Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1980 (Anul 13, nr. 3296-3374)

1980-07-01 / nr. 3296

Anul XIII., nr. 3296 - pag. 2-a 15 ANI de transformări înnoitoare pe meleagurile harghitene ~~~ Odorheiu Secuiesc: elocventă expresie a politicii ştiinţifice a partidului — In noua istorie a patriei, Congresul al IX-lea al partidului se constituie drept momentul hotărîtor al celui mai puternic avînt în opera de edificare socialistă a patriei. Ce au însemnat aceşti 15 ani în viaţa economico-socială a municipiului Odorheiu Secuiesc ? Prin densitatea şi amploarea înfăptuirilor, aceşti 15 ani constituie perioada cea mai fertilă, cea mai plină de dinamism şi progres. Măreţele transformări revoluţionare din patria noastră obţinute sub conducerea înţeleaptă a partidului, în frunte cu cel mai cutezător fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se regăsesc şi pe harta Odorheiului Secuiesc, oraş în care trăiesc şi muncesc români şi maghiari, a căror convieţuire a primit atributele frăţiei, ale unităţii în gind şi faptă, pentru că tot ceea ce se face astăzi e înspre folosul tuturor oamenilor muncii, fără nici o deosebire de naţionalitate. Dacă astăzi municipiul nostru se afirmă ca o localitate puternic dezvoltată pe multiple planuri, aceasta este strins legată de iniţiativa şi fapta secretarului general al partidului ale cărui vizite în municipiu, au însemnat tot atîtea etape ale noii construcţii, materializate în alte şi alte obiective economice şi sociale, au însemnat prilejuri de reafirmare a voinţei neclintite de a urma neabătut linia dreaptă şi justă a politicii partidului. După Congresul al IX-lea, datorită preocupării partidului pentru repartizarea judicioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, municipiul a cunoscut o puternică industrializare, mai ales începînd cu anul 1970. Au fost puse în funcţiune în această perioadă întreprinderea de aţă şi filatura. Fabrica de P.A.L., întreprinderea de matriţe şi piese turnate, s-au modernizat capacităţile de producţie la Fabrica de mobilă, la întreprinderea de confecţii, la Tehnoutilaj şi altele. Edificator este faptul că in prezent producţia globală industrială a municipiului este de 10 ori mai mare decit in 1965. Mutaţii radicale s-au produs şi în structura produselor noastre, astfel că în prezent putem vorbi de matriţe de înaltă precizie, de combine de recoltat sfecla de zahăr, linii de sortat cartofi, confecţii textile pentru parteneri externi. De asemenea, am înregistrat succese deosebite şi în agricultură, existînd în prezent 5 cooperative agricole de producţie şi 3 intreprinderi agricole de stat cu o puternică bază tehnico-materială, s-a construit un complex de găini ouătoare, cu o capacitate de 15 milioane ouă pe an etc. — Desigur, transformări însemnate au avut loc şi în domeniul social-cultural. Cum s-ar putea exprima acestea ? — Mai întîi prin faptul ca după 1965 construcţia de locuinţe a înregistrat ritmuri tot mai accelerate. Astfel pînă la prezent peste 5.000 de familii s-au mutat în apartamente noi. Dealtfel în perioada actuală se construiesc din fondurile statului şi din fondurile populaţiei cu ajutorul statului, in jur de 1.000 apartamente anual, cuprinse în cartiere noi precum Lenin, Insulei, Republicii, Taberei, Beclean, fiecare dintre acestea fiind aproape egal, ca număr de locuitori cu vechiul oraş. Tot în ultimii ani a fost extinsă reţeaua şcolară, existînd azi 11 şcoli generale, 6 licee, 19 grădiniţe, creşe şi cămine de zi, ele cuprinzînd în procesul instructiv-educativ 11.000 preşcolari şi elevi. Se află în construcţie noul spital cu 430 de paturi, cuplat cu policlinică, este gata de dat în folosinţă sala municipală de sport. In aceeaşi ordine de idei voi aminti şi faptul că în unităţile noastre economice, în instituţii şi şcoli fiinţează 289 formaţii cultural-artistice, alcătui din 4.887 persoane, ansamblul folcloric al sindicatelor, teatrul popular, corurile bărbătesc mixt şi de cameră şi orchestra de cameră obţinînd distincţii şi locuri fruntaşe