Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1980 (Anul 13, nr. 3219-3295)
1980-04-01 / nr. 3219
Anul XIII., nr. 3219 — pag. a 2-a CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ ŞI ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE U.T.C. Dezbateri generînd o sinteză a direcţiilor prioritare Darea de seamă prezentată joi, în faţa delegaţilor la conferinţa municipală Odorheiu Secuiesc • U.T.C., a remarcat importantele succese repurtate de organizaţiile de tineret din întreprinderile, instituţiile şi şcolile din municipiu, exemplul cel mai viu constituindu-l tinerii de la I.M.P.F., datorită excelentelor rezultate economice generale obţinute de acest colectiv. Semnificativă pentru aportul tinerilor la realizarea sarcinilor economice ale municipiului este şi cifra de 857, care reprezintă numărul uteciştilor fruntaşi în întrecerea socialistă. Fireşte, cum în urma desfăşurării lucrărilor conferinţei se scontează o îmbunătăţire substanţială a activităţii în toate domeniile şi sectoarele adiacente muncii U.T.C., darea de seamă a conţinut suficiente accente critice care pot determina revirimentul laturilor unde s-au manifestat deficienţe. Astfel, s-a arătat că gradul de calificare al unor tineri de la Cooperativa „încălţămintea'' este încă sub nivelul cerinţelor, numărul mare de absenţe nemotivate înregistrat de uteciştii de la întreprinderea de confecţii şi „Tehnoutilaj", existenţa unor tineri ce nu-şi îndeplinesc normele de producţie la întreprinderile de aţă, confecţii, mobilă şi U.F.E.T. Materialul supus dezbaterii a enumerat o serie de unităţi — Cooperativa „încălţămintea", S.M.A., din industria laptelui şi construcţii - unde nu se ţin întotdeauna adunările lunare, actele de indisciplină comise de tinerii de aici rămînînd astfel fără consecinţe în planul vieţii de organizaţie. De asemenea, ţinînd cont că un mare număr de tineri beneficiază de numeroase obiective sociale — cămine, cantine, internate, cluburi, laboratoare etc., se impune un control riguros al organizaţiei U.T.C., asupra felului în care aceste bunuri sunt folosite. Din numeroasele luări de cuvînt (Elisabeta Belinda, Molnár József, Carmen Pola, Fábián István, Zongor Pál, Kerestély Katalin, Pakot Ilona, Ko lumbăn Iosif şi alţii), precum şi din „Hotărirea privind sarcinile ce revin tinerilor din municipiu din documentele Congresului al Xll-lea al P.C.R., din indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu", adoptată de conferinţă, s-a cristalizat o sinteză a direcţiilor în care noul comitet municipal ales urmează să-şi concentreze prioritar atenţia : imprimarea unui caracter viu, dinamic, eficient educaţiei prin muncă şi pentru muncă a tinerilor, în care să se insiste pe menirea lor de purtători ai germenilor noului, a progresului ştiinţific, social şi cultural ; încadrarea lor fără excepţie ca primii interesaţi în acţiunea generală de recuperare a materialelor refolosibile ; asigurarea unei conlucrări reale cu organizaţiile de masă şi obşteşti, cu factorii educaţionali (sindicat, pionieri, organizaţia de femei, instituţii culturale şi sportive) pentru organizarea de acţiuni comune, complexe, cu un ridicat conţinut educativ ; — şi, nu în ultimă instanţă, eliminarea hotărîtă a formalismului la toate nivelele muncii cu tineretul, îmbunătăţirea stilului şi metodelor de lucru a tuturor organelor şi organizaţiilor U.T.C. din municipiu. Indisciplină şi lipsă de organizare Conferinţele pentru deni de seamă şi alegeri in organizaţiile U.T.C. oferă un prilej de analiză serioasă, aprofundată a problemelor organizaţiei de tineret, constituind un moment de înaltă semnificaţie politică. Cu atit mai surprinzătoare este „epopeea" conferinţei U.T.C. de la I.U.P.S. Gheorgheni, unde, la a treia convocare a ei, şi la un ceas după ora anunţată, în sală nu era adunat numărul de utecişti necesar unei desfăşurări statutare a conferinţei. Deci, o nouă amînare. Lipsa unei preocupări corespunzătoare pentru organizarea acestei conferinţe, este greu de justificat, mai ales că majoritatea personalului muncitor din unitate îl formează tinerii de vârstă utecistă. Sunt clare motivele care au împiedicat participarea secretarului comitetului de partid (predarea unui lot de utilaje beneficiarului extern), dar e greu de explicat dispariţia subită a adjunctei acestuia, Ludwikh Elisabeta, care trebuia să-i suplinească prezenţa, atît în planul sprijinirii