Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1977 (Anul 10, nr. 2367-2444)

1977-09-15 / nr. 2431

Organ al Comitetului Județean Harghita al P.C.R. și al Consiliului popular județean I Anul X., nr. 2431 ______1­4 pagini 30 icon! ( joi, 15 septembrie 1977 | Planul fizic la aparta­­mente trebuie realizat conform graficelor Dotarea Şantierului . Miercu­­rea-Ciuc cu utilaje noi şi mo­derne, sporirea capacităţii de producţie prin aducerea de noi, oameni pe şantier, prin mărirea volumului de prefabricate tur­nate, urmărirea zilnică a grafi­celor de execuţie — sunt doar citeva di­n măsurile iniţiate de comitetul de partid, de condu­cerea I.C.M.J.H., in scopul în­deplinirii planului construcţiilor de locuinţe pe acest an. Trebuie să evidenţiem că s-a creat ca­drul organizatoric adecvat şi că pină în momentul de faţă a fost „atacată" cea mai mare parte din locuinţele cu termen de da­re în folosinţă în 1977. Important de reţinut este fap­tul că in primul rind planul fi­zic la apartamente să fie rea­lizat conform graficelor de exe­cuţie, ritmic. Care este situaţia la zi din acest punct de vedere?­in perioada celor opt luni tre­cute din acest an, in oraşul Miercurea-Ciuc au fost predate beneficiarilor 335 apartamente, alte circa 300 aflîndu-se in sta­dii avansate de execuţie — rea­lizări notabile, dealtfel, dar cu mult mai puţin decit posibilităţile create, faţă de experienţa do­­bîndită de constructori. Este a­­devărat, şi nu putem contesta acest lucru, că o parte din rămi­­ner­e în urmă se datoresc şi u­­nor cauze,­­independente de vo­inţa constructorilor (predarea cu întirziere de către beneficiari a unor documentaţii de execuţie Construcţiile de locuinţe la Miercurea-Ciuc şi amplasamente, nelivrarea la timp, pe şantier, a unor mate­riale de construcţii, etc.), dar la fel de adevărat este şi faptul că rezultatele pe 8 luni sunt sub cele planificate şi datorită unor deficienţe interne, deloc negli­jabile şi care, din păcate, nu se manifestă de ieri,, de azi.­Vom aminti doar una dintre acestea şi care generează multe nea­junsuri pe şantierele noastre de investiţii - indiscipli­na in mun­că. Am urmărit, în mai multe zi­le la rind, modul în care acţio­nează constructorii din Mier­­curea-Ciuc pentru realizarea sarcinilor ce le revin. Am con­statat multe lucruri bune , că mai mulţi dintre constructori participă cu întregul elan la creşterea ritmului lucrărilor, aşa cum sunt cei din echipele con­duse de Gáli Miklós - dulgheri, Kovács Ágoston, Elekes Iosif şi Kocsis Zoltán —­zidari, a fiera­­ri­­lor betonişti conduşi de Ga­­vrilă Bontaş şi Tekse­l­es, ai parchetarului Gergely Imre, ca şi cei ai mozaicarului György Kálmán. Am constatat, de ase­menea, buna funcţionare a unor macarale-turn, exploatarea lor la întreaga capacitate, aşa cum făcea macaragiul Böjté­s Imes, ritmul intens în care se executau unele finisaje interioare de că­tre muncitorii conduşi de Sán­dor Vilmos, ca şi alte aspecte îmbucurătoare. Dar, cu aceeaşi ocazie, am întîlnit şi oameni ca­re se plimbau pe şantier, fără­­Continuare In pag. a S-al Anton BORŞ Cristuru Secuiesc. Un nou bloc, cu 40 de apartamente, in pra­gul dării in folosință. Festivitatea primirii noilor cadre didactice Ieri, în sala festivă a Liceului de matematică-fizică din Mier­curea-Ciuc, a avut loc festivita­tea primirii noilor cadre didac­tice repartizate în reţeaua de invăţămînt a judeţului Harghita. Au fost de faţă reprezentanţi din partea Comitetului judeţean al P.C.R., Ministerului Educaţiei şi invăţămîntului, Consiliului ju­deţean al sindicatelor, Inspec­toratului şcolar judeţean, orga­nizaţiilor de tineret. In acest nou an şcolar, ce se desfăşoară sub semnul unor profunde transformări novatoa­re iniţiate de conducerea noas­tră de partid şi de stat, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nostru, şi care au menirea de a imprima şcolii româneşti noi di­mensiuni ale actualităţii noastre creatoare, altoiul de tinere ca­dre, recent repartizate - 114 profesori, 49 de învăţători şi 30 de educatoare — vine să întă­rească şi mai mult frontul celor care îşi consacră munca de zi