Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1975 (Anul 8, nr. 1996-2008)

1975-10-04 / nr. 1996

„Toamna" cincinalului Am păşit în cel de-al 20-lea trimestru, ultimul din actua­lul cincinal, perioadă ce se remarcă pe tărîm economic prin preocuparea generală pentru realizarea sarcinilor majore ale planului pe acest an, ale sarcinilor cincinalului, preocupare dublată de răs­punderea şi grija omniprezen­tă pentru pregătirea produc­ţiei unui nou an de plan — 1976 — dintr-un nou cincinal — 1070—1980. Din bilanţul activităţii co­lectivelor de muncă din între­prinderile industriale ale ju­deţului se desprind o seamă de învăţăminte, toate polari­­zînd spre o unică concluzie : SE POATE SI MAI MULT, PRINTR-O MAI BUNA OR­GANIZARE A MUNCII. Marea majoritate a între­prinderilor judeţului au obţi­nut­ rezultate bune, printre a­­cestea evidenţiind­u-se colec­tivele de muncă de la Î.J.I.L., I.F.E.T. Miercu­rea-Ciuc, C.E.P.L. Topliţa, I.P.T. Gheor­­gheni. Cele 9 întreprinderi ca­re şi-au încheiat „socotelile“ cu actualul cincinal, au reali­zat pînă în prezent, peste sar­cinile cincinalului, produse în valoare de peste 760 milioane lei. Volumul producţiei globa­le industriale în primele 9 luni din acest an a sporit cu 15,3 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului pre­cedent. S-au produs peste sar­cinile de plan, printre altele 2260 tone fontă brută, apara­­taj electric de joasă tensiune în valoare de 3,7 milioane lei, peste 1600 mc cherestea de ru­şinoase, peste 300 tone utilaj tehnologic pentru industria alimentară, 43 mii mp ţesă­turi tip bumbac. Rezultatele bune sunt multe şi evidente, dar raportate la potenţialul creat, existent ma­terialiceşte, reflectă ele oare buna valorificare a tuturor Posibilităţilor ? Deschis şi muncitoreşte O NU. Nu, fiindcă sunt multe co­lective de muncă (I.P.L. Mier­­curea-Ciuc, I.P.L. Gheorgheni, întreprinderea de confecţii (Continuare în pag. a 2-a) Secvenţe din marea, întrecere FRUNTAŞII Comparativ cu aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, în pri­mele 9 luni scurse din acest rrim an al cincinalului, va­loarea producţiei globale a crescut la nivel de judeţ cu 606,6 milioane lei, corespunză­tor unui ritm de creştere de 15,3 la sută. Un aport deose­bit la acest însemnat succes şi-au adus şi I.F.E.T. Miercu­­rea-C­iuc care, cumulat de la inceputul cincinalului actual a depăşit sarcinile de plan cu 237,2 milioane lei, U.J.C.M. —­ cu 183,7 milioane lei, între­prinderea de confecţii Odor­­heiu Secuiesc — cu 222,2 mi­lioane lei, şi altele. BILANŢ RODNIC____________ Şi alte întreprinderi harghi­­tene comunică realizări de seamă la ora bilanţului lunii septembrie din acest an. Ast­fel, lucrătorii I.U.P.S. Miercu­­rea-Ciuc au expediat peste sarcinile de plan 52 tone ma­şini şi utilaje pentru industria exploatării şi prelucrării lem­nului, forestierii de la I.F.E.T. Miercurea-Ciuc au livrat su­plimentar 76 mc cherestea de fag, iar muncitorii C.E.P.L.­­Ului Topliţa — 22 mc placaje. HĂRNICIE Succese notabile au înre­gistrat în luna recent încheia­tă şi lucrătorii întreprinderii de piese turnate din Gheor­­­­gheni. La ora bilanţului lunii septembrie, ei au înscris pe agenda de lucru 92 tone apa­rate electrice de joasă tensiu­ne care, împreună cu cele ob­ţinute suplimentar în primele 8 luni ale anului fac ca de la începutul anului, cantităţile de piese realizate peste prevede­rile de plan să ajungă la un total de 3657 tone. Toate acestea au făcut ca valoarea producţiei globale să fie spo­rită în acest ultim an al cin­cinalului cu 5,1 milioane lei. CANTITĂŢI SUPLIMENTARE DE FONTĂ Vlăhiţenii şi-au onorat an­gajamentele asumate în cin­stea aniversării a 150 de ani de existenţă a întreprinderii lor. Astfel, planul lunii sep­tembrie a consemnat un plus de 278 tone fontă brută care, adăugată la cantităţile obţi­nute suplimentar de la începu­tul anului, dau 2269 tone fon­tă realizată peste prevederile de plan. CHERESTEA PESTE PLAN Importante realizări rapor­tează la finele primelor 9 luni de activitate din acest an şi lucrătorii C.E.P.L.