Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1982 (Anul 15, nr. 3839-3915)
1982-04-01 / nr. 3839
NFORMATIA HARGHITEI Numărate pe degete, unitățile prestatoare de servicii par multe, dar comparate cu cerinţele, sunt insuficiente Că scopul unităţilor prestatoare de servicii e de a răspunde cerinţelor cetăţeniilor, este un lucru clar pentru fiecare conducere de cooperativă de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurior. Numai că de aici şi pină la realizarea lui, diu toate cooperativele o apucă pe drumul cel ma scurt. Dar, legat de organizarea şi funcţionaea unităţilor de producţie şi prestări de servicii, se mai poate vorbi de cel puţin încă un aspect, la fel de triporent ca şi primul enunţat : este vorba de valorificarea superioară a resurselor materiale de pe raza comunei, cit şi aorţei de muncă disponiole. Făcînd o analiză a activităţilor de producţie şi prestări de serveii in comuna Mărtiniş, am constatat că în ultimulmp conducerea compextivei le-a reconsiderat importanţa, îut in ce priveşte veniturile proprii, cit şi în ceea ce priveşte largul interes cetăţenesc, astfel că acum gama unităţilor prestatoare pare a fi destul de largă. „ Dispunem de unităţi de reparaţii radio-televizoare, frizerie, croitorie pentru femei, cizmărie, tîmplărie (care in timpul iernii se profilează şi pe tăiatul lemnelor), o secţie de tors lină — ne spunea tovarăşul Timar Iuliu, preşedintele cooperativei. Pentru a ocupa forţa de muncă disponibilă, au fost înfiinţate o secţie pentru confecţionarea tălpilor din lemn, care lucrează pentru export, o secţie de confecţionat basmale şi alta de tricotaje. Una dintre preocupările actuale ale cooperativei, desigur în strînsă colaborare cu consiliul popular, este construirea şi darea în exploatare a unei brutării locale, de asemenea, mai vizinduse înfiinţarea unui atelier de coafură, a unei sifonerii. Faţă din faţă cu numărul satelor componente — 11 — prestările de servicii totuşi sunt încă prea puţine. Se recunoaşte şi de conducerea cooperativei, se ştie şi în comună că încălţămintea nu se repară doar la singurul atelier de cizmărie, sau că nu toţi sătenii stau la rînd în unica frizerie, existînd, ca să ne referim doar la aceste două servicii, cizmari, pantofari şi frizeri, cu sau fără autorizaţie şi calificare, una, în fiecare sat. Urmărind şi la Dăneşti măsura in care cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor vine în întîmpinarea cerinţelor cetăţenilor, constatăm că există şi aici oarecari preocupări: două cizmării, două secţii de tîmplărie, din care una artizanală, o croitorie pentru bărbaţi, lăcătuşerie, frizerie, coafură, zugravi, o secţie de confecţionat jaluzele şi reparaţii radio-tv, foto. Este adevărat că în ziua prezenţei noastre la Dăneşti n-am reuşit să luăm legătura cu conducerea comunei pentru a afla intenţiile de dezvoltare a prestărilor pentru acest an, dar deocamdată, cooperativa din Dăneşti nu se numără printre cele care dispun de o mare diversitate de servicii. Ca să nu mai vorbim de faptul că în anul trecut planul la acest indicator a fost realizat sub 50 la sută. Ceea ce înseamnă că unităţile prestatoare încă n-au găsit calea cea mai bună spre cetăţean, că acesta se ocolește preferind poate drumul la oraș. E un aspect asupra căruia conducerea cooperativeitrebuie să stăruască mai mult. N. CINCU Prin tavanul apartamentului 109 vor mai trece oare zăpezile încă unei ierni? Cu trei ierni in urmă, in frumosul bloc 21 din cartierul Florilor din Gheorgheni, orientat cu faţada spre noul şi largul bulevard al oraşului, se mutau locatarii. Apartament proprietate personală în acest bloc şi-a cumpărat şi Ilie Suciu, in scara F, nr. 109, cu tre camere, cu vedere spre bulevard, cu condiţii ce asigurau un bun confort. S-a instalat în noua locuinţă familia Suciu, cu multă bucurie şi satisfacţie, deoarece pentru suma învestită au muncit mult şi sperau ca şi rezultatul muncii constructorilor să corespundă aşteptărilor lor. Aşa a şi fost, dar nu pentru prea multă vreme, doar cam vreo lună, car a început să se topească