cu zi nobilului ţel de formare şi educare a tinerei generaţii. In luările de cuvînt, care au punc­tat festivitatea, a fost subliniată deosebita responsabilitate a ca­drelor didactice, pentru conti­nua optimizare a procesului in­structiv educativ, chezășie, prin­tre alte multe minunate fapte cotidiene, a devenirilor noastre. INFORMAŢII ■ In cadrul clubului „Fe­­mina“, de pe lingă Casa o­­răşenească de cultură din Topliţa, are loc, în această seară, o dezbatere sugestiv intitulată „Munca şi ome­nia — zestre pentru copiii noştri“. ■ In urma terminării lu­crărilor de modernizare şi re­novare, prin care a fost mă­rit spaţiul de servire, s-a re­deschis bufetul „Expres“ de pe strada Florilor din Mier­curea-Ciuc. ■ Printre numeroasele acţiuni ce au loc în ca­drul „Săptămînii Crucii Roşii“, începînd de astăzi, în toate şcolile din judeţul nostru vor fi deschise cer­curile „Prietenii Crucii Ro­şii“ şi „Viitorii donatori o­­norifici de singe“. f. O interesantă „Seară cultural-distractivă“ pen­tru tineret are loc, astăzi, la clubul „1 Mai“ din C­ă­­lăuţaş. Manifestarea va cu­prinde un concurs prono­­literar şi unul de dans, do­tate cu premii. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolas Ceauşescu d­i­in judeţul Iaşi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a început, miercuri, 14 septem­brie, o vizită de lucru in jude­ţul Iaşi, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ma­nea Mănescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Iosif Uglar, Teodor Co­­man. ... Ora 9,15. Avionul prezi­denţial aterizează pe aeroportul din Iaşi. In intimpinare a venit tovară­şul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, care urează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, ce­lorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului un căldu­ros bun-ven­it. La scurt timp, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, in aclamaţiile mulţimii, care ovaţionează în­delung pentru partid şi secre­tarul său general, se urcă la bordul unui elicopter special, îndreptindu-se spre Paşcani. La coborîrea din elicopter, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu sunt în­­tîmpinaţi cu calde cuvinte de bun venit de către Eugen Ni­­chifor, prim-secretar al Comite­tului de partid orăşenesc. Din mii de piepturi au izbucnit urale şi ovaţii. S-a scandat „Ceauşescu -P.C.R.", „Ceauşescu şi po­porul“. Pe arterele oraşului, străbătu­te apoi de coloana oficială, lo­cuitorii Paşcaniului au făcut a­­ceeaşi manifestare de dragoste şi stimă. Din maşina deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu simpatie şi căldură aplauzelor şi uralelor mulţimii. Vizita de lucru a secretarului general al partidului în Paşcani a început la întreprinderea de tricotaje şi perdele, unitate ca­re, prin profilul ei, este unică în ţara noastră, fiind creată pentru a răspunde cerinţelor populaţiei în acest domeniu. Intimpinată cu bucurie de ti­­nărul colectiv al fabricii, vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu a prilejuit o analiză atentă şi responsabilă cu ministrul indus­triei uşoare, cu directorul între­prinderii şi cu alţi specialişti, a modului cum această tînără unitate s-a dezvoltat şi îşi în­deplineşte sarcinile şi obiecti­vele ce-i revin în acest an şi pe întregul cincinal. Sunt înfăţişate, in acest sens, unele date care denotă preocu­pările colectivului pentru spo­rirea continuă a producţiei, pentru creşterea calităţii­ şi di­versificarea acesteia în pas cu cerinţele populaţiei, pentru rea­lizarea unei eficienţe cît mai ridicate. Apreciind realizările deosebi­te de pină acum, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere să se continue eforturile şi preocupă­rile în direcţia îmbunătăţirii es­teticii şi funcţionalităţii produ­­selor, să se acţioneze pentru lărgirea gamei sortimentale şi să se adopte noi structuri de tricoturi,­­ în pas cu cerinţele pieţei. Vizitindu-se unele secţii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu se in­teresează de condiţiile de mun­că şi viaţă ale tinerilor ce lu­crează aici, de modul cum se aplică în practică hotărîrile