în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României". S-ar mai putea aminti la acest capitol activitatea bibliotecii, a muzeului, a expoziţiei permanente de artă şi altele. Ele reprezintă tot atîtea ferestre spre lumină, noi orizonturi şi deschideri spre cultură, progres şi civilizaţie de care fiecare locuitor al municipiului profită din plin. — Dar în completarea, să zicem aşa, a profilului moral şi spiritual al odorheienilor, ce s-ar mai putea spune azi despre el ? — Mai întii mîndria şi satisfacţia de a trăi intr-o epocă de profunde transformări, care desigur nu se vor opri aici, dovadă fiind largile perspective pe care le deschide cincinalul viitor, anii ce urmează . . . Suntem conştienţi de datoria ce ne revine, ca prin munca noastră, prin realizările noastre să fim mereu la înălţimea grandioaselor înfăptuiri ce marchează anii cei mai glorioşi ai patriei. Consemnare de Nicolae ŞANDRU — Convorbire cu tovarășul SZABÓ EMERIC, primsecretar al Comitetului municipal Odorheiu Secuiesc al P.C.R. - M.P.F. Odorheiu Secuiesc - modernă unitate a industriei metalurgice. Foto : AI. V. SZAKÁCS M-am întors la izvorul cintecului românesc - Pentru ca toţi cititorii să vă cunoască, spuneţi-ne, stimate Gheorghe Turda, cine sînteţi ? - Cine mi-s ?... Este cel mai uşor răspuns ; mi-s maramureşan „get-beget" cum se spune, fiul lui Ştefan Pătraş din Săpînţa, cel ce a creat cunoscutul „cimitir vesel", devenit celebru nu numai în ţară ci şi peste hotare... în prezent, sunt solist vocal al Ansamblului „Rapsodia Română", devenit şi el celebru peste graniţele ţârii prin paloarea deosebită a membrilor săi şi prin modul în care înţelege să fie mesagerul cintecului românesc de-a lungul şi de-a latul pămîntului... Dar pînă ce aţi ajuns la „Rapsodia Română"? ... — Am urmat cursurile Conservatorului de muzică „Gheorghe Dima" din Cluj- Napoca, secţia canto, pe care l-am absolvit avînd ca temă pentru examenul de stat o foarte cunoscută creaţie a muzicii clasice universale, „Nunta lui Figaro" de Mozart. Dar nici în timpul studiilor universitare n-am uitat că sînt fiu de ţăran din Maramureş, zonă cu vechi şi bogate tradiţii folclorice. De aceea, cîntecul popular l-am purtat mereu în mine ca pe o fiinţă de care odată îndrăgostit nu te mai poţi despărţi toată viaţa ... — Deşi sînteţi un specialist în muzică clasică, absolvent al unui institut de învăţămînt superior, v-aţi întors la muzica populară ... — Da, aşa este, cu o mică corectură însă la cele spuse de dvs., anume că nu ,n-am întors la muzica populară, fiindcă nu am părăsit-o nici un moment, ea făcînd parte din însuşi „eul" meu. Faptul că sunt solist de muzică populară, poate părea puţin obişnuit, dar numai cei care cred că muzica populară poate fi evitată oricum şi de către oricine — adică cei ce nu o cunosc — se miră de acest lucru. Nu contest faptul că avem destul de mulţi rapsozi populari, mesageri autentici ai cintecului popular, care se bucură de o mare popularitate. Mie însă pregătirea superioară, de specialitate, precum şi cunoaşterea perfectă a caracteristicilor cintecului popular, în special din zona Maramureşului, îmi ajută să mă aplec cu grijă asupra valorilor adevărate, să le culeg şi să le interpretez, respectînd autenticitatea lor. Eu nu sunt, în acest caz, nici „compozitor", nici „poet" - aşa cum mai avem din păcate în muzica populară ; eu sunt ceea ce a creat poporul de-a lungul milenarei sale existenţe, iar poporul este cel mai genial poet şi compozitor ... Interviu realizat de Ilie ŞANDRU RADIO TG MUREŞ Marţi, 1 iulie 20,00—21,30 Agenda actualităţii. 30' de muzică pe frecvenţele Radio Tîrgu Mureş. 