Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1980 (Anul 13, nr. 3219-3295)

1980-06-10 / nr. 3278

LA ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE DIN MIERCUREA-CIUC­rganizare, producţie,eficienţa Despre poliservirea u­­tilajelor se poate vorbi la întreprinderea de tri­cotaje din Miercurea- Ciuc încă de la intrarea acesteia în funcţiune, dar extinderea poliser­­virii e de dată recentă. Spre sfîrşitul anului tre­cut, cu prilejul unei con­sfătuiri de lucru pe ra. .-mură, s-a dezbătut a­­ceastă problemă cu re­percusiuni în creşterea productivităţii muncii şi sporirea veniturilor în­treprinderii. Acţiunea vi­zează secţiile de trico­tat, cu maşini de tricotat şi bobinat, ce permit munca unui om la mai multe dintre acestea. Du­pă calcule şi experimen­tări, după un schimb de experienţă la o întreprin­dere bucureşteană, s-a stabilit ca un singur mun­citor să lucreze la patru maşini de tricotat. Fiind vorba de maşini automa­te, care efectuează opera­ţii esenţiale în fluxul teh­nologic, oamenii au fost selecţionaţi atent. In noile condiţii sunt necesare men­ţinerea vitezei maşinii la parametri tehnici stabi­liţi, supravegherea atentă in vederea reducerii şi eliminării staţionărilor simultane, a defectelor de fire, astfel ca în condiţiile creşterii productivităţii muncii calitatea produse­lor să nu sufere. Un rol deosebit în asigurarea posibilităţilor poliservirii utilajelor îl au reviziile­ tehnice periodice, revi­ziile curente, pentru ca utilajele să funcţioneze ireproşabil, iar în fiecare schimb, la un număr de utilaje există un reg­lor care asigură asistenţa tehnică. Astfel, datorită calităţii reviziilor tehnice, datorate unor oameni ca­lificaţi, staţionările s-au redus la minim. Organi­­(Continuare în pag. a l-a) Radu VECSLER Extinderea poliservirii se răsfrînge în creșterea productivîtății muncii Ţesături peste plan Colectivul de muncă al întreprinderii de stofe de mobilă şi ţesături teh­nice din Gheorgheni prin cei peste 90.000 metri pătraţi de ţesături realizaţi peste sarcinile de plan în cursul lunii mai, majorează producţia fizică suplimentară pro­dusă de la începutul anu­lui la 622.000 metri pă­traţi ţesături din fire tip BBC. Succesele se dato­rase în primul rind depă­şirii productivităţii muncii pe perioada 1 ianuarie — 31 mai a.c. cu 3,8 pro­cente. Peste 1000 tone Unităţile din cadrul Consiliului unic agroin­dustrial de stat şi coope­ratist Cristuru Secuiesc au declanşat cu toate forţele acţiunea de recol­tare a furajelor. Avînd în vedere starea timpului eforturile au fost direc­­ţionate, în prima etapă furaje însifozate a cam­paniei de strînge­­re a furajelor îndeosebi, spre realizarea unor can­tități cît mai mari de si­loz, astfel că pînă în a­­cest moment au fost de­pozitate, sub formă de si­­loz sau semisiloz, peste 1.000 tone nutrețuri. I IERI, AZI l­a IERI, în sala mică a * Casei de cultură din mu-I nicipiul Odorheiu Secu­iesc, s-a deschis o expo- J ziţie care cuprinde arti- I cole confecţionate de * către elevi în cadrul ore- I lor de practică, î­n IERI, un numeros I grup de elevi ai claselor » a lll-a de la Şcoala ge- I nerală de 10 ani nr. 9 * din Miercurea-Ciuc au I participat la o interesantă­­ excursie cu autocarul, vi-I zitind localităţile Lăzarea şi Gheorgheni, cu un po­­* pas in frumoasa staţiune I a tineretului — Izvoru­l Mureş. ■ In organizarea Con-Isiliului popular comunal Simoneşti, IERI, atît în I centrul de comună cît şi in satele aparţinătoare I Cădaciu Mare, Nicoleni, I