-ului Topli­ţa. Ei au obţinut în această perioadă 1256 mc cherestea ruşinoase, 898 mc cherestea fag şi 377 mc placaj, peste sarcinile de plan, ceea ce a făcut ca valoarea producţiei globale să fie depăşită în a­­ceastă perioadă cu 5,5 milioa­ne lei. Relatări despre eforturile oamenilor muncii din agricul­tura judeţului pentru strîngerea fără pierderi a întregii recolte şi punerea unor baze sofide recoltei viitoare de cereale de toamnă, IN PAGINA A III-A. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! LUCRATORI ai ogoarelor HARGHITENE ! Trebuie folosit din plin timpul deosebit de favorabil din aceste zile, pentru a aduna ultima recoltă ce se mai află pe cîmp, pentru a însă­minţa în cele mai bune condiţii griul şi celelalte culturi de toamnă. LIVRAREA LA FONDUL DE STAT A TUTUROR CANTITĂŢI­LOR DE PRODUSE PREVĂZUTE ÎN PLAN CONSTITUIE O ÎNALTĂ ÎNDATORIRE PATRIOTICĂ PENTRU FIECARE LUCRĂTOR DIN AGRI­CULTURĂ ! Permanent alături de coopera­tori, mecanizatorii lucrează cu multă răspundere pentru o re­coltă superioară în anul 1976. In fotografie , tractoristul Bo­ros I. însăminţind pe lo­tul Mesteceni de la C.A.P. Voşlobeni. FOTO : NAGY P. Zoltán ANUL Vili, Nr. 1996 Sîmbătă 4 octombrie 1975 8 PAGINI 50 bani Situaţia la zi a lucrărilor agricole (IN PROCENTE) — ARĂTURI PENTRU ÎNSĂMINŢĂRI 75,4 — TEREN PREGĂTIT PENTRU ÎNSĂMINŢĂRI 6­1,1 — ÎNSĂMINŢĂRI TOTAL 56,5 — GRIU­SECAUĂ 55,6 — LEGUME 12,9 — RECOLTAT CARTOFI 96,3 — RECOLTAT PORUMB BOABE 6,1 — RECOLTAT SFECLĂ DE ZAHĂR 8,5 — RECOLTAT IN FUIOR 93,8 Ceea ce ii recomandă pe tinerii din Şoimoşu Mic MUMCA In organizaţia sătească de tineret din Şoimoşu Mic ac­tivează 46 de utecişti. Terme­nul activează nu l-am folosit aici intimplător şi nici nu în­seamnă doar sunt înscrişi sau cuprinde. El exprimă o reali­tate confirmată nu numai de bogata activitate organizatori­că a biroului organizaţiei de bază, cit, mai ales, de rezul­tatele concrete ale muncii ute­­ciştilor. I­ăspunzînd cu însufleţire chemării adresate de Comite­tul judeţean Harghita al Uniu­nii Tineretului Comunist tutu­ror­ tinerilor de la sate de a participai cu dăruire la exe­cutarea la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor agricole de a acţiona cu pricepere pen­tru cr­eşterea producţiei vege­tale şi animale, uteciştii din Şoimoşu Mic se află în frun­tea lucrărilor campaniei agri­cole de toamnă. „Avem tineri buni pe care ne putem baza în orice acţiune pe car­e o ini­ţiem — ne spunea tovarăşa Toth Elisabeta, secretara or­ganizaţiei de bază U.T.C. Nu s-a întîmplat încă aici, în or­ganizaţia noastr­ă, ca cineva să refuze îndeplinirea vreunei sarcini, să nu participe la ori­ce acţiune la care a fost so­licitat“. Şi acea zi cînd uteciştii din Şoimoşu Mic se aflau pe cîmp, in plină desfăşurare a lucrări­lor agricole, n-am putut sta de vorbă cu prea mulţi dintre ei. Totuşi, ecoul faptelor lor, al hărniciei de care zilnic d­au dovadă în cadrul brigăzilor de cîmp sau zootehnice, l-am des­prins din bunele aprecieri fă­cute la adresa lor de către alţi membri cooperatori sau de cadre din conducerea C.A.H. Ni se pare interesant a cita a­­ceste aprecieri, întrucît ele în­seamnă o recunoaştere deplină a meritelor lor. „Ar fi de vorbit în primul rînd de tînărul Dankuly Do­mokos, membru de partid, şef de atelaj — ne spunea Ilari Zsigmond, inginerul coopera­tivei. E un exemplu de hărni­cie şi conştiinciozitate. Grija faţă de avutul cooperativei se manifestă la el în cel mai înalt grad. Niciodată n-a fost mustrat că nu şi-ar fi îngrijit caii sau nu ar fi reparat la timp atelajul.­Simţul datoriei ii determină să răspundă cu solicitudine la orice chemare a noastră. Nu puţine au fost şi nopţile cînd, fiind nevoie de un atelaj şi apelînd la acest tînăr, el a venit, îndepli­­nindu-şi sarcinile. Despre Nagy Gyula, într-o scurtă ca­racterizare, aş putea să vă spun că el obţine cel mai ma­re venit pe cooperativă — asta desigur ca urmare a muncii lui zilnice. V-aş mai putea spune asemenea cuvinte încă despre mulţi alţi tineri ai organizaţi­ei. De altfel, eu îi cunosc bine. N. ŞANDRU (Continuare la pag. a 4 a)

Next