Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1979 (Anul 12, nr. 2834-2909)

1979-01-03 / nr. 2834

Informaţia HARGHITEI Cu satisfacţia împlinirilor, cu hotărîrea obţinerii de noi succese (Ufwiw din pag. a Z­o­ Kiri, făurirea unor frumoase pla­nuri pentru acest 1979 atit de plin de făgăduinţe pentru cei ce-şi privesc viitorul prin prisma muncii. Şi trebuie să recunoaş­tem că pe meleagurile Ulieşului nu sînt puţini asemenea oameni care au reuşit ca prin hărnicia lor să-şi creeze un adevărat re­nume, să fie trataţi cu deosebi­tă stimă şi respect, şi nu e de mirare că in noaptea Anului Nou cele mai multe pahare au fost ciocnite in cinstea lor. Derzsi Pál din Ulieş, Miklós loan din Daia, Biró Ludovic din Pete­­cu sunt trei dintre aceştia şi totodată cei mai buni mecani­zatori din secţiile respective, printre cei mai buni din cadrul S.M.A. Ulieş. Cu liniştea şi bu­curia bunului gospodar, con­ştienţi că şi-au făcut aşa cum trebuie datoria, au intimpinat noul an şi cei care, livrind la fondul de stat mari cantităţi de lapte - printre cei mai harnici din cei harnici : Orbán Francisc din Daia, Biró A. Ioan din Po­tecă - au făcut din comuna Ulieş fruntaşa judeţului in pri­vinţa cantităţilor de lapte livra­te după o vacă, de la gospo­dăriile populaţiei. E destul de greu de stabilit unde s-a petrecut mai bine, la Ulieş ori la Daia, la Nicoleşti ori la Petecu. Am fi înclinaţi să zicem că la clubul din Ulieş, unde a petrecut tineretul, dar nici ceilalţi n-au rămas mai prejos, pentru că şi aici, in zo­na Ulieşului, poate chiar mai mult decit in alte părţi, are va­labilitate proverbul care spune că „sint greu bătrinii cre pornit, dar de-i porneşti sinfi^preu de oprit !" Şi totuşi, un lucru e aproape sigur foarte puţini au fost mai fericiţi ca cei ce au petrecut re­velionul - împreună - în noul bloc din centrul comunei, dat in folosinţă către sfirşitul anu­lui trecut. Probabil că acest sentiment al bucuriei colective a dus la organizarea unui astfel de revelion in premieră absolu­tă la Ulieş, semn concret, indu­bitabil, al înnoirilor pe care le trăieşte această comună, altă­dată parcă uitată de lume. In­ginerul László Béla, cu soţia, tehnicianul Kovács Alexandru, cu soţia învăţătoarea Szentes Zsuzsa sunt doar cîţiva dintre „oamenii satului“, cei cărora politica înţeleaptă, grija faţă de om a partidului nostru le asi­gură condiţii de viaţă şi de muncă în mediul rural, la fel cu cele de la oraş. Bucurie pentru munca împli­nită, încredere şi speranţă în­dreptăţită în viitor au fost cele două coordonate principale in­tre care s-a petrecut sărbătoa­rea Anului Nou intr-o comună obişnuită dintr-un judeţ, numit Harghita, aflat in mijlocul hărţii Republicii Socialiste România. (Ştefan DANCIU) Băile Tuşnad Revelionul oaspeţilor Chiar dacă, spre deosebire de anii trecuţi, zăpada a lipsit staţiunea de fascinaţia ce i-o conferea altădată, cei peste 1.000 de oameni ai muncii din întreaga ţară ce şi-au petrecut revelionul la Băile Tuşnad, au avut toate motivele să fie mul­ţumiţi. Gazdele s-au străduit­­ şi au reuşit­­ - să organizeze cum trebuie primirea şi cazarea oaspeţilor, revelionul, in general întregul program al acestor zile. Unii dintre oaspeţi, prieteni