Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1981 (Anul 14, nr. 3606-3684)

1981-07-01 / nr. 3606

INFORMAŢIA HARGHITEI - -­Comercianţii şi producătorii se păcălesc reciproc, dar adevăraţii păcăliţi sunt cetăţenii într-unui din articolele publicate recent, vorbind despre colaborarea ce ar trebui să se statorniceas­că intre diferiţi factori direct interesaţi în pro­ducerea şi desfacerea de Produse destinate fondului pieţei, arătăm că există mari neconcorda­nţe intre cerere şi ofertă, respectiv între comerţ şi cooperati­ve agricole de producţie sau consilii populare pe lingă care fiinţează uni­tăţi de mică industrie. Nu revenim asupra aspectului fără un anume motiv — adică, dacă în situaţia de mai sus cei, să zicem a­­şa, păcăliţi au fost şi sunt comercianţii, respectiv întreprinderile comerciale din Miercurea-Ciuc, din Odorheiu Secuiesc sau din alte oraşe, iată că în relaţia ce se dorea înche­gată şi statornicită între comerţul de stat şi co­operaţia de consum, pă­călită este cea din urmă. Dar să vedem cum au e­­voluat lucrurile. Intr-una din lunile începutului de an, Direcţia comercială judeţeană întocmea o lun­­gă listă de produse, so­licitate de cumpărători, cu care se vroia a se îm­bogăţi fondul de marfă în magazine. Uniunea jude­ţeană a cooperativelor de consum şi de credit pri­meşte cu bucurie iniţiativa şi expediază fiecărei uni­taţi din subordine, res­pectiv tuturor cooperative­lor de consum, cîte ur­ exemplar pentru a comu­nica ce produse şi în ce cantitate pot face. Odată cu estimarea posibilităţilor sale UJ.C.C.C. încearcă un pas în pante în concre­tizarea relaţiei cu comer­ţul , organizează la sediu, e adevărat, şi la sugestia Direcţiei comerciale jude­ţene, o expoziţie cu o­­biecte produse în unită­ţile şi atelierele sale , cu convingerea fermă că în­­treprinderile comerciale îşi vor trimite reprezentanţii — potrivit afirmaţiilor direc­ţiei comerciale — pentru a contracta şi comnada respectivele produse. N-a fost să fie aşa, pentru că, deşi au promis să vină, deşi au fost invitaţi în ta­petate rînduri, reprezen­tanţii comerţului n-au tre­cut pe­ la respectiva ex­poziţie nici măcar în vi­zită, dar­mi-te cu comenzi în mină. Aşa că expozi­ţia s-a închis fără a-şi a­­tinge scopul. Mai rămîne, totuşi, o posibilitate pen­tru cei din comerţ spre a vedea ce poate mina meşterilor cooperaţiei de consum : să treacă pe la expoziţia permanentă a UJ.C.C.C. din Gheorgheşti sau să viziteze magazinul cooperaţiei din complexul pieţei agroalimentare din Miercurea-Ciuc. Încă nu s-au manifestat ca atare. Noi am trecut pe acolo şi am văzut varietatea pro­duselor ce se pot oferi cumpărătorilor şi prin co­merţul de stat, şi am mai văzut la sediul UJ.C.C.C. o listă cu cooperative de consum — vreo 15 la nu­măr — şi cu produsele no­minalizate, pe care le pot face — circa 250 articole de cea mai largă utilitate intr-o gospodărie, artico­le mereu şi mereu cerute de cumpărători. Intr-o foarte scurtă exemplifica­re, am aminti de cozi pen­tru diferite unelte, de fun­duri de lemn, de ghive­­ce din ceramică şi lemn, de preşuri şi covoare, u­­nelte casnice şi de mică gospodărie, obiecte din fier forjat­e de la cuiere la lustre, şi cîte şi mai cite. Deci oferta există, cererea ar fi, dar fără co­mandă furnizorii şi cum­părătorii rămîn pe maluri opuse fără putinţă de în­­tîlnire. Cînd oare comer­ţul va construi o punte peste apa nepăsării ? Pentru că altfel, in lanţul acesta al • •­­ păcălelilor, cei mai păbugiţi sînt ce­tăţenii, căci, in ultimă in­stanţă ei se lovesc de greutăţi în aprovizionarea cu produsele despre ca­re am amintit. Nicolae SAND­U­ w m­mmmm 0 mmm • mmm • mmm 0 mmm 0 I Alergia alimentară și terapia ei • In cadrul bolilor aler­­­ gice, alergia alimentară , ocupă un loc important, I ea puțind fi definită drept • o manifestare patologică­­apărută în urma consu­mului anumitor alimente. • Cu toate că aproape toa- I te ali/nentele pot deveni Ialergizante, distingem, to­tuşi în practică unele­­ cum ar fi fragii (al căror I sezon este chiar acum I),­­ ouăle, ciocolata, ciu­perci­ I­le, laptele şi derivatele­­ sale care pot fi puternic Ialergizante. Trebuie să avem în vedere faptul­­ că manifestări alergice I pot să apară şi prin in­­­­gestia unor substanţe ne- I alimentare, dar legate de * prepararea mîncării sau I a conservelor : conser- I vanţi coloranţi, precum şi I* datorită unor organisme vii care invadează alimen- J tul : ciuperci, mucegaiuri. I Alergia alimentară este * mai frecventă la copii de­ I cît la adulţi, ea putînd să J dispară în mod spontan. I Manifestările clinice sînt­­ foarte variate, cele mai I obişnuite fiind erupţiile I cutanate, dar putîndu-se­­evidenţia şi sub formă de crize de astm bronşic, mi­­î grene, greţuri, vărsături, I dureri abdominale, stare­a de şoc etc. Variabilitatea remarca­­­­tă în tabloul clinic al a­­lergiei alimentare poate fi condiţionată de o serie­­de factori. In timp ce can­tităţile mici pot fi bine­­ suportate, cantităţile mari din acelaşi aliment pot declanşa simptome grave. Influenţa gradului de pre­gătire culinară este do­vedită de faptul că ali­mentul crud este mai a­­lergic decit cel gătit. Fo­losirea ocazională a unui aliment este mai bine su­portată decit consumarea lui frecventă. S-a consta­tat şi o influenţă sezo­nieră asupra manifestări­lor alergiei alimentare. Astfel, unele forme s-au dovedit mai grave în lu­nile reci ale anului decît în cele calde. Deoarece diagnostica­rea alergiei alimentare este destul de dificilă, pacientul trebuie să vină in ajutorul medicului. Una din forme este următoa­rea : se pornește de la consumarea unor alimen­te cunoscute din expe­rienţă ca fiind bine tole­rate, la care se adaugă treptat cite un alt produs alimentar. Apariţia ma­nifestărilor alergice incri­mina alimentul nou intro­dus. Sau, pe o perioadă de o lună, pacientul ţine un fel de jurnal alimen­tar, notînd zilnic alimen­tele consumate şi apariţia unor simptome alergice, prin acest procedeu bol­navul reuşind să desco­pere alimentele pe care nu le tolerează. Pornind de aici, cu sprijinul medi­cului specialist, se poate aplica apoi terapia cea mai eficientă Dr. Doru PASTOR Györfi István, Miercu­­rea-Ciuc. Referitor la scri­soarea adresată de dv. re­dacţiei, primim din partea Consiliului popular al mu­nicipiului Miercurea-Ciuc, următorul răspuns : „In faţa clădirii poştei, s-au luat măsuri de montare a unor inscripţii privind In­terzicerea traversării zo­nei verzi ; totodată se vor organiza acţiuni de con­trai pentru menţinerea cu­răţeniei in municipiul Miercurea-Ciuc. In acest context, Consiliul popular a adoptat Hotărirea nr. 8/ 1981 cu privire la stabili­rea contravenţiilor în do­meniul gospodăriei comu­nale şi locative, regle­­mentîndu-se, printre al­tele, şi „întreţinerea şi fo­losirea parcurilor, a zone­lor de agrement şi a sur­selor naturale de impor­tanţă locală", urmind ca această hotărîre să fie dată publicităţii. Am dori ca numitul Györfi István să ne comunice adresa sau locul de muncă pen­tru a-i solicita sprijinul în activitatea sesizată". Kopacz Francisc, comu­na Gălăuţaş. La cele două scrisori în care re­clamaţi tărăgănarea lu­crărilor de reparaţii pe care E G C.L Tool'ta le avea de executat Io lo­ cuinţa dv., ni s-a râs­puns că lucrările exterioar în­­cepute în luna artembrie 1990 n-au putut fi termi­nate la timp din cauza timpului nefavorabil, iar cele interioare au intir­­ziat din cauza că aparta­mentul