Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1980 (Anul 13, nr. 3296-3374)
1980-09-15 / nr. 3361
Anul XIII., nr. 3361 - pag. a 2-a RAID DUMINICAL PRIN LOCALITĂŢI HARGHITENE Multiple acţiuni pe ogoare pentru strîngerea recoltei şi înisămîntarea culturilor Răspunzind îndemnurilor secretarului general a! partidului, rostite cu prilejul Congresului consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, mii de cooperatori, mecanizatori, elevi, muncitori au fost prezenţi, ieri, la majoritatea unităţilor agricole de pe cuprinsul judeţului, muncind cu hărnicie pentru strîngerea roadelor toamnei, pentru punerea de baze solide noii recolte. Cu toate că s-a muncit în fiecare unitate, cu toate că bilanţul zilei este bun, atît la recoltatul orzoaicei, cartofilor, inului sau furajelor, cit şi la arat, pregătirea terenurilor şi insămînţarea culturilor de toamnă, nu peste tot au fost utilizate integral rezervele disponibile, au mai fost, pe ici, pe colo, cazuri în care comoditatea sau organizarea defectuoasă a muncii au făcut ca realizările zilei să nu fie la nivelul posibilităţilor maxime. SÎNCRAIENI Încă din zori, atelajele cooperativei se perindă unul după altul pe la cîntarul aflat la sediul gospodăresc al unităţii, transported fie baloţi de paie, fie otavă. Preşedintele unităţii, Tânczos Alexandru, ne face cunoscut că sunt prezenţi şi la recoltatul cartofilor un număr de 120 de oameni şi că pînă seare preşedintele unităţii dir Sîntimbru, Gergely Ștefan, l-am găsit la volanul unui tractor cu remorcă goto să efectueze un nou transport de cereale de la combine. Ne spune că mecanizatorul de pe tractor este bolnav și s-a gîndit că e păcat să stea degeaba un tractor, acum, cînd e atita muncă. Ne mai spunea președintele că sînt pe punctul de a încheia recoltatul orzoaicei, din care pentru azi au mai rămas doar 20 ha, cit şi recoltatul cartofilor, din cele 240 ha cultivate fiind recoltate pînă la suprafaţa recoltată va ajunge la 90 ha, rămînînd de recoltat încă 60 ha. Au fost livrate la fondul de stat peste 550 tone cartofi din cele 1660 datorate. Secerişul orzoaicei a intrat în faza finală, preşedintele estimînd că în cursul zilei de azi lucrarea va fi încheiată, aseară 213 ha. Au fost insăminţate şi 30 ha cu griu de toamnă, alte 40 ha fiind pregătite in cursul zilei de ieri de cei patru mecanizatori repartizaţi la această lucrare. Din păcate, interlocutorul nostru n-a putut să re spună lucruri la fel de bune şi privind transportul cartofilor, întrucît in curtea unităţii stăteau nu mai puţin de şase autocamioane ale I.T.A . ai căror şoferi plecaseră acasă, in acest timp, pe ogoarele unităţii aşteptau să fie transportate mai bine de 400 tone de cartofi ! La sediul cooperativei din Sinsimion era o forfotă „ca în zi de tîrg", motivul agitaţiei neobişnuite constituirrdu-l achitarea retribuţiei pentru o parte din lucrătorii încadraţi din afara cooperativei in vederea recoltării cartofilor. Preşedintele unităţii Kedey Árpád, nu era deloc incîntat de plecarea acestora, întrucît din 440 ha cultivate la cooperativa din Sînsimiort, pînă ieri nu erau recoltate decit 225 ha. Acţiunea de recoltare s-a desfăşurat, totuşi, în condiţii relativ normale, mai puţin transportul, unde maşinile I.T.A., sau mai bine zis şoferii acestora, au făcut „opinie separată". Pe tarlalele cultivate cu cartofi în acest an se aflau ieri circa 1000 tone tuberculi, in saci sau grămezi. Stefan DANCIU Foto : Al. V. SZAKACS SÎNTIMBRU SÎNSIMION C.A.P. Sincraieni. Mecanizatorul Holmăgyi a pus ieri sub brazdă sămînţa de griu pe 15 Ludovic hectare. Camioanele stau degeaba .. .. şi tot „degeaba“ stau în cîmp cartofii ! I „ANIVERSARE“ - Anunţăm, pe această cale, Comitetul orăşenesc Gheorgheni al U.T.C. că se va împlini, nu peste mult timp, trecerea unui an şi jumătate de la data cind a promis (nu nouă, ci tinerilor) că se va da in folosinţă clubul tineretului din respectivul oraş. Chiar dacă aniversarea nu e perfect rotundă, le transmitem „felicitările" tuturor tinerilor din Gheorgheni, care îşi exprimă sincera speranţă că, odată cu ajungerea lor la vârsta pensionării, vor beneficia, poate, şi de un... club al tineretului. CARTE - Pentru tinerii interesaţi de complexele