Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1975 (Anul 8, nr. 1970-1982)

1975-06-28 / nr. 1982

Antii VV., nr. 19*2 — Pa*, a 8 a DE PRETUTINDENI — SPORT — PERSPICACITATE Caleidoscop CERAMICA DE STICLA FABRICATA LA JENA Cercetătorii de la Universitatea din Jena (R.D.G.) au obţinut din materii pri­me autohtone un material ceramic din sticlă, care poate fi prelucrat ca meta­lul şi poate fi colorat şi şlefuit ca sticla. Un interes deosebit pentru eventualii be­neficiari îl prezintă gradul mic de dila­tare termică a noului material, care este considerabil mai scăzut decit cel al ma­terialelor comparabile. ATR­ACTIA GRAVITATION­ALA NU ESTE CONSTANTA ? Un savant de la U. S. Naval Obser­vatory, Thomas von Flandern, a declarat că atracţia gravitaţiei se află în scădere. El se bazează pe faptul că distanţa Pă­­mînt—Lună creşte în mod constant. Această creştere fusese atribuită pînă acum acţiunii mareelor, care încetinesc mişcarea Lunii pe orbita sa ; perioada satelitului nostru crescind, rezultă că a­­cesta se depărtează treptat de Pămînt. Dar von Flandern consideră că există o diferenţă de aproximativ 7 cm între depărtarea prevăzută şi cea efectivă. Sa­vantul american consideră că aceşti 7 cm neexplicaţi reprezintă efectul scăderii atracţiei gravitaţionale. VITAMINA „E“ ŞI ÎMBATRlNIREA Doi oameni de ştiinţă de la Universi­tatea din California, dr. Lester Patters şi James Smith, atrag atenţia că persoanele sănătoase nu au nevoie de cantităţi su­plimentare de vitamina „E“ pe lingă cea obţinută din hrana consumată zi de zi. Cu toate acestea, cercetătorii americani au ajuns la concluzia că vitamina „E“ încetinește procesul de îmbătrînire al celulelor organismului. Rezultatul cercetărilor lor, efectuate numai în laborator, confirmă, de aseme­nea, că este imposibil ca procesul imbfttrînirii să fie inversat, adică trans­format într-o reîntinerire miraculoasă, ln orice caz, celulele tratate în labora­tor cu o cantitate suplimentară de vita­mina „E“ au continuat să se reproducă, dublîndu-şi in acelaşi timp durata de existenţă. După un număr repetat de diviziuni, mai precis 120, celulele au apărut incă tinere. Descoperirea oamenilor de ştiin­ţă canifornieni pune sub semnul între­bării validitatea teoriei potrivit căreia fiecare celulă a organismului uman este reglată de un fel de ceas biologic, care determină durata de supravieţuire. S-ar putea ca această durată să fie determi­nată de influenţe ale mediului încon­jurător. SUBMARIN PENTRU OBSERVAŢIE Specialişti de la Şcoala Politehnică din Gdansk au construit un nou submarin, mult simplificat, destinat observării fun­durilor marine. Acest vas posedă un nu­măr redus de suprafeţe sustentatoare şi­ nu are nevoie de sistem de balastare şi de flotabilitate. El este, de asemenea, foarte stabil at­ît atunci cînd navighează la suprafaţă, cit şi în momentul plonjă­rii, cînd se deplasează aproape de fundul mării. Curbura specială a suprafeţelor sustentatoare, sub formă de aripi, aflată în spatele vasului, provoacă plonjarea sa lină şi treptată atunci cînd acesta acce­lerează viteza, precum şi o reurcare lină cînd viteza scade treptat. UMBLA TE APA Locuitorul oraşului Amsterdam, Lex de Groot, şi a simplificat deplasarea pe apă cu ajutorul unui tetraedru pneumatic din policlorură de vinil. Acest tetraedru, înalt de 5 m, se mişcă pe suprafaţa apei atunci cînd Lex umblă în interiorul său. LAPTELE ARTIFICIAL Laptele proaspăt este un produs inco­mod pentru că este perisabil, se infec­tează uşor şi, din cauză că este compus în special din apă, este greu de transpor­tat. Nu este deci de mirare că în cursul anilor s-a