fiind ocupat s-a lucrat greu, fiind nevoie de mutarea mobilei. S-a stabilit ca" termen de e­­xecuţie 11 aprilie pentru lucrările interioare şi 1 mai pentru cele exterioa­re. Neam deplasat şi noi la faţa locului spre a ne convinge dacă E.G.C.L. Topliţa şi-a respectat an­gajamentul şi ne-am con­vins că, într-adevăr, lu­crările au fost terminate la termenul fixat, cu ex­cepţia unor foarte mici deficienţe exterioare care mai trebuie remediate şi astupat şanţul Ioan Condrea, Siculen. Referitor la scrisoarea a­­dresată de dv. redacţiei, primim din cartea Coope­rativei meşteşugăreşti „Prestarea" din Miercu­rea-Ciuc următorul răs­puns : „La data de 18 mai, am fost sesizaţi de client pentru a repara un frigider „Arctic". La 6 m­­nie, a fost demontat agre­­gatul de către specialistul nostru, iar la 15 iunie s-a transportat la Braşov un­de se află şi în prezent. Menţionăm că la pre­­schimbările agregatelor la Braşov suntem­ programat­ de două ori De lună ca atare nu avem posibilităţi de rezolvare a acestui caz înainte de sfîrşitul lunii, presupunînd că vom­­ fi servid în timp si in bune condiţiuni de către Bra­şov". I. AURA cu cititorii (pCVLITUL­­JLQMLCÎCL cULVmitOLO&CLLb^L FOTO - MUZICA Magazinul de speciali­tate din Odorheiu Secu­iesc, bulevardul 1 Mai, o­­feră celor interesaţi : a­­parate foto „Lomo 950" (import din U.R.S.S.) ; a­­parate foto „Peafoval" model DF-1 (import R.P. Chineză), la preţul de 3.200 lei ; uscător foto (din R.P. Chineză), la pre­ţul de 960 lei ; aparate de mărit, pentru film în­gust (din U.R.S.S.), la preţul de 925 lei ; casete înregistrate cu muzică in­terpretată de Ileana Să­­răroiu, interpreţi bănă­ţeni şi moldoveni, la pre­ţul de 100 lei caseta ; discuri cu muzică simfoni­că stereo etc ÎNCHIRIERI DE OBIECTE Mutat recent intr-un nou spaţiu, pe bulevardul Florilor la nr. 40, maga­zinul de închiriat obiecte din cadrul cooperativei „Lacu Roşu" din Gheor­­gheni are posibilitatea închirierii concomitent a peste 600 de tacîmuri complete, pentru diferite ocazii. De asemenea, se pot închiria pentru perioa­da concediului de odih­nă : televizoare, aparate de radio, magnetofoane, corturi, casetofoane, alte obiecte de interes per­manent sau ocazional. Pentru închirierea unor o­­biecte cu o valoare mai mare de 500 de lei, pe lingă buletinul de identi­tate solicitantul trebuie să prezinte şi o adeverinţă de la locul de muncă. UNITATEA DE CAZARE DIN BAUE TUSNAD S-A MUTAT INTR-UN NOU SPAŢIU Pentru o mai rapidă re­partizare a cetăţenilor ve­niţi la odihnă în staţiunea Băile Tuşnad, evitîndu-se, totodată, deplasarea a­­cestora la sediul O.J.T., şi mai apoi la vilele unde sunt cazaţi, cu puţin timp in urmă unitatea de ca­zare a celor veniţi la o­­dihnă şi tratament s-a mutat într-un spaţiu nou, situat în incinta staţiei C.F.R. Reamintim că ce­tăţenii care au repartiţii pentru hotelurile „Olt", „Ciucaş" şi „Tuşnad", din această staţiune, se vor adresa pentru repartiza­rea în camere la recepţi­ile ce funcţionează la parterul acestor hoteluri. UNITATE DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ In comuna Tulgheş func­ţionează de puţin timp o nouă unitate de alimenta­ţie publică, destinată de­servirii cu băuturi nealco­olice şi cu mîncăruri, atît a cetăţenilor veniţi la tra­tament la sanatoriul din comună cît şi a acelora care tranzitează localita­tea. Orarul de funcţionare este zilnic între orele 14 şi 22 (luni localul este în­chis) ASIGURAREA COMPLEXĂ A GOSPODĂRIEI Pentru a in­lesni înlătu­rarea urmărilor financiare ale unor evenimente ne­prevăzute ce se pot în­­tîmpla într-o gospodărie şi care pot provoca pa­gube materiale, acciden­tarea unor persoane etc., ADAS a pus la dispoziţia cetăţenilor „Asigurarea facultativă