probleme cu care se confruntă arhitectura şi urbanistica modernă, un volum util s-ar putea dovedi cel semnat de arh. Jean Monda şi intitulat ,,Arhitectura actuală — artă necunoscută in paginile căruia sunt explicate, intr-o manieră destul de accesibilă, raţiunea şi premisele concepţiilor arhitectonicii moderne, caracterizând totodată noţiunile, principiile şi modalităţile fundamentale care stau la baza noului spirit constructiv. Un bogat set de planşe, prezentînd o selecţie a celor mai reuşite şi mai inedite realizări arhitectonice moderne, din ţară şi străinătate, exemplifică vizual textul, destul de consistent, al cărţii. „ PRIORITĂŢI ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI Din anul 1905, fizicianul şi inginerul român Augustin Maior demonstrează, pentru prima dată in lume, că pe un acelaşi circuit se pot transmite simultan mai multe convorbiri telefonice, cu ajutorul curenţilor alternativi de înaltă frecvenţă, datorită fenomenului de rezonanţă electrică. In 1907, el publică în revista „Elecktrotechnische Zeitschrift" schema unui ingenios dispozitiv care face posibilă realizarea practică a ideii - document care stă la baza considerării sale ca fondator al telefoniei multiple. M. GROZA PAULENI CIUC Nici la C.A.P. Păuleni- Ciuc urgenţele zilei nu lipseau. Pentru că mai sunt zeci şi zeci de hectare de cartofi care aşteaptă să fie scoşi, transportaţi, sortaţi şi depozitaţi ,mai sunt paie care aşteaptă să fie prinse in baloturi şi aşezate in Sire, mai este fin de adus de pe fineţe şi, desigur, sutele de hectare de teren eliberat de noua recoltă care trebuie să fe pregătite în vederea însămînţărilor de toamnă. De fapt, la ce se lucrează ? Ne răspunde tovarăşul Virag Ceaba Ioan, vicepreşedinte al consiliului popular comunal. La recoltatul cartofilor avem vreo 40 de oameni, care adună cartofii scoşi, pe un hectar, de două maşini de scos. Mai lucrează două piese la balotat paie, iar două camioane şi un tractor cu remorcă asigură transportul baloţilor de pe cîmp. Astfel, dacă pînă azi s-au balotat circa 410 tone de paie de pe 192 hectare, transportul lor s-a efectuat de pe 160 hectare, respectiv 380 tone. La transportal fin au plecat, tot de dimineaţă, cam 12- 15 atelaje. Din păcate, mişcarea de forţe mecanice şi umane, în această zi, n-a dovedit amploarea cerută. Să ne explicăm : pînă astăzi, din suprafaţa de 165 hectare cultivate cu cartofi, s-au recoltat doar 9 hectare, plus unul singur ieri. întrebarea firească este, dacă se va înainta în acest ritm, cînd se va termina recoltatul ? De asemenea, deşi există o suprafaţă de circa 200 hectare teren eliberat, nici un tractor nu şi-a pus plugurile în brazdă. lată de ce considerăm că, pentru ziua de ieri, comandamentul comunal n-a întreprins toate măsurile organizatorice necesare, nu a acţionat în suficientă măsură pentru mobilizarea efectivă a tuturor forţelor comunei, ale cooperativei agricole de producţie, la urgenţele campaniei agricole de toamnă. Nîcolae, ŞANDRU Aveţi /ffjf/cuvîn/ull DE UNDE SA CUMPĂRĂM ZIARE ? ! Sintem sute şi sute de muncitori, dacă nu mii, care, fie între orele 6—7 dimineaţa, fie între cele ale prînzului, respectiv 13—16, ne îndreptăm pe strada 7 Noiembrie, către cele trei mari întreprinderi, sau aşteptăm, pe aceeaşi stradă, autobuzele ce ne duc la alte locuri de muncă. Deci este această stradă un loc de mare afluenţă, căreia, după părerea mea şi a altor multor colegi cu care am stat de vorbă, îi lipseşte ceva. De fapt nouă ne lipseşte. Şi anume un chioşc de unde să ne cumpărăm ziare, reviste. Am tot aşteptat, timp îndelungat, doardoar se va gîndi cineva şi la această idee, dar se pare că nimeni nu duce grija noastră, că nimănuia nu-i trece prin cap că am dori şi noi ca dimineaţa sau la prînz să putem cumpăra şi citi ziarele cu veşti proaspete. Poate li se pare celor răspunzători de difuzarea presei că problema e foarte greu ele soluţionat, că trebuie făcută vreo oarecare amenajare şi alte asemenea ... probleme. Dar, eu aş veni şi cu o sugestie. Intre chioşcul de desfacere opiinii şi cel de prezentare a produselor întreprinderii de tricotaje mai există un chioşc care de ani de zile n-are nici o întrebuinţare. Nu este deschis şi deci nu se