con­stanţi ai staţiunii balneoclimate­rice de la poalele Ciomadului, au avut surpriza să găsească aici o nouă vilă, chiar in zona centrală, frumos amenajată şi modernizată, avind un grad înalt de confort pentru cei 80 de ce­tăţeni găzduiţi aici. Gospodarii staţiunii — Oficiul judeţean de turism Harghita — au pregătit tot ceea ce era ne­cesar pentru ca oaspeţii să se simtă cit mai bine. Bucate au fost destule, unele mai alese decit altele, dar, cum mărturi­sea unul dintre oaspeţi, la re­velion lucrul cel mai important este să fie distracţie suficien­tă ... Şi a fost, peste tot, la res­taurantele „Olt" şi „Tuşnad", „Stinca şoimilor" şi „Ciucaş", la pensiune, existînd orchestre bu­ne, al căror program muzical antrenant a satisfăcut toate gusturile şi preferinţele. „Totul a fost bine la restaurantul „Olt", unde am petrecut revelionul — este de părere Anca Vasilescu din Bucureşti - dar aş vrea să remarc îndeosebi buna organi­zare şi formaţia muzicală care nu ne-a lăsat să stăm pe scau­ne aproape nici o clipă . . ." Fi­reşte, nu au lipsit surprizele, glumele de tot felul şi tradiţio­nala tombolă, cu „obiectele" de atracţie : purcelul, tortul, sticla de şampanie - toate avindu-şi de spus cuvintul in menţinerea atmosferei plăcute pină in zorii primei zile a­­ noului an. (R. WECSLER) Se preda „ştafeta". Anul XIf., nr. 2834 — pag. a 3-a La vetrele cu foc continuu (Urmare din pag. 1) ii a ciocneau tradiţionalul pahar de An Nou, de veghe la furnale. Alături de ei veniseră, ca-n fie­care an, instaurind o frumoasă tradiţie muncitorească, şi direc­torul întreprinderii, Alexandru Rusz, şi inginerul şef Bată Vil­mos, şi secretarul comitetului de partid pe întreprindere, Ferencz Dominic, şi preşedintele comi­tetului sindicatului, Németi Va­sile, şi alţi oameni ai muncii din întreprindere. Iar pînâ cind schimbul de ve­ghe la focul continuu şi-a în­cheiat activitatea, predind sta­» Cumpăna anilor 1978 spre 1979 i-a găsit şi de această da­tă pe feroviarii marelui nod de cale ferată Ciceu la posturile lor , la cabina de centralizare electrodinamică, in faţa lumi­­noschemei, ori la pupitrele de comandă ale meselor de mane­vră, pe locomotive, în trenuri, la manevră .. . Operatorul-progra­­mator Borbély Ioan, pentru a nu ştiu cita oară sărbătorind re­velionul la datorie, ne spune : „în noaptea cind cei liberi de serviciu sau familiile lor închi­nau tradiţionalele cupe cu şam­panie, in gară s-au triat 1.000 vagoane de marfă. O cifră re­cord. Cei trei şefi de manevră din triaj, Marton Ştefan, Kele­men Iosif şi Zerkula Emeric, a­­flaţi şi ei nu ştiu în al citelea revelion la treabă, au compus şi descompus 37 trenuri de mar­fă. In grupa călători, Nicolae Avramescu, unul dintre „vetera­nii" impiegaţi de mişcare, a primit şi îndrumat, conform gra­ficului de circulaţie, adică la timp, toate trenurile de călă­tori". In paralel cu activitatea celor din triaj, la biroul de comandă, adică acolo de unde se dirijea­ză oamenii pentru trenurile ce pleacă sau sosesc in stafie, şe­ful de tură Lukács Péter nu mai pridideşte cu treaba. lor­­dache Nunu, şef de manevră, şi Gergely Petru sunt îndrumaţi pentru efectuarea manevrei în staţia Bicsad Olt. Aici îşi vor petrece ei revelionul '78. Pentru