Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1981 (Anul 14, nr. 3685-3763)

1981-10-01 / nr. 3685

INFORMAŢIA HARGHITEI 6QC­iticat Trei file cetăţean al comunei lunca de Jos Comună mare, atît în ceea ce priveşte numărul lo­cuitorilor — aproape 5.500 — cît şi în privinţa suprafeţei — peste 12.000 Ha, numai drumurile spre cele nouă sa­te componente însumînd 110 Icm ! — comună cu vestiţi şi destoinici crescători de animale, dar şi cu meşteri pricepuţi în prelucrarea lemnului, Lunca de Jos îşi în­­tîmpină totdeauna cu bucurie oaspeţii. DESPRE APE ŞI OAMENI... Pe fiecare vale curge o apă, mai mică sau mai mare, dar majoritatea fac ravagii primăvara, cînd se topesc zăpezile, sau vara, după ploi torenţia­le, dislocînd şi transpor­­tînd blocuri mari de pia­tră. Valea Rece e mereu afectată de aceste capri­cii ale naturii, dar de fie­care dată oamenii o iau de la capăt, refăcînd dru­mul, ajutîndu-şi semenii loviţi de furia apelor... Preszmer Emil, secretarul organizaţiei de partid din sat, a mobilizat oamenii la muncile obşteşti, pînă acum efectuînd lucrări în valoare de 2.300.000 lei. S-au consolidat maluri, s-au refăcut drumuri, po­duri şi podeţe, au fost a­­jutaţi cei cu gospodăriile afectate de inundaţii. Toţi au pus mina, au tăiat lemne, au croit biroe, au refăcut case şi şuri, ast­fel ca consătenii lor Tan­­kó György, Tamás Katalin, Csorba György, Demeter Iosif şi Tankó Antal să ai­bă iarăşi gospodăriile lor, să poată umple iarăşi grajdurile cu animale. „Nu se poate să stai la Valea Rece şi să nu creşti animale, să nu dai lapte şi carne, să nu-ţi asiguri singur alimentele necesa­re", ne spune Preszmer Emil. Ceea ce este per­fect adevărat, de-a lungul văii fiind nu mai puţin de opt centre de colectare a laptelui, pentru ca fieca­re sătean să nu facă dis­tanţe mari pînă la alt centru . .. Valea Rece e un veritabil furnizor de carne şi lapte, oamenii crescînd şi îngrijind cu dragoste animalele, do­rind doar să aibe drumuri şi poduri bune, care să reziste intemperiilor, nu atît ca să nu rămînă ei izolaţi o vreme, ci pentru­­ ca laptele să poată ajun­ge în aceeaşi dimineaţă cind a fost muls la secţia de prelucrare din centrul comunei. Şi nu cer mult ! DESPRE NIŞTE BAI MIRACULOASE . . Valea întunecoasă. Un pîrîu şi un sat. Cu ani în urmă s-au descoperit iz­voare de apă minerală, analizele dovedind efectul lor binefăcător atît in cură internă, cît şi în cu­ră externă, în tratarea gastritelor, colitelor, ane­miilor, diabetului, reuma­tismului, endoarteritelor, eczemelor... Faima iz­voarelor a depășit cadrul local, iar cum solicitările erau mari, s-a­ construit un mic pavilion cu cîteva vane, urma să se constru­iască o vilă avînd la par­ter un resaurant... Oa­meni dornici să se trate­ze vin şi acum — dumi­nică au fost peste 200 - dar posibilităţile sunt limi­tate. Consiliul popular a făcut ceva reparaţii, a introdus curentul electric, a refăcut micul baraj şi canalul de lemn pe unde apa pune în mişcare o roată ce acţionează o pompă mecanică — recu­perată de la fier vechi, reparată şi repusă în funcţiune­ — ce împinge apa minerală într-un re­zervor pentru a fi încălzi­tă, dar mai mult nu are cum face . De-a lungul verii, pompa acţionată hi­draulic a permis economi­sirea a peste 8.000 kW, pompa electrică nemaifi­­ind pusă în funcţiune. .. Nu departe, fundaţia vi­lei ce nu s-a mai construit e în stare bună, proiectul există, ar trebui doar aju­torul unor instituţii jude­ţene pentru ca şi aici, în­tr-un cadru natural plă­cut şi reconfortant, să se întremeze o microstaţiune balneară, aidoma