Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1976 (Anul 9, nr. 2135-2213)

1976-10-01 / nr. 2135

PROLETAR? DIN TOATE ŢĂRILE,­UXITI­VA­T HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.G.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IX., nr. 21354pagini, 30 bani . Vineri, 1 octombrie 1976 Să strîngem operativ şi fără pierderi recolta, să livrăm produsele datorate statului, să însămînţăm în cele mai bune condiţii ! Comitetul Politic Executiv se adresează organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor populare, tuturor oamenilor muncii din agricultură să ia toate măsurile pentru strîngerea rapidă şi fără pierderi a întregii recol­te şi îndeplinirea planului de livrări la fondul de stat, pentru realizarea arăturilor de bună calitate şi însăminţarea culturilor de toamnă în pe­rioada optimă, care să asigure condiţiile unor producţii cît mai bune pentru anul viitor, comunicatul privind şedinţa Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R. din 29 septembrie a.c. Măsurile stabilite de şedin­ţa Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R. sublinia­ză cu pregnanţă necesitatea unei ample mobilizări a for­ţelor din agricultură", ampli­ficarea eforturilor tuturor lo­cuitorilor satelor pentru ca recolta acestei toamne să poată fi strînsă și depozitată fără nici un fel de pierderi, pentru ca ceea ce se cuvine fondului de stat să fie livrat întocmai, pentru ca roadele anului viitor să aibă, în a­­ceastă toamnă, un solid punct de plecare. In cele ce urmează vom releva unele aspecte care re­flectă rezultatele bune obţi­nute de agricultorii harghi­­teni, dar şi faptul că mai sînt multe de făcut, că trebuie acţionat cu hotărîre în toate locurile, la toate culturile. Unităţi în care recoltatul cartofilor este pe terminate In cursa pentru încheierea lucrărilor de recoltare a car­tofilor, cultura numărul unu a judeţului nostru, cele mai bine plasate sunt cooperative­le agricole de producţie din Joseni, Gheorgheni şi Ineu. O menţiune în plus pentru coo­perativa din Joseni, una din unităţile cu cele mai mari su­prafeţe de cartofi din judeţul nostru — 360 ha — şi care la ora cînd citiţi aceste rînduri mai are de recoltat doar 3—4 ha. Succesul trebuie căutat în organizarea foarte judicioasă a muncii, în mobilizarea ma­sei de locuitori ai satului la aceste lucrări, în stabilirea unor răspunderi precise pen­tru toţi cei apţi de muncă. în plus, timpul nefavorabil care a fost prezent o bună bucată din perioada recoltării nu i-a speriat pe cei din Joseni, lu­crările de recoltare avansînd şi d­in timpul ploilor. Exemplul unităţilor mai sus citate trebuie urmat de toate cooperativele mari cul­tivatoare de cartofi, în special de c­ele în care suprafeţele recoltate sunt încă destul de mici. Este cazul, de pildă, al unităţilor din Dăneşti şi Mă­­dăraş, în prima recoltându-se doar 50 ha din cele 200 cul­tivate, iar în cea de a doua 30 din 130. Pentru a recupera întîrzierea înregistrată, Comi­tetul comunal de partid din Dăneşti şi consiliile de con­ducere ale celor două unităţi au reuşit în ultimele zile să mobilizeze, zilnic, cite 400— 450 oameni. Insă, întrucît ma­şinile de scos cartofi se dove­desc a fi insuficiente, este necesar a fi folosite şi atela­jele cu tracţiune animală, astfel incit ritmul mediu zil­nic stabilit să fie respectat întocmai. Operativitate în livrarea cartofilor la fondul de stat Paralel cu recoltatul, unită­ţile cultivatoare de cartofi trebuie să aibă în vedere transportul operativ al canti­tăţilor recoltate, în primul rind livrarea cantităţilor da­torate statului. In această privinţă sunt demne a fi menţionate numele cooperati­velor agricole de producţie din Joseni, Gheorgheni, Voş­­lobeni, Ineu şi altele, care au livrat fondului de stat mari cantităţi de cartofi. Ceea ce nu este însă cazul unităţilor agricole cooperatiste din Re­­metea, Ciceu, Mădăraş unde cantităţile livrate sunt minime. La C.A.P. Murna — calitatea lucrărilor de semănat în centrul atenţiei Cooperatorii din Mujna nu se dezmint în ceea ce priveş­te hărnicia, participarea la muncă, nici în această toam­nă. Cartofii au fost recoltaţi în întregime, la fel legumele şi otava în aceste zile oame­nii fiind ocupaţi cu recoltarea­ semineerilor de trifoi şi lucer­ (Continuare : pag. a l-a) Stefan DANCIU C.A.P. VOŞLOBENI. După recoltarea carto­filor, mecanizatorii au trecut cu operativitate la executarea arături­lor în vederea însămîn­­țării culturilor de toam­nă. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu *­­ in unităţi agricole de producţie şi de cercetare ) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­­le Republicii Socialiste Ro­mânia, a făcut, joi dimineaţa, o vizită de lucru în unităţi a­­gricole de producţie şi de cer­cetare, împreună cu secretarul ge­neral al partidului s-au aflat tovarăşii Teodor Coman, Nico­lae Giosan, Constantin Dăs­­călescu, Angelo Miculescu, vi­­ceprim-ministru al guvernu­lui, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Primul obiectiv al vizitei l-a constituit Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa-Giur­­giu. Institutul, creat la indicaţia conducerii partidului, îşi pro­pune să rezolve multiple probleme vizînd activitatea în acest domeniu. Problemele legate de irigaţii, desecări şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare sunt studiate de mai mulţi ani. Deşi au fost obţi­nute unele rezultate în pro­iectarea sistemelor, ele nu sunt satisfăcătoare. Tovarăşul Nicolae Ceuşescu a subliniat că specialiştii din acest do­meniu nu pot fi mulţumiţi cu ce s-a realizat pînă acum şi a criticat aspru institutul de cercetări de la Băneasa-Giur­­giu pen­tru neajunsurile care s-au manifestat în sectorul de care se ocupă, mentalitatea veche de a face cercetare de dragul cercetării. Revoluţia tehnică în agricultură — ară­ta secretarul general al par­tidului — trebuie să înceapă cu revoluţia în concepţia oa­menilor. în modernizarea a­­griculturii trebuie să pornim de la o concepţie nouă. Dînd dovadă de îndrăzneală şi ima­ginaţie, cercetătorii trebuie să rezolve cu curaj şi răspundere problemele de care se ocupă Fără aceasta nu vor putea fi obţinute rezultatele dorite Referindu-se în mod direct la activitatea institutului de la Băneasa-Giurgiu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea abordării proble­melor într-o concepţie uni­tară şi a dispus reorganizarea radicală a activităţii institu­tului pe noi principii, pentru a corespunde cerinţelor pe care le ridică modernizarea continuă a agriculturii. Avînd în vedere suprafeţele mari care urmează să fie a­­menajate pentru irigat în a­­cest cincinal şi în perspectivă, secretarul general al partidu­lui a subliniat din nou nece­sitatea perfecţionării metode­lor de irigare. S-a indicat să se acţioneze mai intens în ve­derea extinderii metodei de iri­gare prin brazde, care asigură, cu costuri de producţie eco­nomicoase, pătrunderea apei la o adîncime mai mare, re­duce pierderile în reţea, spo­reşte gradul de mecanizare la efectuarea udărilor. Trebuie (Continuare In nas. * l-a) Incepînd de astăzi, Decada cărţii româneşti Actuala ediţie a „Decadei cărţii româneşti“ se desfăşoa­ră sub semnul şi în spiritul ideilor Programului de mă­­suri pentru aplicarea hotărîri­­lor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, în domeniul mun­cii ideologice, politice şi cul-­­ tural-educative. Această pe­rioadă de vîrf a contactului creatorilor cu cititorii va con­stitui şi pentru unii şi pentru alţii un prilej de mai bună cunoaştere reciprocă. In spe­cial creatorii vor putea trage concluzii privind activitatea lor viitoare pe care o vor pu­tea ridica la un nivel supe­rior faţă de creaţia de pînă acum, atît din punctul de ve­dere al conţinutului­ de idei cît şi al realizării artistice, în judeţul Harghita „Deca­da cărţii româneşti“ este marcată de o seamă de ac­ţiuni menite să transforme a­­ceastă amplă manifestare cul­turală intr-o sărbătoare a cu­­vîntului scris. Se va facilita­ în această perioadă un acces cît mai larg şi mai masiv al cititorilor către carte, către înţelegerea fenomenului lite­rar. în librăriile din judeţ vor intra în aceste zece zile peste 80 de titluri reprezentînd nou­tăţi editoriale în limbile ro­mână şi maghiară. In scopul (Continuare în pag.­a luliu CONDRAT INFORMAŢII ■ Astăzi, la Casa de cul­tură a sindicatelor din Gheorgheni, Teatrul de pă­puşi din T­îrgu Mureş pre­zintă la orele 9,30, 10,30 şi 12,30 spectacole cu piesa „Galoşii fermecaţi“. ■ La Lăzăreşti, sat apar­ţinător comunei Sânmartin, s-a dat în exploatare o staţie de filtrare a apei pentru cele peste 150 gos­podării, realizată de săteni care au efectuat în acest scop peste 4000 ore de muncă patriotică. ■ La Gheorgheni s-au terminat lucrările de mo­dernizare a părţii carosa­bile a străzii Bucin, cea mai lungă str­adă din oraş. Au fost amenajate şi sta­ţiile de autobuse de trans­port urban, cu acostamen­te lărgite, asigurîndu-se prin aceasta un trafic flu­ent, în condiţii de sigu­ranţă sporite. ■ Centrul civic al co­munei Lăzarea se va îm­bogăţi cu un bloc cu pa­tru etaje, a cărui construc­ţie a şi început. Benefi­ciarii acestui edificiu vor fi cadrele de specialitate care lucrează în agricultu­ra comunei. ■ Posesorii de autoturis­me îşi pot procura, înc­e­­pînd de astăzi, de la ma­gazinul specializat din str. Fiorilor din Miercurea- Ciuc, huse pentru scaunele şi banchetele din interio­rul autoturismelor, precum şi cauciucuri şi ornamente pentru roţile autoturismu­lui Dacia-1300.

Next