partidului de majorare a veni­turilor lucrătorilor din domeniul industriei uşoare. În cadrul acestui dialog cu muncitorii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază posibili­tatea sporirii productivităţii printr-o folosire mai bună a forţei de muncă. Se ajunge la concluzia că o muncitoare poa­te lucra la 4 maşini moderne de tricotat perdele, ceea ce va du­ce, implicit, nu numai la creş­terea productivităţii muncii, ci şi a veniturilor lucrătoarelor. (Continuare In pag « »­al La început de an şcolar începem noul an şcolar, a­­vînd puternic întipărite in minte cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 28-29 iunie 1977 : „Se poate spune că prin măsurile adoptate acum înche­iem de fapt activitatea de aşe­zare pe o bază nouă, in concor­danţă cu prevederile programu­lui partidului, a întregului invăţă­­mint. Viaţa va mai impune pro­babil unele mici corecturi, dar apreciem că organizarea la ca­re am ajuns corespunde pe de­­plin etapei actuale, orientărilor Congresului al Xl-lea şi trebua să considerăm încheiată activi­tatea de reorganizare a învăţă­­mintului". Cuantele tovarăşului Nicolae Ceauşescu sintetizează, cu o excepţională claritate, în­semnătatea măsurilor adoptate în domeniul învăţămîntului lice­al, profesional şi superior. Prin aplicarea acestor măsuri, s-a creat un sistem unitar, suplu şi armonios de învăţămint, capabil să asigure pregătirea corespun­zătoare a cadrelor pentru toa­te domeniile de activitate şi ni­vele de calificare. Ele dau un nou şi puternic impuls dezvoltă­­ri­, învăţămîntului românesc. in strinsă legătură cu progresul e­­conomic şi social al ţării, cu realizările ştiinţei şi tehnicii, cu necesităţile de pregătire a ca­drelor pentru diferite domenii de activitate. Diversificarea ti­tlurilor şi profilurilor de licee, re­partizarea lor teritorială judicioa­să, creează posibilităţi tinerilor, fără deosebire de­­naţionalitate, să studieze în profilul în care doresc, să continue, după ter­­minarea primei trepte a liceu­lui, în treapta a ll-a, să urme­ze o şcoală profesională sau să se încadreze direct în produc­ţie. Astfel, în judeţul nostru, conform noi­lor reţele, vor funcţio­na, in anul şcolar 1977-1978, 22 licee, din care 13 industriale, 3 agro-industriale, un liceu eco­nomic şi de drept administrativ, un liceu sanitar şi unul pedago­­g­, cit şi 3 licee de matematică­­fizică. Pentru aplicarea fermă a mă­surilor privind profundele tran­sformări ce se referă la organi­­zarea şi desfăşurarea învăţă­mântului liceal şi profesional, Inspectoratul şcolar judeţean, sub îndrumarea permanentă a Comitetului judeţean de partid, a conceput un program com­plex de măsuri. Astfel, la stabi­lirea reţelei liceelor, s a avut în vedere pregătirea in viitor a ca­drelor calificate solici­tate de în­treprinderile economice din ju­deţul nostru. Fostele licee real­­umaniste vor califica tineri pen­tru profesiile din domeniul me­canic, construcţii, agricultură şi al industriei uşoare, profesii sult solicitate la nivelul jude­ţului. Avind în vedere transfor­mările radicale înregistrate in structura învăţămîntului liceal, inspectoratul şcolar a iniţiat ac­ţiuni de popularizare a acesto­ra, pentru cunoaşterea de către toţi tinerii din judeţ a noii reţe­le şcolare şi a profilelor. Cu toate că preocuparea pri­oritară a colectivului inspecto­ratului şcolar şi a conducerii, u­­nităţilor de învăţămint din ju­deţ a constituit-o organizarea învăţămîntului liceal, nu s-a pierdut din vedere nici învăţă­mântul preşcolar, primar şi gim­nazial. La repararea localurilor de şcoli, recondiţionarea mobi­lierului şcolar, şi a materialului didactic, au participat toate co­lectivele didactice, antrenînd marea masă a elevilor. In noul an de învăţămint, elevii din ju­deţul nostru vor beneficia de o bază materială şi mai bună. Astfel, cin investiţiile centrali­zate şi din contribuţia bănească şi în muncă a populatei, s-au construit 5 şcoli cu 66 săi de clasă 3 ateliere şcolare cu 200 locuri de munca pentru instruir­iCominuare in pag . 3­ al Prof. Elena HABA, inspector general adjunct la Inspectoratul şcolar judeţean

Next