pus la punct un număr de produse artificiale care să înlocuiască laptele lichid. In ţările­ orientale se utili­zează de secole lapte de soia, lăsind gră­unţele de soia să se înmoaie în apă, apoi macerîndu-le şi după aceea fierbîndu-le. Acest mod tradiţional de preparare este o sursă bună de proteine pentru copii. Acum, cînd se dispune de serviciile ştiin­ţei moderne aplicate nevoilor alimentare, acesta poate fi îmbogăţit cu vitaminele A şi D. După margarina, alimentele condiţiona­te pentru sugari sunt alimentele artificia­le cele mai bine puse la punct. Succesul lor se datorează producţiei de lapte de vacă deshidratat, la care se adaugă zaha­­ruri pentru a face ca conţinutul său în proteine să fie aproape egal cu cel al laptelui uman. In final, se adaugă şi vi­taminele A şi B. Schimbările sociale pro­funde aduse de dezvoltarea acestei teh­nologii alimentare sunt acum ilustrate de faptul că un număr foarte mare de nou­­născuţi din ţările industrializate nu mai sunt hrăniţi de mamele lor, ci cu ajuto­rul alimentelor artificiale. SPORT F­OTBAL • la penultima etapă a campio­natului Divizionar C, ediţia 1974—1975, in seria a XI-a s-au înregistrat următoare­le rezultate : Gloria Bistriţa — C.F.R. Sighişoara 3—0 (3—0), Chimica Tirnăveni — Foresta Bistriţa 4—0 (1—0), C.I.L. Gherla — A.S. Miercurea-Ciuc 4—1 (1—0), Metalul Copşa Mică — Unirea Dej 2—1 (1—1), Viitorul Tg. Mureş — Lacu Ursu Sovata 2—2 (0—0), Viitorul Gh­eorgheni — Avintul Reghin 5—2 (1—0), Minerul Bă­lan — Vitrometan Mediaş 1—0 (0—0), Unirea Cristuru Secuiesc — Minerul Rod­­na 2—3 (1—2). Etapa aceasta a avut darul să clarifice situaţia în fruntea clasamentului, Gloria Bistriţa fiind virtuală cîştigătoare a se­riei. In subsolul clasamentului lupta pen­tru evitarea retrogradării continuă între formaţiile clasate de la locul 11 în jos, excepţie Unirea Cristuru Secuiesc care, cu cele 11 puncte ale ei, este retrogradată încă demult. CLASAMENTUL Etapa a XXX-a programează partidele A.S. Miercurea Ciuc — Viitorul Tg. Mu­reş, C.F.R. Sighişoara — Unirea Cristuru Secuiesc, Lacu Ursu Sovata —­ Gloria Bistriţa, Minerul Rodna — Minerul Bă­lan, Vitrometan Mediaş — C.I.L. Gherla, Foresta Bistriţa — Viitorul Gheorgheni, Unirea Dej — Chimica Tirnăveni şi 4­­vîntul Reghin — Metalul Copşa Mică, a • In seria a Xli-a, partida Textila Cis­­nădie — Progresul Odorheiu Secuiesc a fost amînată. Mîine Progresul intilneste pe teren propriu pe Măgura Codlea. , • Clasamentul final al campionatului judeţean de fotbal, ediţia 1974—1970 . Rubrică realizată de Horea MOLDOVAN I şi oficiile poştale şi chioşcurile de difuzare a presei MAI PUTEŢI GĂSI ! ESTIVALE supliment al ziarului „Informaţia Harghitei“ (ediţia pentru luna iunie) ÎN CUPRINS : Turism, cultură, varietăți, cuvinte încrucișate, jocuri dis­tractive, umor. 1. Gloria 29 5470—11 45 2. Unirea D. 2919 5755—27 41 3. Viitorul G. 2918 01108—43 36 4. Chimica 2917 21145—30 31 5. Metalul 2914 41133—33 32 6.(11) C.I.L. 2911 51336—35 27 7.(10) Minerul B. 2911 51334—35 27 8.(12) Minerul K. 2910 71243—45 27 8. Lacu Ursu 2912 31433—45 27 10.( 6) A.S. M.Ciuc 2912 21544—38 20 11.( 8) Vitrometan 2911 41433—41 26 12.( 7) Foresta 2911 4H27—35 26 13. Avintul 2911 31532—50 25 14. C.F.R. 2910 51420—40 25 15. Viitorul Tg. M.29 9 61442—53 24 15. Unirea C. S. 29 5 51922—70 16 1.Mureșul Toplița 2825 2 10 1­10 52 2.Expl. Bălan 2822 24161­2— 46 3.Fl. I. Sinsimion 2818 3 761—37 3* 4.Metalul Vlăhița­­2815 3 10 80—50 33 5.Bast. Lăzarea­­2816 012 70—53 32 6.Harghita Cirţa 2815 2 11 52—44 32 7.Recolta Ditrău 2811 6 11 35—36 22 8.Minerul Lueta 2812 412 50—55 2* 9.Apemin Borsec 2812 41251—69 28 10.Mureşul Suseni 2812 115 42—54 25 11.Unirea Tulghe­ş 2811 314 42—83 25 12.C. Gălăuţa.