celor­lalte din judeţ. Locuitorii comunei speră că cineva îi va ajuta ! DESPRE LAPTE ŞI DRUMURI... Antalok şi Valea Rece sînt cele două sate ai că­ror locuitori au ponderea hotărîtoare în creşterea animalelor, pentru lapte şi carne. Ceea ce nu în­seamnă că concetăţenii lor din Valea Boroş, Va­lea întunecoasă, Valea Capelei, Poiana Fagului şi Puntea Lupului nu sunt vrednici crescători de a­­nima­le. Dealtfel, ţine să ne asigure, de la înce­put, primarul comunei, tovarăşul Kedves Adal­bert, „la noi, cu cîteva excepţii, aceştia fiind lo­cuitorii blocurilor din cen­tru, nu există gospodării fără animale, adică vaci, porci, oi, păsări, aşa cum nu există nici un gospo­dar care să nu fi contrac­tat cu statul lapte, carne şi alte produse animalie­re". Afirmaţie susţinută de cifre, pînă acum aces­tea indicind predarea a 310 t carne (din planul anual de 360 t), 12.000 hl lapte (din planul a­­nual de 16.000 fni), 3.200 kg porcine (din planul a­­nual de 5.400 kg), majo­­­ritatea cantităţilor pla­nificate avînd şansa de a fi depăşite pînă la sfîrşi­­tul anului. Cum vremea se menţine prielnică, ma­joritatea vitelor sînt la munte, pe păşunile comu­nei, laptele aducîndu-se zilnic cu căruţele pînă la centrele de colectare, iar de aici autocisterna face transportul pînă la secţia de prelucrare din centrul comunei. Desigur, oame­nii cunosc valoarea cai­lor, fără aceştia nu s-ar descurca, dar unii, ca Bodor János din Valea Rece - gospodar ce nu­mai în acest an a predat 23 de tăuraşi ! — socoate că s-ar descurca mai a­­vantajos cu un tractor a­­decvat zonei montane, „in locul calului, aş putea creşte încă o vacă, aş pu­tea preda mai mult lap­te !“, îşi mărturiseşte gîn­­dul primarului, la care a venit să-l ajute ... Laptele şi hrana ani­malelor constituie obiec­tul preocupărilor gospo­darilor, acestea revenind mereu în discuţii. Finul s-a adunat în băi, s-a depozitat în şuri, fiecare e mulţumit, sperînd să-i ajungă pînă în primăvara viitoare. Cantităţile de lapte ce sînt prelucrate la secţia amintită sînt în creştere, de la o zi la al­ta, soţii Ferenczi, Katalin şi Bálint, ajutaţi de Tan­kó Elisabeta, începînd să fabrice şvaiţer, caşcaval superior, cu tehnologie nu tocmai uşoară. Rămîne zerul, subprodus mult so­licitat, încît nu ştii cui să dai mai întîi, cui să dai mai mult ! Firesc ar fi ca cei ce predau lapte să beneficieze, în egală mă­sură şi cu prioritate, şi de zer , mai ales că, ne spune un gospodar, vaca care bea 10 I de zer dă cel puţin 1 I de lapte în plus ! Numai că de zer beneficiază numai cei ce locuiesc în centru, lingă secţie, tocmai cei ce au mai puţine vaci şi predau mai puţin lapte. Ceea ce nu e drept ! „Ar fi bine ca la centrele de colec­tare a laptelui să se adu­că zerul, cu autocisterna unde se poate, în canistre şi cu căruţa unde nu poate circula maşina, aşa ca fiecare să aibă zer pentru animale", zice Tankó Imre din Valea Ca­pelei. De ce nu s-ar pro­ceda așa ? Radu VECSLER !$­. Acum, cînd lucrările a­­gricole sunt în plină des­făşurare, numărul atela­jelor cu tracţiune a­­nimală, a crescut sim­ţitor pe drumurile pu­blice, iar nerespecta­­rea regulilor de circu­laţie din partea condu­cătorilor acestora, pot genera grave accidente, in sco­pul prevenirii aces­tora, au avut loc mai multe instructaje printre lucrătorii din agricultură care au în primire mijloa­ce cu tracţiune animală, legiferîndu-se, recent, şi obligativitatea numărului de înmatriculare ce se a­­cordă fiecărui atelaj, de consiliul popular pe teri­toriul căruia se află pro­prietarul. Aceasta în sco­pul depistării