organizării cit şi al participării efective la desfăşurarea lucrărilor. Şi, la urma urmei, mobilizarea pentru o conferinţă de o asemenea anvergură nu se pregăteşte cu cîteva ore înainte. Oricum, atit slaba organizare a conferinţei, cit şi indisciplina delegaţilor desemnaţi să participe la ea sunt motive de reflecţie atît pentru comitetul U.T.C. cît şi pentru organizaţia de partid din întreprindere. M GROZA INTRE 1 ŞI 30 APRILIE Luna cărţii Sub egida Festivalului naţional „Cîntarea României", într-o colaborare multiplă (Consiliul judeţean al sindicatelor, Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Centrul de librării, etc.) se desfăşoară acţiunea cu genericul „Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii" ce se va desfăşura pe întreg parcursul lunii aprilie. Modul în care a fost gîndită această acţiune, diversitatea modalităţilor prin care se va înlesni întîlnirea cititorilor cu cartea şi mai a în întreprinderi ies substanţialitatea acţiunilor din care se compune întregul program ne determină să aducem cîteva precizări . Mai întîi, se cuvine remarcat că prima decadă va fi consacrată cărţii social-politice, cea de a doua decadă (11—20 aprilie) cărţii tehnico-ştiinţifice, iar ultima cărţii beletristice. Desigur, fiecare dintre aceste „capitole" cuprind manifestări de interes major care vor avea ecoul cuvenit în rîndul iubitorilor literei scrise. Cîteva exemplificări : expoziţii de cărţi şi instituţii pe tema „Din gîndirea social-politică a preşedintelui Nicolae Ceauşescu", expuneri pe tema „15 ani de istorie nouă, revoluţionară a patriei", prezentări de cărţi precum „Civilizaţia fierului la daci" în cadrul aniversării a 2050 de ani de la formarea primului stat dac centralizat şi independent", procese literare, dezbateri, mese rotunde, consfătuiri, simpozioane, întîlniri cu redactori de edituri şi scriitori, recitaluri de poezie patriotică cu participarea membrilor cenaclurilor literare. I. NETE Ceea ce s-a făcut este încă puţin Cu cîtva timp în urmă, am abordat un aspect al activităţii desfăşurate de Casa de cultură din Vlăhiţa : munca diferenţiată. Am evidenţiat, atunci, o seamă de lipsuri, cu intenţia firească de a reveni aici pentru a vedea ce s-a mai făcut în acest sens. Un prim popas, ca să-i spunem aşa - planurile de muncă pe aceste luni de început ale anului. Comparîndu-le cu cele anterioare, diferenţele calitative nu prea sînt edificatoare. De ce facem o atare afirmaţie ? întrucît mai persistă o proporţie deosebit de ridicată a activităţilor cultural-artistice raportată la cele politico-educative. Pe urmă, se ţine în foarte mică măsură seama de diferenţele de vîrstă, de profesie, de speciali- * zare, de sferă a interesului etc. Tovarăşul profesor Torday Árpád, directorul casei de cultură, încearcă o explicaţie, numai în parte plauzibilă : „Munca diferenţiată se rezolvă, la noi, prin cursurile universităţii cultural-ştiinţifice". Dar, chiar în situaţia în care acceptăm faptul că universitatea include în jur a o mie de cursanţi,, ce ne facem, însă, cu ceilalţi ? Tovarăşul director ne răspunde că lipsa de spaţiu face imposibilă mobilizarea de efective mai mari. Ei, bine, tocmai această ultimă observaţie stă mărturie pentru o anume neînţelegere a specificului muncii diferenţiate. Nu ne putem abţine de la o altă observaţie şi anume : dacă s-ar fi respectat aici, la Casa de cultură din Vlăhiţa, indicaţiile tematice elaborate de Comitetul judeţean de cultură, tot s-ar fi făcut un pas concludent pe calea muncii diferenţiate. Nu dorim să negăm faptul că în activitatea desfăşurată, de colectivul de aici există greutăţi. Mai ales in ce priveşte posibilitatea unei colaborări eficiente. Numai un singur exemplu în acest sens : din cele aproximativ 70 de cadre didactice, doar zece au putut fi cuprinse în activitatea casei de cultură. Asemenea şi specialiştii de la întreprinderea de fier. Cui îi revine răspunderea ? Fără doar şi poate tuturor factorilor implicaţi în această muncă ! Dar e, oare, permis, ca la Casa de cultură din Vlăhiţa să nu se ştie — nici acum ! — că aici ar trebui să fiinţeze şi să activeze un consiliu de conducere ? Desigur, încă un „atu" pentru activitate diferenţiată. L-am căutat pe tovarăşul Silla Dénes, secretar adjunct al comitetului orăşenesc de partid, preşedintele consiliului orăşenesc pentru educaţie politică şi cultură socialistă. Era plecat la Miercurea-Ciuc. Am fi vrut