Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1977 (Anul 10, nr. 2289-2366)

1977-04-01 / nr. 2289

L PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIJI-VA !­m HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul X., nr. 2289 4 pagini. 30 bani Vineri, 1 aprilie 1977] Pe şantierele construcţiilor de locuinţe din Gheorgheni Exista maşini­ utilaje, materiale, forţa de munca, numai documentaţiile lipsesc In mod firesc, constructorii Lotului Gheorgheni al I.C.M.J.H. ar fi trebuit să lucreze în aceste zile la finisarea unor blocuri de locuinţe, să acţioneze cu toate forţele la înălţarea altora, să fi atacat fundaţiile la alte cîteva. Cu alte cuvinte, era normal ca ei să se afle în plină activitate de construcţii, iar locuinţele pla­nificate a fi predate deja în pri­mul semestru al anului 1977 să se prezinte in stadii avansate. Pe şantier, însă, situaţia e alta. Gheorghe Fluture, şeful lotului, apreciază că, cu toate că valo­ric planul pe trimestrul I a.c. a fost îndeplinit şi chiar depăşit cu cîteva sute de mii lei, stadii­le fizice ale lucrărilor la locuin­ţele planificate a fi predate în acest an, în oraşul Gheorgheni, nu pot mulţumi pe nimeni. Şi aceasta pentru că, faţă de un plan de 260 apartamente pre­văzute, a se construi, doar 140 sunt în lucru, restul neavînd condiţii legale de execuţie (lip­să amplasamente sau documen­taţii de execuţie). Concret, situaţia se prezintă astfel : la blocul D 1-2, cu 40 de apartamente, se lucrează la monolitizarea nivelului trei (din cele 4) ; la blocul 23 August, cu 20 de apartamente, se execută structura de rezistență la primul nivel,, iar la blocul 20, cu 60 de apartamente, la unul din tron­soane, care este acoperit, se execută lucrări interioare (mo­zaicuri, zugrăveli, vopsitorii etc.), iar la celălalt tronson se exe­cută zidării la cel de al treilea nivel. Toate aceste apartamen­te au termen de dare în folo-* sință finele semestrului I 1977 (cauza unor rămîneri în urmă datorîndu-se tot punerii cu în­­tîrziere, la dispoziţia constructo­rilor, a documentaţiilor de exe­cuţie), iar un alt bloc, cu 20 a­­partamente, al I.P.E.G., la care au fost atacate zidăriile la par­ter, au termen de predare la 30 septembrie a.c. Ce se va întîmpla cu diferen­ţa de 120 de apartamente ? La blocul 21, cu 40 de apartamen­te, din fondurile populaţiei, lu­crările nu pot fi începute (cu toate că există documentaţii de execuţie) din cauza cablurilor telefonice subterane existente pe acest amplasament, pentru că beneficiarul — I.J.G.C.L.­­ nu a rezolvat nici pînă în prezent mutarea lor. Şi aceasta cu toate că la constructor am găsit, mai­­ multe adrese prin care se cere eliberarea urgentă a amplasa­mentului (ultima, nr. 1628, este datată 3 martie 1977 !). Restul apartamentelor ? Nu se ştie ni­mic despre ele , nici cîte blocuri însumează şi nici unde vor fi amplasate şi, aceasta acum, cînd intrăm în cel de al doilea trimestru al anului . . . Cauzele ? I.J.G.C.L. nu dă nici un semn de viaţă, de parcă nu ea ar fi beneficiara viitoarelor aparta­mente ce se vor construi în ora­şul Gheorgheni. Aşa se face că nu se foloseşte din plin vre­mea admirabilă pentru executa­rea lucrărilor de investiţii, deşi constructorii din Gheorgheni au luat toate măsurile necesare , au fost dotaţi cu maşini şi utila­je de mare productivitate, a fost (Continuare în pag. a 3-a) Anton BORŞ La Odorheiu Secuiesc se con­struieşte un nou cămin de nefa­­milişti cu o capacitate de 300 locuri. Foto : AI. V. SZAKÁCS LA I.M. BĂLAN Eforturi susţinute pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan Despre minerii de la poalele Hăşmaşului s-a scris mult, şi nu o dată au fost criticaţi pentru lipsurile din activitatea lor. Dar iată că aceeaşi oameni au ştiut să învingă neajunsurile ma­nifestate în organizarea produc­ţiei şi a muncii şi astăzi pot ra­porta cu mîndrie realizarea sar­cinilor. Această afirmaţie este susţinută de rezultatele obţinute recent de acest harnic colectiv de muncă. Astfel, printr-o mai bună organizare a locurilor de muncă, prin introducerea unor metode de exploatare de înaltă productivitate şi o mai bună or­ganizare a transportului pe ver­ticală şi orizontală, au reuşit ca pe primele luni ale anului să-şi depăşească planul la metal cu 90 tone. Aceste realizări au condus la depăşirea cu peste 8 milioa­ne lei a planului producţiei glo­­bale şi, respectiv, cu 6 milioane lei a planului producţiei marfă. La aceste