trenul de călători cu destinaţia Braşov se prezintă Dorel Ciur­­can şi Voşloban Dragomir, pen­tru un tren de marfă spre Glu­mes, cu plecarea la ora 1:11, soseşte la comandă şeful de tren Rása Ladislau. Zeci de oa­meni, harnici şi pricepuţi, au lu­crat în această noapte mai bi­ne ca oricind. La analiza-pro­­gram s-a raportat că totul a mers „ca pe roate" !... Dar, la fel de bine au lucrat şi „tracţioniştii", şi „vagonarii", ca şi cei de la electrificarea şi întreţinerea instalaţiilor. Toţi au fost la posturi. „Nu este pentru prima oară, cum mai mult ca sigur nici ultima, când din nou plec la drum, împreună cu aju­torul meu, Nitray Petru, plecăm chiar acum în cursă spre Ghi­­meş. La ora 0, conform mersu­lui, vom sosi la Livezi-Ciuc.. . ." — ne spunea mecanicul de lo­comotivă electrică László Áron. La ora 1:14, cu trenul de călă­tori 4015, de la Braşov sosesc şi vor tranzita pină la Deda mecanicul Gheorghe Lacke şi ajutorul său Virgil Balmoş, şe­ful de tren Nemes Iosif şi con­ductorul de bilete Ion Afilipoaie. Tot in cursă a plecat, la ora 0,20 spre Braşov, cu­ un tren de marfă, mecanicul Ion Olteanu şi ajutorul de mecanic Vasile Munteanu şi alţii, şi alţii. . . In sala de aşteptare a gării, zeci de călători aşteaptă dife­rite trenuri, dorind să ajungă la destinaţie la timp, să mai „prin­dă" ceva din revelionul unde sunt aşteptaţi. . . Aşadar, feroviarii din Ciceu au petrecut, cu bine, incă un An Nou la locul de muncă. Cu succese, cu satisfacţia muncii bine făcute. (Anton BORŞ) * Sántha Imre, şeful serviciului U.E.E. al Secţiei de distribuţie şi exploatare a energiei electrice Harghita, din cadrul I.R.E. Mu­reş, cheamă pe rind, la telefon posturile de serviciu şi le soli­cită date din noaptea de reve­lion .­­ Sunt Cristuru Secuiesc. De serviciu în noaptea dintre 31 decembrie 1978 şi 1 ianuarie 1979, a fost echipa formată din electricienii Mózes Domokos, Nagy Károly şi conducătorul auto Fodor János. Nici un eve­niment .. . !­­ Aici tura operativă Odor­­heiu Secuiesc. Ieri noapte au fost de serviciu Balázsi Ferenc, Somorai Dénes şi şoferul Kibédi József. Doar patru intervenţii, toate la apel telefonic, la do­miciliul unor abonaţi ■ ■.­­ La telefon Gheorgheniul. La mulţi ani ! Pe scurt! In noap­tea de revelion, de serviciu e­­chipa formată din Csegö Béla, Bartalan Károly şi Mihai Zvon­cea. Un singur deranjament. . minor . .. I — Da, Topliţa ! De serviciu au fost Vaier Căliman, Petre Ion şi conducătorul auto Constantin Pop. Un singur deranjament la joasă tensiune. Coordonatorul de manevră de serviciu în dimineaţa de 2 ia­nuarie ne comunică că la Mier­­curea-Ciuc, in noaptea dintre ani a fost de serviciu echipa formată din Simon János, Ke­resztes Dénes şi şoferul Lajos József, care au avut de rezolvat 4 deranjamente înregistrate la locuinţe. Tot atunci, la postul central de comandă, coordona­tor de manevră, adică omul ca­re primeşte apelurile şi transmi­te comenzile de intervenţie, a fost Ambrus Károly, care, din fericire, a avut o noapte linişti­tă, fără probleme ! Fără probleme, dacă nu luăm în considerare­ faptul că aceşti oameni au vegheat pentru ca beculeţele colorate ale pomului de iarnă să sclipească peste tot unde a fost organizat revelion. In