celor ce nu respectă normele de circulaţie pe drumurile publice. Cu toate aceste măsuri mai continuă să fie prezente în traficul rutier căruţe fără felinare, ochi de pisică, sau fără tăbliţe de înmatriculare. In special, nesemnalizarea pe timp de noapte este o permanentă sursă de accidente, nesemnalizare ce uneori se omite in­tenţionat de cei ce ur­măresc să sustragă pro­duse agricole de pe cîmp. Periculoasă este şi încărcarea căruţelor cu material lemnos ce depă­şeşte cu mult gabaritul CRONICA RUTIERA vehiculului şi nesemnali­­zarea acestei încărcături în mod corespunzător. Frecvente sunt încă si­tuaţiile în care conducă­torii de atelaje sunt sur­prinşi pe drumurile pu­blice circulînd sub influ­enţa alcoolului cu res­pectivele atelaje. Nerespectarea unor e­­lementare reguli de cir­culaţie a dus în seara zi­lei de 28 septembrie la un grav eveniment rutier petrecut pe raza comunei Brădeşti. Szabó Árpád, domiciliat în respectiva localitate, care s-a anga­jat în depăşirea altui ve­hicul, în timp ce din sens invers circula în mod re­glementar o motocicletă. Motociclistul nu a putut evita coliziunea, acciden­­tîndu-se deosebit de grav. Au fost şi cazuri în ca­re căruţaşi implicaţi d­in accidente de circulaţie au părăsit locul faptei, fără încuviinţarea organelor de m­­iţie. O astfel de infrac­ţiune a săvîrşit şi Săli Ioan din Racu, al cărui a­­telaj a fost implicat în­tr-un accident de circu­laţie soldat cu pierderea unei vieţi omeneşti şi ca­re a fugit de la locul ac­cidentului cu scopul de a nu fi identificat şi a nu da relaţii organelor de miliţie. In afara faptului că organele de miliţie vor intensifica activitatea de supraveghere, dirijare şi îndrumare a conducători­lor de atelaje, este nece­sar ca şi din partea fac­torilor responsabili din u­­nităţile economice ce de­ţin asemenea atelaje să se exercite o intensificare a muncii educative. Mr. Nestor COLBAN JOCURI DIDACTICE La librăria din comuna Gălăuţaş, cei interesaţi, pot găsi o serie de jocuri didactice pentru preşco­lari şi şcolari, cum ar fi : Domino ilustrat ; File de istorie; Loto al înmulţirii; Să ţesem frumos ; Roza viaturilor ; Jocul mulţimi­lor" etc. Tot aici, se mai găsesc două tipuri de truse destinate cercurilor tehnice : trusă de montaj electronic şi trusă interfon. NOUTATI DISCOGRAFICE Iubitorii de muzică populară pot achiziţiona din unităţile de speciali­tate noi discuri de muzi­că populară. Printre cele recent apărute le amintim­, pe cele ale Polinei Ma­­noilă şi ale lui Ion Ghiţu­­lescu (muzică populară din Oltenia) şi al Savetei Bogdan Ene (muzică populară de pe meleagu­rile Transilvaniei). Alte genuri muzicale sunt, de asemenea, reprezentate în cadrul noutăţilor. Ast­fel s-a lansat de puţin timp un disc cu muzică din filme şi din muzicalu­­rile ecranizate, ca şi un disc ce cuprinde poemul pentru vioară şi orchestră de Constantin Nottara. ... organizează, pentru anul de învăţămînt 1981 — 1982, următoarele cursuri : politico-ideologi­­ce ; de formare a gîndirii economice ; de informare profesională ; de istorie, cultură şi civilizaţie româ­nească ; de popularizare a ştiinţei ; de formare profesională ; de însuşire a limbilor română, rusă, franceză, engleză şi ger­mană ; de pregătire pen­tru admiterea în facultăţi (matematici, fizică, chi­mie şi anatomie). Cei interesaţi se pot a­dresa, pentru înscrieri, personalului Casei muni­cipale de cultură, zilnic, între orele 10-12 și 18- 20, începînd din 25 sep- I tembrie pînă în 14 oc- , tombrie. Taxa de înscrie- | re pentru cursul de însu- * șire a limbilor străine