realizări o contribu­ţie deosebită au avut lucrătorii Minei Centru 1, condusă de in­­ginerul Ştefan Lucaciu, ai Minei Nord 1, condusă de inginerul Romeo Titirigă, şi Minei Fagul Cetăţii, condusă de inginerul Tudor Marcu. Să amintim din­tre ei pe Anton Dăncuţă, şeful brigăzii de la abatajul 330 — Sectorul 85, lordache Bocu de la abatajul 738 — Sectorul Olt, Gavril Cotoc de la abatajul 254 — Sectorul Şipoş, Ioan Grecu de la abatajul 21 din acelaşi sector, Constantin Stratulat de la Mina Fagu Cetăţii şi alţii. La buna desfăşurare a proce­sului de producţie îşi aduc con­tribuţia şi cei ce lucrează în sectoarele de transport subteran, cei care lucrează la întreţinerea şi repararea locomotivelor şi va­­goneţilor de mină. Pretutindeni, în orice loc de muncă ar intra, în subteran, în ateliere sau în secţiile de pre­parare, constaţi pe chipul fiecă­rui lucrător bucuria realizărilor. „Merge bine planul pe între­prindere" — este expresia ce te întîmpină la fiecare pas. Este bucuria tuturor. Pentru fiecare muncitor, maistru, inginer sau oricare alt cadru din întreprin­dere, nu poate exista o satis­facţie mai mare ca aceea de­ a face parte dintr-un colectiv de muncă ce-şi realizează sarcini­le şi, prin munca lor de zi cu zi, contribuie la bunul mers al întreprinderii. Toată această atmosferă de lucru ne dă încrederea că mi­nerii de la I.M. Bălan, în frunte cu comuniştii, nu-şi vor precu­peţi eforturile pentru traducerea în fapte a hotărîrii adoptate în Conferinţa orăşenească de par­tid de a da peste plan cît mai mult metal, aducîndu-şi în acest fel contribuţia la compensarea pagubelor provocate economiei naţionale de cutremurul ce s-a abătut asupra ţării noastre. V. NEAG mi Pentru o lume mai bună, pentru pace şi colaborare între toate popoarele In expunerea la recenta şe­dinţă comună a Comitetului Cen­tral al P.C.R., Marii Adunări Naţionale, Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi activului central de partid şi de stat, se­cretarul general al partidu­lui nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a consacrat un spaţiu larg activităţii internaţionale desfăşurate de partidul şi statul nostru în spiritul istoricelor hotă­­rîri ale Congresului al XI-lea, orientărilor şi sarcinilor de vii­tor ale politicii externe a ţării noastre, a Partidului Comunist Român. In expunere se face o strălucită analiză a proceselor şi tendinţelor lumii contempora­ne, a activităţii ample desfăşu­rate de partid, de România so­cialistă pentru dezvoltarea rela­ţiilor cu toate statele şi spori­rea contribuţiei ţării noastre la soluţionarea constructivă a ma­rilor probleme ale vieţii inter­naţionale. Pornind de la marile schim­bări petrecute în dezvoltarea lumii contemporane, în raportul mondial de forţe în favoarea cauzei progresului şi păcii, de la creşterea avîntului forţelor revo­luţionare, antiimperialiste şi pro­gresiste de pretutindeni în lupta pentru o politică nouă în viaţa internaţională, se subliniază că „în lume se afirmă un curs nou, pozitiv, îndreptat spre destinde­re, încredere şi colaborare între naţiuni“. Un loc important în expunere îl ocupă definirea politicii con­secvente a României de dezvol­tare a relaţiilor de colaborare cu ţările socialiste, cu ţările in curs de dezvoltare, cu ţările nealiniate, cu toate statele lu­mii, fără deosebire de orîndui­­re socială, participarea activă a ţării noastre la diviziunea in­ternaţională a muncii, la schim­bul mondial de valori, in prezent România întreţine raporturi di­plomatice şi consulare cu 129 de state şi relaţii economice cu peste 140 de ţări ; în fiecare an au loc numeroase schimburi de vizite, contacte şi convorbiri în­tre şeful statului român şi şefii altor state şi la diferite alte ni­veluri ; cu prilejul întîlnirilor şi convorbirilor la cel mai înalt nivel au fost semnate declaraţii şi comunicate comune, precum şi un mare număr de acorduri economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, care au pus baze şi mai trainice raporturilor Româ­niei cu statele respective, con­stituind, totodată, o semnificati­vă contribuţie la promovarea principiilor noi de relaţii între state, la consolidarea destinde­rii, colaborării şi păcii în lume. In perioada ce s-a scurs de la Congresul al Xl-lea al partidu­lui, România a acţionat, aşa cum se subliniază în expunere, „cu toată consecvenţa pentru întărirea prieteniei şi solidarită­ţii ţărilor socialiste în spiritul deplinei egalităţi