ş 2810 216 40—50 22 13.Bradul Hodoşa 28 7 120 34—76 1­. 14.Rapid Ciceu 28 3 2­23 15—77 8 15.Bucin Joseni 28 3 124 19—129 7 NOCTURNĂ ORIZONTAL : 1) A scris „O noapte pe ruinele Tîrgoviştei“ — Animal nordic, ce poate circula cu uşurinţă în timpul celor şase luni de noapte polară. 2) Per­sonaj din piesa „Noaptea e un sfetnic bun“ de Al. Mirodan — Prozator român, autorul povestirii „In nopţile acelea“. 3) „Noapte de.. poezie de George Coşbuc — Visul drag ţesut sub clar de lună — Miez de nucă ! 4) Arini — Cetate antică, locul acţiunii din piesa lui Shakespeare „Visul unei nopţi de vară“. 5) Oglindă pentru crăiasa nopţii — „...cea de tai­nă“, renumită frescă a lui Leonardo da Vinci — La etaj, fără ea ! 6) Lac în Africa — A degaja. 7) Două în noapte ! — Graţios — Peisaj (livresc). 8) Floarea nopţii, puternic mirositoare — Stat în Asia. 9) Şmecheră (fig.) — Munte în ţa­ra noastră. 10) Poet german, autorul poe­ziei „Teii, beţi de clar de lună* *­— Insti­tuţie pentru cei mici. 11) Oraş în Italia — Primesc noaptea „serenade“ pe aco­periş — La intrarea în Bacău ! 12) La sfârşitul nopţii — Străjer fabulos la poarta întunericului (mit.) — Patria lui Ulise — „Păsări“ de noapte. VERTICAL : 1) Compozitor francez, autorul lucrării „Viziuni nocturne“ — Poet român, autorul versurilor „Miez de noapte“. 2) Fata lugojană — Măiestrie (pl.) — Ciine din fauna Deltei Dunării. 3) A scărmăi­a cînepă — Unghia pisicii. 4) A scris „Balada nopţii“ — Alt perso­naj din piesa „Noaptea e un sfetnic bun* — Pană de despicat lemne. 5) Stau in ploaie ! — Pseudonimul poetului Dumi­­trescu Pietrari — Chirie (pop.). 6) Vechii greci, adoratori ai zeiţei Nix, personifi­care a nopţii — „Dar din ce în ce s-alină­, Toate sgomotele-n ...“ (George Coşbuc) — Miros. 7) Masă de seară — Document. 8) Animale de povară — A pictat tablo­ul „Bătălia cu facle a lui Vlad Ţepeş“ — Nopţi de iarnă. 9) Strigă lupul ! — Bogă­ţie — In Selena ! 10) Personaj din piesa „Azilul de noapte“ — Bufniţe şi cucuve­le. 11) Rece la început! — Aseară (pop.) — Cap de becaţă. 12) Formularea unei probleme — Refren de cîntec popular — Luminează în noapte. 13) întunecat (fig.) — Se fac în noaptea Anului Nou. Dicţionar : RIAD, ENA, ENOT, ICD, NAEM. George LUCASCHI DEZLEGAREA CAREULUI DIN NUMĂRUL TRECUT (A sosit poşta) : BULETIN — CEHOV — A — ESENIN — LOCO — GIN­CA — NUMERAL — DE — ANTETE — AZT — ANI — CAL — SOŢIA — DN — EUR — MA — IEI — EUFRAT — GAU — R — P — NOI — ELEV — GE — AMOR — AMARITA — SA — TARAN — ZĂRI — CRI — MC — CO — IAZ — ACASA — BIRON — B­A­LACONIC — BRAIA. CONCASOR PENTRU MACISAT STNNCI 16 ţări din întreaga lume au cumpărat patentul noului con­­casor polonez. Aceste concasoa­­re sunt mai uşoare, mai uşor manevrabile şi mai eficace de­cit concasoarele obişnuite cu bile. Datorită acestui dispozitiv se pot obţine granule de mărimi diferite din corindori, cox, căr­bune brun şi din alte multiple minerale şi stînci folosite în construcţii, industria de cera­mică, construcţia de drumuri. Fabricarea în serie a acestor concasoare a început de curînd la uzina din Zelena Gura. Informaţia HARGHITEI S­AH Soluția problemei din numărul trecut: 1. Re5 R­­­h4 2. Rf4 Rh3 (Rh5) 3. Dh1 (Dh7) mat. 1. ... Rf2 2. Th2+ Rg3 (Rg1) 3. Dg2 mat. Colegiul de redacţie : IOAN O.VICEA (redactor-şef), VASILE AVRAM, Redacţia şi administraţia: Miercurea-Tiparul executat la Tipografia Mier-ANTON BORŞ, MIHAIL FILIMON (secretar general de redacţie). Ciuc, str. Petöfi nr. 65. Telefon : curea-Ciuc, str. 7 Noiembrie nr. 35. ŞTEFAN KLEIN 13633, 11606 Telefon: 11066.

Next