vinde nimic. Nu ştiu de cine aparţine, dar din moment ce nu foloseşte la nimic, de ce să nu fie preluat de Direcţia judeţeană P.T.T.?, care să-l transforme intr-un punct de vînzare a ziarelor şi revistelor? Alături de cele arătate, mai vreau să spun că a avea posibilitatea de a ne cumpăra ziare în drumul nostru spre locul de muncă ţine de dorinţa noastră firească de a ne informa cu promptitudine asupra evenimentelor interne şi internaţionale, de a cunoaşte mai temeinic realităţile judeţului, ale patriei noastre. In această idee supun dorinţa noastră atenţiei factorilor responsabili. KORODI Imre, Miercurea-Ciuc, B-dul Frăţiei, nr. 22/A INFORMAŢIA HARGHITEI Sărmăşenii au avut un program bogat In „citirea" programului am fost ajutaţi de vicepreşedintele consiliului popular comunal, tovarăşul Vasile Ţăran, aflat la sediu destul de dimineaţă, între altele şi pentru a pune la punct unele amănunte pentru o şedinţă a biroului executiv. Am căzut de acord că primele referiri se cuvin celor care şi ieri au profitat de timpul propice pentru a spori suprafaţa de otavă cosită sau pentru a recolta din celelalte culturi. Spre exemplu, Balogh Alexandru se număra printre cei care aveau ca obiectiv transportul finului, ipostază in care putea fi întîlnit cu căruţa, la primele ore ale dimineţii. Printre cei aflaţi la cosit am putea enumera pe Alexandru Mîndru, pe Csibi Vaier. Toader Baciu, fiind posesor de atelaje cu tracţiune animală, în prezenţa noastră se interesa unde poate susţine testarea pentru a obţine autorizaţia. Ne-am interesat mai în amănunt şi am aflat că circa 500 de posesori de atelaje au şi fost testaţi asupra cunoştinţelor privind regulile de circulaţie şi au obţinut autorizaţiile de rigoare. Acţiunea are deja efecte asupra modului în care se circulă şi în echiparea vehiculelor cu cele necesare. Pentru orele 10 era prevăzută o întîlnire a formaţiei de pompieri, în cadrul acţiunilor organizate cu prilejul sărbătoririi zilei acestora. Apoi o acţiune de muncă patriotică, apropo de care aflăm că se merge foarte bine cu construcţia clădirii dispensarului uman. In ceea ce priveşte recreerea, holul căminului era disponibil pentru tenis de masă, sala de jocuri stătea şi ea la dispoziţia solicitanţilor. De asemenea, se puteau face vizionări la televizor. Pentru orele 15 cetăţenii erau invitaţi la cinematograf, unde rula filmul italian „Corupţie la palatul de justiţie". Şi, fireşte, nelipsita horă ţărănească, al cărui start era prevăzut pentru orele 17. Să mai adăugăm că localnicii au avut parte şi de un meci de fotbal, echipa lor favorită, din Hodoşo, jucînd acasă. O reparcurgere a programului considerăm că ne îndreptăţeşte în a afirma că „ofertele" pe care le-a făcut a răspuns în mare parte cerinţelor localnicilor. I. NETE Bine aţi ierit la Gheorgheni... Această duminică, în oraşul Gheorgheni, a stat sub semnul activităţilor sportiv-distractive. In acest sens ne-am şi propus să notăm câteva aspecte. O primă observaţie - verificată şi de această dată - este aceea că în localitate, in duminicile în care fotbaliştii de la „Viitorul" joacă acasă, nu mai există nici o iniţiativă de a organiza, cel puţin pînă in preajma orei de începere a partidei, acţiuni de înfrumuseţare a urbei, deşi ar mei fi joc pentru mai bine şi aici__ Deci, meciul e primul, al doilea, al treilea ş.a.m.d. punct de pe ordinea de zi. Vrem să remarcăm faptul că atitudinea de sprijinire morală a echipei locale e un lucru firesc, chiar de aşteptat, însă responsabilităţile trebuie nuanţate şi extinse şi la cele cetăţeneşti, ceea ce se traduce şi prin acţiuni specifice noţiunii.. ■ La clubul Casei de cultură a sindicatelor — cam firavă activitate, cel puţin in prima parte a zilei, in sala de expoziţie — închisă — se găseşte acelaşi material, văzut de această dată prin geam, despre care am relatat cu aproape trei săptămîni în urmă. Aici există — după cum scrie pe o tăbliţă de carton fixată pe uşă — „preţ de intrare" (la gramatică se cam şchioapătă, se pare, la această instituţie —), conform zicalei „Frate, frate, dar brinza-i pe bani", dar mai există şi personalo poartă (!), care m-a somat intransigent cu „Ce căutaţi sus, tovarăşul (Continuare în pag. a 4-a) Nicolae KOVÁCS