Medişoru Mare, au fost­­ iniţiate mai multe acţiuni I patriotice pentru repa­rarea şi modernizarea drumurilor comunale. S-a împrăştiat şi nivelat, pes­te 300 m.c. de piatră şi pietriş, s-au amenajat 300 ml. de trotuare etc. ■ AZI, la acţiunea or­ganizată de Consiliul popular comunal Sîndo­­minic, de executare a reparaţiei capitale a aco­perişului şcolii generale nr. 1 din localitate, parti­cipă cu munca pa­triotică un număr de pes­te 30 de cetăţeni mobili­zaţi de deputaţi şi comi­tetul cetăţenesc de pă­rinţi, ajutaţi fiind de cca. 100 de elevi, care o parte din timpul lor li­ber şi-l folosesc pentru această muncă, ai cărei beneficiari vor fi ei înşişi. ■ AZI la ora 18 în sa­la mică a Casei de cul­tură din municipiul Mier­curea-Ciuc, Cooperativa meşteşugărească „Presta­rea'' organizează o para­dă a modei de coafură, frizerie şi cosmetică, ulti­mele noutăţi realizate în acest domeniu de unită­ţile de profil ale coopera­tivei.­­ Pină AZI, întreprin­derea judeţeană de le­gume şi fructe din Mier­curea-Ciuc, a deschis 11 unităţi sezoniere de legu­me şi fructe, în scopul unei serviri mai operative a cetăţenilor. ■ Posesorii de autoturis­me „Dacia 1300" din Topli­­ţa, îşi pot cumpăra de la magazinul auto-moto din cadrul complexului co­mercial „Unic” începînd de AZI diferite accesorii: oglinzi retrovizoare coni­ce şi dreptunghiulare ex­terioare, faruri pentru ceaţă, centuri de sigu­ranţă, filtre pentru ulei, ştergătoare de parbriz, tobe de eşapament şi alte piese de schimb. ■ De atîta băutură consumată pe la diferite „popasuri" AZI noapte Pap Gyula din Miercurea- Ciuc, n-a mai reuşit să ajungă acasă. A fost „a­­jutată" de organele de miliţie, şi de staţia de salvare, pentru ca totuşi să ajungă pînă la ... spital. Şi cum asemenea „servicii" se plătesc, la ceea ce a achitat el pe consumaţie, s-a mai a- a dâugat o amendă de 1 1.300 lei. Pentru învăţă-­­ tură de minte. ■ MÎINE, la Topliţa,­­­­vor începe lucrările de » montare a unei noi linii | de garaj, în cadrul depo-­­ zitului de transport al I fabricii „Apemin" din | Borsec. Prin executarea­­ acestor lucrări, se va | măr! capacitatea de în- j cărcare-descărcare a va- ' goanelor, ■ începînd de MIINE, d­in centrul comunei Cîrţa, i se deschide un chioşc a­­­parţinînd Cooperativei­­ „Arta Harghitei“, ce pu- | ne la dispoziţia localnici- I lor şi turiştilor produse de­­ artizanat.* ■ MIM­E, de la ora 20, | Ansamblul „Harghita" al­­ Consiliului judeţean al * sindicatelor, va susţine, | in sala mare a clubului­­ „23 August" din Toplița,­­ un spectacol intitulat­­ „Mindru-i plaiul harghi- | tean". PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITÎ-VM EDIŢIE DE PRINZ! Anul XIII., nr. 3278 MARȚI, 10 IUNIE 1980 Soarele a răsărit : 5,31 • Soarele apune : 20,59 Zile trecute : 162 • Zile rămase : 204 4 pagini - 30 bani PLEDOARIE Oamenii i se adresea­ză cu Péter­ bácsi. Şi du­pă înfăţişare, intr-adevăr determinativul bácsi i se potriveşte. Pentru că de mult a trecut pragul pensionării. Adeseori îl vezi pe la Consiliul popular din Feliceni. Nu pentru că ar avea cine ştie ce problemă de re­­zolvat, ci din cu totul alte motive. Deunăzi l-am văzut discutind cu un alt cetăţean, grăbit să prindă autobuzul spre Odorheiu Secuiesc. Au schimbat cîteva vorbe şi­ apoi bătrinul i-a îngă­duit să se apropie de coşul acoperit cu un fru­mos ştergar. L-a urmărit cum ridică un colţ şi-şi plimbă privirea pe ridi­­chile fragezi, care îmbiau. L-a acceptat şi constata­ OAMENI , FAPTE