr. 1944 Sîmbătă 5 octombrie 1974 8 PAGINI 50 bani ÎSAPTAMINII In ziua de 30 septembrie 1971 a avut loc, sub preşedenţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care a dezbătut pe larg propunerile de modificări la proiectul Legii retribuirii după cantitatea şi calitateamuncii, propuneri rezultate din dezbaterea publică şi din cadrul comisiilor M.A.N., hotărind trimiterea acestei legi în faţa M.A.N., pentru dezbatere şi aprobare. In continuare, s-au discutat proiectele Legii fondului funciar şi Legii sanitar-veterinare, urmând ca acestea să fie publicate şi supuse dezbaterii publice. In încheierea şedinţei, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activităţii curente din diferite domenii de activitate. In spiritul stilului propriu de muncă, de contact nemijlocit cu oamenii muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a efectuat miercuri o vizită de lucru în judeţul Ol, prilej de a cunoaşte, la faţa locului, realizările ţăranilor cooperatori, de a le da preţioase îndrumări în vederea sporirii producţiei agricole, dezvoltării localităţilor rurale şi creării unor centre de tip urban, pentru continua creştere a bunăstării locuitorilor de la sate. Secretarul general al partidului i-a felicitat pe cooperatorii din Scorniceşti şî Izbiceni pentru frumoasele lor realizări, adresînd — în cuvîntarea ţinută la Adunarea populară de la Scorniceşti a întregii ţărănimi, îndemnul de a munci cu hărnicie, de a face totul pentru buna desfăşurare a lucrărilor agricole de toamnă, pentru a obţine recolte şi mai mari în viitor. Documentele Congresului al XI-lea în dezbaterea maselor în paginile 2 și 3 Ce dai întreprins pentru realizarea mai devreme a sarcinilor de plan ? Fabrica noastră, ale cărei produse şi-au cucerit un binemeritat prestigiu în ţară şi peste hotare, mai ales în R.F. Germania, Belgia şi U.R.S.S., beneficiază acum, datorită politicii ştiinţifice a partidului de dezvoltare raţională a forţelor de producţie pe teritoriul ţării, de noi spaţii de producţie, ceea ce a permis o amplă reorganizare a producţiei cu consecinţe favorabile asupra întregii noastre activităţi economice. Aceasta, precum şi celelalte măsuri pe care le-am luat pentru rentabilizarea producţiei, ne situează în avans cu 28o de zile faţă de realizarea planului cincinal, zile în care valoarea producţiei s-ar ridica la aproximativ 50 milioane lei. — Ce măsuri aţi luat pentru menţinerea acestui avans şi pentru mărirea sa în lunile următoare ? — Pentru că întîmpinăm o serie de greutăţi datorită capacităţii reduse a camerelor de uscare, am hotărît să «executăm în regie, cu forţe proprii, încă o ca— Interviul nostru cu ing. INCZE BfiLA, directorul Fabricii de mobilă din Odorheiu Secuiesc meră de uscare, la construcţia căreia efectuează ore de muncă patriotică toţi angajaţii fabricii. Lucrările înaintează bine, astfel că avem certitudinea că la 25 noiembrie, ziua deschiderii Congresului partidului, noua cameră de uscare va intra în funcţiune. Totodată, am procedat recent la o reorganizare a fluxului tehnologic, în scopul eliminării greutăţilor pe care le aveam zilnic la pregătirea producţiei, întrucât toate produsele se executau paralel pe o singură linie tehnologică. Am mutat cîteva utilaje, creînd două linii începînd de la turnat lac şi pulverizat, separat pentru mobila cu luciu oglindă şi separat pentru mobila finisată cu lacuri mate. Intrucît unele produse nu se puteau spriţui decit după montare şi pentru că cele două operaţii se făceau în locuri diferite — ceea ce însemna reîntoarcerea produselor în fluxul tehnologic şi un transport inutil pe o distanță de 100 m — am adaptat un spațiu unde se pot e-Consemnare de R. WECSLER (Continuare în pag. a 4-a)