să aflăm felul în care este coordonată de către consiliu munca diferenţiată. De altfel, în- trebarea rămîne deschisă şi adresată tuturor factorilor responsabili din urbe, întrucît ceea ce s-a realizat este, încă, puţin. Nicolae KOVÁCS La Casa de cultură - Vlăhiţa INFORMAŢIA HARGHITEI Expresie a sentimentelor de neţărmurită dragoste şi recunoştinţă __ Urutare_din pagi, definite de Congresul al Xll-lea al partidului. „Profund ataşaţi politicii partidului şi statului nostru, al cărei arhitect vizionar sînteţi Dumneavoastră — se spune în telegrama Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă , ne angajăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu alături de toţi fiii patriei, de a depune eforturi tot mai susţinute pentru a crea cel mai propice cadru de afirmare tot mai plenară a personalităţii umane, în Festivalul naţional „Cîntarea României" - cea mai largă mişcare de educaţie şi creaţie românească din toate timpurile". In telegrama Consiliului judeţean al Organizaţiei Pionierilor, se arată : „Cu bucurie nemărginită, dragoste fierbinte şi mîndrie patriotică, gîndurile, sentimentele pline de recunoştinţă ale cadrelor care muncesc cu pionierii, ale tuturor celor peste cincizeci de mii de şoimi ai patriei şi purtători ai cravatelor roşii cu tricolor, români şi maghiari, se îndreaptă spre Dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, preşedintele şi îndrumătorul nostru cel mai iubit şi apreciat." Telegrama Comitetului de partid şi Consiliului oamenilor muncii de la întreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc exprimă hotărîrea comuniştilor, a tuturor constructorilor harghiteni de tractoare, români şi maghiari, ca în strînsă unitate frăţească, dînd dovadă de angajare plenară, să răspundă cu cinste grijii permanente a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, datorită căreia pe aceste meleaguri ale patriei s-a creat o industrie puternică, fără de seamăn în istorie. În telegrama colectivului de muncă al întreprinderii de stofe de mobilă şi ţesături tehnice din Gheorgheni, se spune : „Pentru noi toţi, realegerea Dumneavoastră constituie o expresie vie a coeziunii întregului nostru popor în jurul partidului, al Dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, iniţiator al politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, care de un deceniu şi jumătate vă aflaţi la cîrma ţării, imprimînd un curs nou dezvoltării economico-sociale a patriei noastre." Expoziția „Femeia in arta fotografică", deschisă de Marx József, la Casa municipală de cultură Miercurea-Ciuc. Tărnicia tinerilor din Cristuru Secuiesc Evenimentul, de o deose- bită importanţă pentru tineretul din Cristuru Secuiesc Conferinţa organizaţiei orăîşeneşti a U.T.C. pentru dare de seamă şi alegeri , care va avea loc mîine, 2 aprilie, este întîmpinat de tinerii oraşului cu fapte de muncă relevante pentru hărnicia şi spiritul lor civic. După cum ne relatează corespondentul nostru Török Traian, „Săptămîna muncilor patriotice", încheiată duminică, s-a soldat, printre altele, cu colectarea şi predarea a 25 tone de materiale metalice refolosibile, amenajarea de parcuri şi zone verzi, nivelarea terenului şi stivuirea unor materiale din incinta întreprinderii de oţeluri speciale ş.a. note Şi totuşi cetăţenii vin la film! Cu cîtăva vreme în urmă, conducerea întreprinderii cinematografice judeţene ni se plîngea că „pierde teren" în mediul rural prin dizolvarea unor unităţi cinematografice, factorii locali susţinînd, sus şi tare, că cetăţenii nu vin la filmele ce rulează în comună. Ba că nu le plac, ba că preferă să meargă la oraş. In situaţia aceasta se aflau unităţile cinematografice din Dăneşti, Cîrţa, Săcel, Suseni şi altele. Dar, mai ales regretabilă era „dispariţia" cinematografelor la Dăneşti şi Cîrţa, unde s-au ridicat cămine culturale noi, cu săli de spectacole moderne. In fine, cumva, cumva, la Dăneşti s-a reînfiinţat unitatea cinematografică şi surpriză : în luna ianuarie planul a fost realizat în proporţie de 180 la sută. Urmînd acest exemplu, factorii ce răspund de munca culturaleducativă din Ulieş, Tuşnad şi Suseni, au sprijinit şi aici înfiinţarea unor unităţi cinematografice. Pe „nu se poate" îl mai ţin în braţe doar cei de la Cîrţa, Corbu şi Săcel. Desigur, e mai comod decît să cauţi operator, să ai grijă de sală şi aşa mai departe. Şi totuşi, cetăţenii doresc să vină la film ! „ I. CONDRAT