es- I te de 150 lei, iar pentru­­ cursul de formare profe- I sională şi pregătire pen- J tru admiterea în învăță- I mîntul sperior este de „ 400 lei. I Rubrică realizată de : A. ILUȚ și R. POP I CLQUidd dujmitCLOaCLLI^LL UNIVERSITATEA CULTURAL-STIINTIFICĂ DIN MIERCUREA-CIUC Mai multă grijă, mai mult interes... în strada Florilor din municipiul reşedinţă de judeţ, concomitent cu noi­le construcţii ce se înalţă pe zi ce trece, anume în­semne ale vechiului edili­tar îşi numără ultimele clipe. După cîte cred, în­să, aceasta nu înseamnă că materialul provenit din demolări nu poate avea o soartă mai bună decit aceea, uneori - mai is­les prin „grija" lucrători­lor de la I.J.G.C.L. -, de a se transforma în ... moloz. Mai ales că exem­plele bune nu lipsesc, a­­tunci cînd oameni harnici încearcă și izbutesc să recupereze, în bună sta­re, o mare parte din materialul de construcţii din amintitele case vechi... Şi un alt aspect, de tre- Aveţi im­pcuvintul cut, aşijderea, pe „nota de plată" a celor de la I.J.G.C.L. : nu ştim cine i-a investit şi cu... drep­tul de desfiinţare a pos­turilor telefonice din noi­le blocuri de locuinţe i­­mediat învecinate ? întru­­cît, cablurile sînt rupte in mod repetat fără reţi­neri, uneori scurtate cu zeci de metri — vezi bi­ne, există şi nevoi... —, iar dacă îndrăzneşti, totuşi, să-i întrebi de ce nu lea­gă, eventual, firele rupte, ceea ce, între noi fie vor­ba, e, în ultimă instan­ţă, la îndemîna oricui, fără nici o specializare in acest sens — îţi răspund că „şeful" le-a spus că nu e treaba lor... Nu sîntem tocmai de această părere, fiind, credem in asentimentul si al altor cititori, care constată că mai multă grijă, mai mult interes n-ar strica . .. N. FIERARU, Miercurea-Ciuc tristanţaITee VIDA... DAR NICI CHIAR AŞA Pină şi copiii de clase întîi învaţă la matematici că o mulţime vidă este acea mulţime care nu con­ţine nici un element con­cret. Nu pentru instrucţia elevilor, ci cu alte sco­puri s-a amenajat în dreptul magazinului de prezentare din Vlăhiţa a cooperativei „Voinţa" din Odorheiu Secuiesc o vitri­nă în care să fie oferite „la vedere" produse pe care cumpărătorii le pot găsi în magazine. Numai că produsele din această vitrină sunt sublime dar ... lipsesc cu desăvîrşire. Adică vitrina respectivă" conţine o mulţime... vi­dă, dar care dovedește o neglijență cît roata caru­lui. (Radu Pop). I-AU LUAT $1 PALARIA ... Nu demult, ziua în a­­miaza mare, un cetăţean ce mergea călare pe dru­mul dintre Caşin şi Coz­­men­i a fost oprit în locul numit „Dealul hoţilor" de doi indivizi, pe numele lor Daczó Adam şi Nyisztor Gavril, îngrijitori de ani­male la C.A.P. Cozmeni, care instituindu-se într-o instanţă ad-hoc, l-au acu­zat pe cetăţean că dobi­tocul pe care călărea ar fi fost de furat, drept care ei urmează să-l confişte. Ceea ce au şi făcut, apli­­cindu-i cetăţeanului, cu pumnii, o corecţie bună. Apoi, ca treaba să fie fă­cută bine pînă la capăt i-au luat ceasul şi pălă­ria. In urma acestui fapt s-a întocmit un dosar de infracţiune de tilhărie, celor doi, pentru că nici vorbă ca respectivul cal să fi fost furat vreodată de cetăţean. Nici chiar ceasul şi pălăria ... (•■ Condraf). Anul XIV., nr. 3685 — pag. a 3-a MilNI DE BUN GOSPODAR in curtea S.M.A. Odorheiu Secuiesc se găsesc o mulţi­me de pomi, meri şi peri, bine îngri­jiţi, care acum simt încărcaţi de roade. Este nu numai do­vada prezenţei, în timp, a unor mîici de bun gospodar, ci şi un argument in favoarea ideii că nu există terenuri care să nu poată fi utilizate pentru a obține produse a­­gricole.

Next