20,35 Mărturii Ne aflăm la sfîrşitul lunii iunie, deci în plină vară, însă pe străzile Topliţei încă nu şi-au făcut apariţia cunoscutele tonete, specifice sezonului estival, adică, încă, nu s-a organizat ceea ce numim, în limbajul obişnuit, comerţul stradal. Ca să fim totuşi drepţi, există o astfel de tonetă, dar ea aparţine Cooperativei meşteşugăreşti „Munca colectivă". Am întrebat-o pe vinzătoare dacă are vînzări, dacă rentează să stea acolo. ,,— Da, sigur că rentează, fiindcă vînd zilnic marfă în valoare de 700-1.000 lei şi chiar mai mult în unele zile". Ne-am interesat apoi la sediul I.C.S.M. din localitate, unde, în afara intenţiei (!) de a se întocmi un plan de măsuri pentru această activitate, n-am putut afla mai mult. Am uitat însă să întrebăm un lucru : pentru care sezon anume va fi planul respectiv, pentru cel cu- Deşi sîntem în plin sezon estival, comerţul topliţean n-a ieşit din magazine rent sau pentru cel viitor ? !... Sîntem, în acelaşi timp de acord că I.C.S.M. Topliţa are acum o serie de probleme, unele mai mici, altele mai mari, care trebuie rezolvate urgent. Printre acestea cele mai importante sunt mutarea unor unităţi comerciale în alte localuri datorită lucrărilor edilitare ce se execută în centrul oraşului, precum şi deschiderea unor noi unităţi comerciale în noile spaţii date in folosinţă la parterul noilor blocuri. Sunt, desigur, probleme dar extinderea comerţului stradal nu împiedică, ci chiar sprijină rezolvarea lor. Adică, el aduce mărfurile mai aproape de cumpărători. Pentru aceasta nu e nevoie neapărat de planuri de măsuri, ci de organizarea propriu-zisă a acestei forme de vînzare a mărfurilor de către fiecare unitate comercială, atît din ramura textilelor, cit și a produselor de larg consum. Ilie ȘANDRU INFORMAŢIA HARGHITEI Keresztes Imre , aşa cum îl cunosc mai puţini... ... Adică altfel decit la volanul maşinii albe cu cruce roşie, gonind prin Miercurea-Ciuc ziua sau noaptea, pentru a salva o viaţă omenească. Mai puţini ştiu că, încă din anii adolescenţei, atras de penel, a început să-l minuiască, „dar fără prea mare succes", după cum singur mărturiseşte. Totuşi, unul din colegii săi, os va ieşi in curind la pensie, va primi in dar un portret făcut de Imre. „Am fost atras de contraste, de forme", ne mărturisea interlocutorul. Aşa că m-am apucat de sculptură in lemn, apoi de modelaii in lut şi, mi se pare, că mi-am găsit vocaţia. Lutul il pot modela uşor, ajung mai repede la forma de exprimare pe care o doresc". Locuinţa lui Keresztes Imre este o adevărată expoziţie : de pe pereţi te privesc măşti de lemn de o expresivitate sobră, de pe dulapuri statuete de lut ars şi crud. Ceea ce impresionează la acest tinăr artist amator este seriozitatea cu care bate la porţile artei. Studiază literatură de specialitate, urmează cursurile şcolii populare de artă, in fine, doreşte să treacă hotarele unui simplu amatorism. Şi se pare că reuşeşte, lucrările sale prezentate cu ocazia unor expoziţii bucurindu-se de succes. Iuliu CONDRAT Cititorii INTREABA... Részegh Lajos, Gheorgheni : Sunt muncitor calificat şi doresc să fiu promovat într-o categorie superioară. Cum trebuie să procedez ?noştinţelor vor fi admişi muncitorii care îndeplinesc — cumulativ — următoarele condiţii : — au efectuat în ultimele 3 luni lucrări superioare categoriei lor de încadrare ; - şi-au realizat sarcinile ce le-au revenit, cu respectarea calităţii prescrise ; - îndeplinesc condiţiile de pregătire şi vechime prevăzute în anexa 1 la Legea nr. 12/ 1971, precum şi condiţiile cuprinse în indicatoarele tarifare de calificare întocmite conform reglementărilor legale in vigoare, încadrarea muncitorilor calificați, în categorii superioare, se va putea face dacă unitatea are prevăzut în planul său un volum suficient de lucrări corespunzătoare categoriei la care muncitorii solicită să fie încadraţi. Răspuns formulat de juristul Nicolae STĂNESCU ... redacţia RĂSPUNDE încadrarea în categorii a muncitorilor calificaţi se face, conform articolului 22 din Legea nr. 12/ 1971, pe bază de probă practică şi de verificare a cunoştinţelor profesionale, susţinute, în faţa comisiei tehnice de încadrare şi promovare a muncitorilor, în vederea încadrării în categorii superioare, la proba practică și la verificarea cu prin vreme : "Revoluţia de la 1848 din Transilvania in fapte şi evenimente. Cîntă Petre Săbădeanu. 2100 Orizont economic : Dacă ştii să munceşti, poţi învinge orice greutate. Realized la... lumina zilei, „Zilele muzicale tirgumureşene - 1980“.