in drepturi, a­­vantajului reciproc şi întrajuto­rării tovărăşeşti, pentru depăşi­rea divergenţelor care mai exis­tă între unele din aceste state, pentru afirmarea tot mai pu­ternică a forţei şi influenţei so­cialismului pe plan mondial“, în acelaşi timp, „România a con­tinuat să dezvolte ... largi ra­porturi politice, economice, teh­nico-ştiinţifice şi culturale cu toate statele din Europa, fără deosebire de orinduire socială, participind activ la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori“. S-au lărgit şi adîncit relaţiile cu ţările din Orientul Mijlociu, cu statele arabe din Africa, au cu­noscut o puternică dezvoltare colaborarea şi solidaritatea cu popoarele din Africa, sprijinul pe care ţara noastră l-a acordat tot timpul mişcărilor de elibera­re naţională, luptei popoarelor africane pentru independenţă, pentru abolirea politicii rasiste şi de apartheid. Se subliniază, de asemenea, dezvoltarea con­tinuă a relaţiilor cu ţările din America Latină, cu ţările Ameri­că de Nord, cu cele din Extre­mul Orient. Se afirmă din nou, cu cea mai mare tărie că : „La baza relaţiilor României cu toate statele aşezăm ferm prin­cipiile deplinei egalităţi în drep­turi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neames­tecului în treburile interne şi a­­vantajului reciproc, ale renunţă­rii la forţă şi la ameninţarea cu forţa", principii tot mai larg re­cunoscute în viaţa internaţiona­lă şi care s-au dovedit „singu­rele în măsură să asigure cola­borarea trainică şi fructuoasă intre naţiuni, garantarea securi­tăţii internaţionale, consolidarea destinderii şi păcii". Cu deosebită forţă sunt expu­se eforturile statornice ale ţării noastre pentru transpunerea in viaţă a prevederilor documente­ (Continuare in pag. a 7-a) Răspunde cooperativa de consum solicitărilor cetăţenilor? Subcetate. O comună mare şi frumoasă, în care înnoirile ulti­milor ani şi-au pus amprenta în toate sferele vieţii social-econo­­mice. Firesc deci, ca şi coopera­ţia de consum, să se străduiască să ţină pasul cu schimbările profunde petrecute în viaţa­­ma­terială şi spirituală a locuitorilor comunei, ca organele locale de stat să se preocupe constant de aprovizionarea populaţiei cu mărfuri alimentare şi bunuri de larg consum. Şi chiar dacă nu toate unităţile corespund pe de­plin cerinţelor, am constatat, peste tot grijă pentru aspectul comercial, curăţenie, ordine, (în­tre ultimele realizări in acest domeniu se numără asigurarea cofetăriei şi a bufetului cu apă rece şi caldă), şi ceea ce este mai important, mărfuri variate, de bună calitate, în cantităţi suficiente, în toate magazinele. Acesta este aspectul general, dar, sondînd opinia cetăţenilor, a unor reprezentanţi ai organe­lor locale de partid şi de stat, aflăm şi de existenţa unor go­­luri în aprovizionare , atît la produsele industriale şi bunuri de larg consum cît şi la cele a­­limentare. Semnalăm astfel, lip­sa cizmelor de cauciuc pentru copii şi femei, a pastei şi săpu­nului de bărbierit (care lipsesc de aproape 3 luni de zile, pu­­nînd în dificultate pe bărbaţii comunei ? !), a cazanelor de fiert rufe, găleţilor emailate, bi­­doanelor pentru untură, lanţuri­lor pentru legat animale, petro­lului. Din rîndul produselor ali­mentare au lipsit uneori gemu­rile, compoturile, făina albă și făina de mălai. Dacă pentru lipsa unor pro­duse, vinovatul principal este U.J.C.C.C., care nu a onorat co­menzile făcute, este adevărat că nici gestionarii n-au­­ fă­cut nimic, mulțumindu-se cu simplul răspuns „n-avem". Nici organele locale de stat nu au făcut totul pentru (Continuare In pag. a 3-a) Aurel MARC INFORMAŢII ■ Pe strada Petöfi din Miercurea-Ciuc, într-un local reamenajat, Cooperativa meş­teşugărească „Deservirea" a deschis o unitate care exe­cută mobilier la comandă, lucrări de tîmplărie, repara­tul şi lustruitul mobilei la do­miciliul cetăţenilor, lucrări de tapiţerie. ■ La raionul specializat al magazinului „Central" din Miercurea-Ciuc, ca şi la ma­gazinele de profil din cele­lalte oraşe din judeţ, a fost pus în vînzare noul tip de radio portabil, cu trei lun­gimi de undă, „Cosmos-5". Spre deosebire de vechiul tip „Cosmos-3", acesta are dublă alimentare , de la re­ţea şi de la baterii.­­ In zilele imediat urmă­toare, la unităţile de specia­litate ale filialei Harghita a Asociaţiei crescătorilor de al­bine vor fi puse în vînzare 10.000 sticle, de o jumătate de litru, cu oţet din miere de albine.

Next