Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1981 (Anul 14, nr. 3529-3605)

1981-04-01 / nr. 3529

* PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1 . Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean — La întreprinderea de stofe de mobilă Gheorgheni Importante economii — rod al gîndirii creatoare Transpunind în viaţă indicaţiile conducerii su­perioare de partid, ca 50 la sută din timpul de lu­­cru să fie afectat cerce­tării ştiinţifice, cadrele tehnice de la Întreprinde­rea de stofe de mobilă şi ţesături tehnice din Gheorgheni s-au consti­tuit într-un nucleu, a că­rui preocupare constantă, s-a materializat în cîteva inovaţii, aplicate cu bune rezultate în producţie. Despre preocupările şi rezultatele obţinute în activitatea productivă ne-a vorbit inginerul Olti Károly, şef birou progra­­mare-pregătire şi urmări­re a producţiei. „Printre inovaţiile apli­cate în producţie, remar­căm realizarea unor ghi­daje la războaiele de ţe­sut. Ea s-a născut din greutăţile intîmpinate în procurarea pieselor de schimb, respectivele răz­boaie de ţesut fiind din import. După mai multe încercări de a înlocui a­­ceste ghidaje, am rezol­vat această problemă prin turnarea părţilor me­talice în material plastic (poliamidă 6)". Prin rea­lizarea şi aplicarea în producţie a acestei ino­vaţii, importul pieselor de schimb a fost complet e­­liminat, iar costul unui a­­semenea ghidaj a scăzut de la 23 lei la numai 2 lei ! Dar implicaţiile a­­cestei inovaţii nu se re­zumă doar la eliminarea importului. Montarea ghi­­dajelor făcîndu-se în „bloc", timpul aferent re­paraţiilor accidentale es­te mult mai mic, maşinile putînd funcţiona o peri­oadă mai îndelungată, contribuin­du-se astfel şi la sporirea productivităţii muncii. „O altă inovaţie vizează utilizarea raţională a e­­nergiei electrice şi termi­ce în procesele disconti­nue de vopsire a textile­lor. Nu este vorba nu­mai de o utilizare mai raţională a energiei elec­trice şi termice, ci şi a coloranţilor chimici. In mod clasic, după vopsi­rea unei flote, cuva se evacuează. Noi ţinem cont de cantitatea de coloranţi rămasă, iar print­r-un program cores­punzător de vopsire, tre­cem la reuti­­zarea aces­tei băi, folosind astfel a­­tît coloranţii rămaşi (de aceeaşi nuanţă) cit şi e­­nergia termică. Prin a­­plicarea acestei inovaţii se aduce întreprinderii o economie de circa 500.000 lei anual". Preocupările acestui i­­nimos colectiv nu s-au o­­prit doar la aceste două inovaţii. Anul trecut a fost înaintată la O.S.I.M. o propunere de invenţie, tot în domeniul textilelor, şi este mai mult ca sigur că va fi brevetată. Nu putem încheia fără să-i amintim pe cei care, prin aportul lor au adus întreprinderii însemnate economii. Ei sunt ing. şef Márton Ladislau, ing. Imets Vasile, maistrul Papp Zoltán, interlocuto­rul nostru - ing. Olti Ká­roly şi alţii. C. RAHLITCHI CONSFĂTUIRE PE TEMA „CREAŢIA TEHNICĂ — FACTOR DE CREŞTERE A EFICIENŢEI ECONOMICE“ In cadrul acţiunilor organizate în cinstea celei de-a 60-a aniversări a creării Parti­dului Comunist Român şi a Congresului U.G.S.R­, in sala Consiliului judeţean al sindicatelor s-a desfăşurat, ieri, consfătui­­rea avînd ca temă „Creaţia tehnică — factor de creştere a eficienţei economice“, organizată de Consiliul judeţean al sin­dicatelor Harghita şi Comisia judeţeană de creaţie tehnică şi ştiinţifică. Au fost prezentate 10 referate care au scos în re­lief activitatea cercurilor de inventatori şi inovatori din întreprinderile judeţului nos­tru, desfăşurată în domeniul cercetării şti­inţifice şi creaţiei tehnice. Rod al gîndirii novatoare a specialiştilor din toate sec­toarele de activitate, eficienţa economică obţinută ca rezultat al aplicării în pro­ducţie a investiţiilor şi inovaţiilor s-a cifrat în anul trecut la 95 milioane lei produc­ţie globală şi 16,7 milioane lei economii la materii prirge, materiale şi combustibil. În cadrul consfătuirii au fost înmînate diplome