schimb, ieri,­­ 2 ianuarie, viscolul a scos din funcţiune două linii de cite 20 kV. La ora 9,21 s-a semnalat Întreruperea de energie la Uzina de apă din Miercurea-Ciuc, iar la I.R.S.A. Sînsimion, la 9,43. Coordonatorul de manevră Răduly Robert a alertat tura operativă şi pe la 9,52 maistrul Bírta László anun­ţa recuplarea Uzinei de apă. „Ne îndreptăm spre Ciucul de Jos !" a anunţat el prin radio. II însoţeau electricianul Péter Lajos şi şoferul Páll Tamás. O zi ce se anunţa plină. Chiar in timp ce notam aceste lucruri coordonatorul răspundea unui apel de pe strada Republicii : „Imediat ce revine la bază, vom trimite echipa !" . .. Apoi un alt apel. . . Am transmis, cind am putut, mulţumiri generale pentru faptul că totul este bine, că am avut condiţii bune de petrecere la revelion! (Horea MOLDOVAN) feta celorlalţi jurnalişti, alte trei şarje de fontă specială fuseseră elaborate, prinos al hărniciei a­­cestor oameni ai meleagurilor harghitene. (Radu POP) Mesajele aleargă pe fire chiar şi în noaptea Anului Nou. Consemnări din noaptea de ajun­ gre tirzii dintr-o noapte de plumb. Afară plouă sau ninge, nici noi nu mai ştim. Mai mingîiem cu privirea rindurile pe care le încredinţăm rotativei. Uriaşa maşină işi drămuie ultimele-i bătăi din acest an, pentru a se opri stăvilind curgerea şuvoiului de hîrtie. Mai privim o dată ga­zeta, lăsînd-o apoi grăbită să ducă cuvînt de urare şi îndemn spre tuspatru părţi ale judeţului. Intr-o explozie de bucurie — re­dactori şi tipografi — ne strîn­­gem miinile, felicitindu-ne reci­proc şi urîndu-ne toate cele bune. Afară, aer proaspăt. Adieri de vînt călduţ. Pluteşte iz de apro­piată sărbătoare. Oră tîrzie din noapte de ajun. In cealaltă va fi predarea ştafe­tei. Oraşul nu doarme, deşi por­ţile fabricilor şi-au revărsat de­mult ultimul schimb. Dar, mai sînt mulţi dintre cei ce mai in­tirzie la o vorbă, vrînd parcă să mai prelungească timpul sosirii lui Cronos. Nici şoferii autobu­zelor nu se mai grăbesc. E prea plăcută această despărţire pen­tru a fi întreruptă de pufăitul nervos al motoarelor. — Tu, Erzsi, unde-ţi petreci Revelionul ? — Acasă, la Sînmărtin, la pă­rinţi. Tu, Viorica ? — Plec de astădată acasă, în Moldova. — Să fii gata, Piroska, la şap­te fix viu şi te iau ! — Vino mai devreme, Radule, să nu aştepte ceilalţi după noi! — Servus ! — Viszontlátásra ! — La mulţi ani ! — Boldog Új évet ! Meditez , oameni închişi pi­nă nu demult în cochiliile aşe­zărilor lor de dincoace sau din­colo de munţi sunt azi de ne­despărţit, l-a unit fabrica, mun­ca, întrecerea, bucuriile. După opt ore de lucru laolaltă, caută să-şi prelungească şederea îm­preună. Să-şi mai ureze (oare pentru a cita oară in seara as­ta?!) tradiţionalul : La mulţi ani! Boldog Uj évei / __Undeva pe drumurile har­ghitene, sădind in rînduri de ti­par mesajul muncii înfrăţite, purtat spre oameni, ziarul alear­gă dus de maşinile poştei. In ajun de an nou va fi pe masa cititorilor. Am reuşit oare să cu­prindem în cuvintul tipărit în­treaga semnificaţie, valenţele de omenie şi puritate pe care le degajă aceste urări pornite din inimi de frate ? Fraţi liberi, e­­gali în drepturi, stăpini deopo­trivă pe destinele patriei lor co­mune. M. FIUMON

Next