rea cum că frumoase mai sint, după care, imediat, a ţinut să precizeze: frumoase, intr-adevăr, dar trebuie ceva muncă pînă a le aduce la a­­cest stadiu. Că singure nu cresc ele ! Interlocu­torul său a cumpănit cî­teva legături şi-a deschis portmoneul şi in timp ce scotea cei doi-trei lei de cit cumpărase, i-a încercat o replică puţin dat spre glumă. „Sigur, că trebuie ceva muncă doar vedem in fiecare zi la televizor..." In loc să rida, bătrinul, şi-a acoperit la loc co­­şul cu ştergarul şi-a a­­prins ţigara şi după ce a tras un fum bun in piept a vorbit aşa ca de unul singur , apoi de vă­zut la televizor e la inde­­mina oricui, dar pentru a ajunge la un rezultat practic trebuie pus mina şi muncit. Altfel rămii cu văzutul... I. NETE LOCURI. Cei 15 ani ce au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului au constituit şi pentru oraşul Miercurea- Ciuc perioada trecerii pe calea unei puternice dez­voltări, răsfrîntă, în cele din urmă în creşterea bună­stării locuitorilor, a posibilităţilor de a duce o viaţă tot mai civilizată, în fotografie : înfăţişarea de azi a locurilor pe care cu nu prea mulţi ani în urmă nu se aflau decit cîteva căsuţe împrăştiate printre maidane. Foto : SZAKÁCS V. Al. ÎN FAPTUL DIMINEŢII ») ii ii ii ii ii ii ii ii ii ii ii n ii ii ii ii ii ii ii ii ii ii « DE LA AVRĂMEŞTI, TRANSMITE NICOLAE ŞANDRU » Avrămeşti. La ora 6 dimineaţa pe mulţi dintre locuitori îi vezi indreptin­­du-se spre cimp cu sa­pele pe umăr. Dealtfel, aşa se explică stadiul a­­vansat al lucrărilor de în­­treţinere a culturilor. Cert este, că se încheie pră­­şitul sfeclei de zahăr pe cele 60 ha cultivate, azi prăşindu-se ultimele 5. Remarcăm că tot azi se va încheia şi prăşitul sfeclei pentru săminţă, că praşila va acoperi 20 din cele 40 ha cu sfeclă elită, iar in ceea ce pri­veşte sapa vntii la po­rumb vor fi gata 90 ha. Dar praşila nu e singura lucrare la ordinea zilei la Avrămeşti. Această dimi­neaţă, va însemna totoda­tă debutul „in plin" la insitozarea trifoiului. La prima oră a dimineţii a plecat la cimp o echipă de 13 cooperatori care va asigura complet lucrările de insilozare a lucernei. Grăbirea acestei lucrări, este cu atît mai nece­sară cu cît conducerea cooperativei intenţionea­ză să facă trei coase la lucerna.­­ In sectorul zooteh­nic, şi azi, un rezultat re­marcabil : realizarea u­­nei producţii de peste 3.300 litri lapte vacă. Ci­fra poate deveni foarte elocventă dacă ţinem seama că la începutul lunii mai, producţia de lapte a fost de 1.831 t pe zi, deci un salt canti­tativ, evident. „ De o bună apreciere calitativă se bucură ja­chetele din melană con­fecţionate de cele 30 de femei „cu munca la do­miciliu", in cadrul unei secţii a cooperativei co­munale de consum. 250 de bucăţi de asemenea jachete sunt pregătite azi pentru a fi expediate pe adresa marelui magazin bucureştean „Unirea". „ Tot azi, se vor în­cheia lucrările pregăti­toare instalării noii cen­trale telefonice a comu­nei. Încă in această săp­­tămînă noua centrală va funcţiona din plin. „ O primă fază a co­lectării materialelor refo­­losibile s-a încheiat azi la şcoala generală din localitate. Prin strădania pionierilor şi elevilor, in­­drumaţi îndeaproape de comandanţii instructori şi alte cadre didactice s-au colectat 10 tone fier, 150 kg hirtie, un mare număr de borcane şi stic­le.­­ Pregătiri intense fac astăzi membri cercu­lui literar al şcolii în ve­derea unei excursii li­terare la casa memorială „Petőfi Sándor“ de la Albeşti.

Next