cercurilor de inventatori şi inova­tori fruntaşe pe anul 1980 (întreprinderea mecanică Gheorgheni, întreprinderea de fier Vlăhiţa şi întreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc) şi comitetelor sindicatelor fruntaşe în acţiunea de „Organizare su­perioară a producţiei şi a muncii" (între­prinderea de aţă şi filatură Odorheiu Se­cuiesc, I.P.I.CC.F. Miercurea-Ciuc, I.M.P.F. Odorheiu Secuiesc şi întreprinderea minie­ră Bălan). In fruntea evenimente­lor politice interne aie lumi recent încheiate, se situează, fără îndoia­l, Plenara Comitetului Cen­tral al Partidului Comu­nist Român, din ziua de 25 martie. Plenara a dez­bătut și a adoptat hotă­­rîr de mare însemnătate in probleme importante aie muncii de partid — e­­fectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului, înfăptuirea politicii de cadre a parti­dului, desfăşurarea acţiu­nii de preschimbare a documentelor de partid privind activitatea de re­zolvare a propunerilor, se­sizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor mun­cii, activitatea internaţio­nală a partidului şi sta­tului nostru, adoptînd, în final, unele măsuri orga­nizatorice. Documentele smpuse dezbaterii plena­rei, ampla cuvîntare ros­tită la încheierea lucrări­lor de către secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, au scos în e­­videnţă noile progrese realizate în întărirea rin­durilor partidului, în îm­bunătăţirea generală a muncii de partid, în creş­terea influenţei partidului în rîndurile maselor de oameni ai muncii, în în­tărirea coeziunii întregu­lui nostru popor în jurul partidului, a­ conducerii sale, în dezvoltarea şi a­­dîncirea democraţiei noastre socialiste. S-a dat o înaltă apreciere politicii externe promovată de partidul şi statul nostru, rolului determinant pe care-l are tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­­tarul general al partidului, în elaborarea şi înfăptui­rea întregii politici ex­terne. Lucrările sesiunii Ma­ri Adunări Naţionale, desfă­şurate în ziua de 26 mar­tie, s-au soldat cu adop­tarea unor acte legislati­ve importante referitoare la dezvoltarea economi­­co-socială a ţă­rii în actualul cincinal, la perfecţionarea activităţii in agricultură şi în do­meniul gospodăriei comu­nale. S-au făcut, de ase­menea, modificări în com­ponenţa Guvernului in scopul creşterii rolu­lui Guvernului în în­făptuirea hotărîrilor par­tidului şi a legilor sta­tului. In zilele de 10 şi 24 martie, s-au desfăşurat, sub preşedinţia tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, şedinţe ale Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Au fost dezbă­tute probleme de aseme­nea însemnătate cum sunt : utilizarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din industrie, construcţii şi transporturi ; îndeplini­rea consumurilor normate de materii prime, mate­riale, combustibili şi e­­nergie electrică şi indica­torii de valorificare in a­nul 1980 ; îndeplinirea planului de cercetare şti­inţifică, dezvoltare tehno­logică şi introducerea progresului tehnic în eco­nomia naţională în anul 1980 ; asigurarea şi con­trolul calităţii produselor şi activitatea de metrolo­gie în anul 1980 ; evolu­ţia preţurilor şi tarifelor pe anul 1980 ; programul de măsuri privind aniver­sarea a 60 de ani de la făurirea P.C.R. ; analiza pe bază de bilanţ a re­zultatelor economico-fi­­nanciare obţinute în a­nul 1980 ; programul de măsuri privind îmbunătăţi­rea situaţiei economico-fi­­nanciare a unităţilor din economie ; proiectele de decret privind unele mă­suri financiare impuse de analiza pe bază de bi­lanţ a activităţii econo­­mico-financiare pe anul 1980 şi pentru acordarea fondului de participare a oamenilor muncii la bene­ficii pe anul 1980­ Sub preşedinţia tovară­şului Nicolae Ceauşescu a avut loc, în ziua de 25 (Continuare in pag. a 4-a) Cronica lunii martie Soarele a răsărit : 5,57 • Soarele apune: 18,43 Zile trecute : 91 • Zile rămase : 274 4 pagini - 30 bani rEDIȚIE DE