complexă a gospodăriilor". Aceasta este o asigura­re combinată, în același contract fiind cuprinse trei feluri de asigurări : asi­gurarea bunurilor din gospodărie , asigurarea de accidente produse la domiciliul asiguratului, a­­sigurarea de răspundere civilă legală. Prima de a­­sigurare care se achită de persoana ce încheie asigurarea este de 2 lei pe an pentru fiecare 1.000 lei din suma asigu­rată, stabilită la cererea asiguratului pentru bunu­rile din gospodărie. De e­­xemplu pentru asigurarea unor bunuri din gospo­dărie în valoare de 25.000 lei se plătește o primă de asigurare de 50 de lei pe an. Rubrică realizată de A ILUT și R POP Anul XIV. nr. 3606 — pag. a 3-a .Instantanee­­ ELEVI LEGUMICULTORI I% Cu toate că este vacan- I ţă, numeroşi elevi ai şco- [ Iii generale nr. 11 şi ai­­ liceului industrial nr. 3 din • Miercurea-Ciuc pot fi vă- I z­uţi trebăluind prin curtea­­ şcolii în care învaţă, în | grădina de legume a in- * ternatului şcolii. Sigur,­­ producţia acestui prim an | nu va fi deosebit de boga- » tă, nici suprafaţa nu-i cui- I tivată pe de-a-ntregul, * dar începutul e deja făcut I şi consemnăm existenţa­­ acestei „ferme” legumico- i le, cu gospodari in conti- | nuă „reîmprospătare", în * funcţie de absolvirea | cursurilor de către unii și * venirea altora în băncile I școlii. (Radu Pop). DIALOGUL NEPĂSĂRII­­ CU INDIFERENȚA In urmă cu cîteva săp-­­ tămîni scriam despre sta-­­ rea extrem de proastă a * drumului Nădejdea — Li- « vezi, din care cauză I.T.A. I Harghita a suspendat * cursele de autobuze pe I această distanţă. Se în- I tîmpla aceasta prin 15 [ mai. La mai bine de două | săptămîni de la data res- • pectivă, Consiliul popular I al comunei Mihăileni n-a , mişcat nici un deget pen- 1 tru remedierea situaţiei Cam prin a treia săptă- J mină, se transportă şi se | împrăştie 100 tone piatră * Dar cu aceasta, povestea I drumului nu s-a terminat. , deoarece livezeniî tot pe | jos continuă să parcurgă ' drumul de la şi înspre ca­­j să Căutînd să ne dum - I rim asupra stării de fapt * aflăm de la consiliul I popular că I.T.A. a fost * chemată pentru recepţie, | dar încă n-a venit, iar de­­ la I.T.A. aflăm că așteap- a­tă să fie chemată de con- | siliul popular pentru a * face recepția drumului. | Comentariile sunt de pri-­­ sos fNicolae Sandrtr). | IN STARE DE EBRIETATE, | Șl FĂRĂ BILET DE TREN, I DAR SCANDALAGIU | | Intr-una din zilele tre- j cute, Jano Lucreţia, din I Gîrbea - comuna Lunca • de Sus, se urca împreună­­ cu soţul său în trenul de­­ călători 5526. Bilet îşi • cumpărase, nu insă şi I, pentru soţul său, conside- , rind că dacă acesta este I in stare de ebrietate poa­te călători şi fraudulos I Nu a fost însă aşa, pen- | tru că, lucrătorii Postului • de miliţie T.F Ciceu le-au­­ „adus" aminte de preve­­­derile Decretului 76/1975 I şi ale H.C.M. 2507. şi, J după ,,"instruire", le-a a­­­plicat amenzile contra -­venţionale de rigoare. (A * Tecuceanul rin dosarele Instanţei In calitate de instanţă de fond, Judecătoria lo­cală Miercurea-Ciuc a dezbătut recent cauza privind pe Traian Sovejan, locuitor al oraşului Bălan, bloc 57 Din dosar rezul­tă că numitul are 30 de ani şi este tatăl a 4 copii minor Deşi ajutat in mai multe rinduri de către or­­ganele de stat în vederea încadrării într-o muncă socială utilă, refuză siste­matic de a munci şi de a-şi asigura prin muncă cele necesare traiului. Practicînd un mod de viaţă parazitar s-a lăsat întreţinut de soţie, pără­sind chiar familia şi „po­posind" cam frecvent în societatea paharului ju­decat de instanța de fond faptele sale au fost încadrate la art. 1, lit. a din Decretul nr. 153/1970 și sancționate cu două luni închisoare cu execu­tare în regim penitenciar.

Next