PRINZ! MIERCURI, 1 APRILIE 1981 Anul XIV., nr. 3529 IA ORDINEA 7.0­.TVT Cu toate forţele, cu toate mijloacele disponibile la însămînţarea culturilor de primăvară , însămînţările au fost declanşate la scara întregului judeţ, timpul deosebit de favorabil permiţînd punerea sub brazdă a seminţelor la majoritatea culturilor cu­prinse în programul acestei primăveri : grîu de primă­vară, orzoaică, ovăz, cartofi, legume, furaje etc. Deşi umiditatea ridicată pune încă probleme mecanizatorilor, prin acţiuni de scurgere a apelor, prin supravegherea atentă a fiecărei parcele, în, majoritatea unităţilor „s-a dat de lucru" tuturor tractoarelor, iar acolo unde a­­cestea nu pot fi utilizate, atelajele şi cooperatorii le suplinesc cu brio, aşa cum se poate vedea în imagi­nea de faţă. CÎND TOATĂ SUFLAREA SATULUI SE AFLA PE CÎMP­ , Tăureni - sat aparţi­nător comunei Feliceni — nu este prea mare, dar oamenii, atîţia cîţi sînt, dau dovadă nu numai de hărnicie ci şi de dragos­te pentru ogoarele obştei şi pentru sămînţa ce tre­buie pusă sub brazdă. De aceea, cînd şeful bri­găzii, Samara­i Ştefan, a chemat oamenii să plan­teze cartofii, au răspuns nu numai cooperatorii, a­­vîndu-i, ca de obicei, in frunte pe Gall Dominic senior, Lukács Nicolae, Lukács Juliana, Vasas Erna, Todor Rozalia, Szász Ana, ci şi muncitorii în­cadraţi în diferite între­prinderi din Odorheiu Se­cuiesc, ca Gall Dominic jr., Gyărfy Ludovic, Todor Alexandru, ba chiar şi e­­levi ca Bartos Géza, Bo­kor Géza, Kiss Ladislau din clasa a Vll-a a şcolii din localitate, învoiţi pen­tru cîteva ceasuri în con­tul orelor de agricultură. De ce trebuiau plantaţi cartofii manual ? Pentru că terenul în pantă nu permitea accesul maşini­lor de plantat, ceea ce nu a impietat însă în nici un fel asupra calităţii lu­crării. Împărţiţi în patru echipe „speciale" — cei care deschid cu plugurile brazdele, cei care pun îngrăşămintele chimice, cei ce pun cartofii şi în sfîrşit, cei ce acoperă tu­berculii — oamenii acordă o grijă deosebită în spe­cial asigurării unei den­sităţi optime convinşi fiind că numai astfel vor putea obţine producţia scontată. Text : Foto Stefan DANCIU Al. V- SZAKÁCS Aspect de pe ogoarele C.A.P. Feliceni, unde oameni şi alelaje lucrează din plin. Pagina a 3-a CETĂŢENEŞTI IERI, UZI i îî"5~ TS-------SS El IERI s-a vernisat la Gheorgheni, in sala de expoziţii a casei orăşe­neşti de cultură, expoziţia de acuarele a profesoru­lui Percze Ferenc. ■ IERI s-a redeschis la Gheorgheni, complet re­novată unitatea „Café­­bar" din centrul civic al aşezării. In această uni­tate de alimentaţie pu­blică, aparţinînd coope­raţiei de consum din lo­calitate, se vor servi do­ritorilor şi ceaiuri medici­nale sau de import. ■ Sub genericul „Natu­ra reînvie", AZI, la Şcoa­la generală nr. 4 din O­­dorheiu Secuiesc, debu­tează un complex de ac­tivităţi cultural-sportive în aer liber. ■ AZI, la ora 20, la Casa de cultură din Băi­le Tuşnad, va avea loc un concert de muzică populară, susţinut de o formaţie a Filarmonicii „Gh. Drina" din Braşov. m Incepînd de la ora 19:30, AZI, la Casa de cultură din Borsec, va a­­vea loc, in cadrul serii de poezie, evocarea per­sonalităţii poetului Octa­­vian Goga, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea sa. „ AZI este ultima zi în care posesorii de autotu­risme proprietate perso­nală, membri ai Filialei A.C.R., se mai pot înscrie la concursul de îndemî­­nare auto, ce va avea loc în data de 4 aprilie la Topliţa. „ AZI, la Topliţa, se deschid două expoziţii de carte social-politică, la sediul bibliotecii orăşe­neşti, respectiv la fabrica de mobilă din cadrul C.E.P.L. Ambele expoziţii au ca generic „P.C.R. — conducător înţelept al poporului spre comunism" şi sunt dedicate celei de-a 60-a aniversări a P.C.R. a­­l­INE, la ora 18, în sala mare a Casei muni­cipale de cultură din Miercurea-Ciuc, va avea loc „Centenarul Octavian Goga" - sesiune de co­municări ştiinţifice şi un concurs de recitări.

Next