zăpada de pe acoperiş Apartamentul 109 Fiind situat sub acesta, de la o zi la alta infiltraţia de apă era tot mai pronunţată, ajungînd nu doar să umezească plafonul, ci să şi picure în camere. In sfirşit - de fapt abia că încep necazurile - după mai multe insistenţe la şantierul de construcţii, în vară se face o vizită pe accpeş, dar meşterii n-au făcut altceva decit să clarine din cap şi să ridice din umeri. Duşi au fost, şi n-au mai venit nici să-l întrebe de sănătate pe locatar, nci să repare apartamentul. Şi s-a mai aşternut zăpada unei noi ierni pe acoperişul cu pricina, şi s-a mai topit o dată, prelungirdu-se şi picurînd din nou prin tavanul apartamentului 109. La cererea şi reclamaţia proprietarului, iarăşi au venit vara ciţiva meşteri constructori, aducînd de astă dată şi citeva găleţi de smoală pe care le-au aruncat pe acoperiş. Dar una e să lucrezi cu adevărat şi alta să te amuzi pe banii altuia. Necazurile au reînceput şi in primăvara anului 1981, în aceeaşi măsură şi cu aceeaşi perseverenţă apa făcîndu-şi loc prin tavan. Adresîndu-se consiliului popular pentru a fi ajutat în rezolvarea definitivă a problemei sale, Ilie Suciu primeşte tot ajutorul, dar de calitatea muncii desigur nu mai răspundea consiliul. Şi în primăvara aceasta infiltraţiile s-au produs nu doar în bucătărie, hol şi o cameră mică, ci şi în celelalte două. ,,În noaptea de 2 spre 3 martie, din cauza infiltraţiei de apă prin perete, într-una din doze s-a produs un scurt circuit, urmat de aprinderea tapetului, şi numai datorită faptului că eram acasă n-a izbucnit incendiu la ale cărui urmări mai bine să nu ne gîndim" - ne povesteşte,e Sucu. Şi, intr-adevăr, toate acestea ţin de domeniul basmului, pentru că e de-a dreptul incredibil cum, timp de trei ani de zile, meşterii constructori, atit de insistent solicitaţi, n-au binevoit să repare în condiţii mulţumitoare acoperişul acestui aoc şi apartament. Am vizitat şi noi apartamentul 109 şi am văzut urmele de pe tavan şi pereţi lăsate de scurgerea apeii am văzut zugrăveala şi toporul distruse. Urcîndu-ne pe acoperiş, am putut constata felul de-a dreptul alarmant de neserios în care a lucrat echipa trimisă să repare acoperișul. Nu vom mai insista asupra unor amănunte, in schimb insistăm la rîndul nostru pe lingă consiliul popuar orășenesc să ia măsurile ce se opun pentru rezolvarea problemei acestui apartament. Nicolae SANDRU inantanee DOAR UN GEST ?... Despre stricăciunile provocate de concetăţeni de ai noştri in mijloacele de transport in comun s-a mai scris, şi nu o dată, în cadrul acestei rubric. Dar iată că, într-una din zile, călătorind cu trenul în direcţia Gheorgheni, am observat că uşa compartimentului nu se închide, mai mulţi călători încercind ... mposibilul. La un moment dat, unul dintre pasageri îşi desface geanta, scoţînd nişte scule - pregătite, fireşte, pentru munca sa din respectiva zi - şi s-a apucat îniştît de repararea sistemului de închidere defect. II cheamă Sándor Imre şi este muncitor la unitatea din Gheorgheni a întreprinderii pentru reţele electrice. lată, deci, că nu sînt numai oameni care strică ( Szilveszter) INITIATIVA 1 Avînd ani de-a rîndul probleme cu apa potablă pentru gospodarile proprii, mai mulţi cetăţeni harnici ai satului Platoneşti s-au întovărăşit şi au pornit la treabă petru captarea unui izvor ,,de sub Rime". Acum, ero limpede şi rece a izvorului, în loc să curgă fără rost, curge în gospodăriile lor adusă prin cădere directă pe o distanţă de peste 400 m. Numele celor care au iniţiat şi au participat direct la valizarea în practică a acestei lucrări, beneficiind din plin de pe urma ei, sunt : Ioan Naiba ( deputat), Ioan Platon, Mihai Mindru, Ioan şi Vasile Bordea. Alexandru şi Vasile Platon, precum şi Gavril Roşea. (I. Şandru) ARTISTUL SCANDALAGIU Liviu Coman este un bull artist amator, talentat solist de muzică populară şi uşoară, în cadrul ansamblului clubului .M"neam" din Bălan O fi crezînd el oare că talentul îi permie să se dedea şi la acte de huliganism ? Zilele trecute, împreună cu tatăl său vitreg Sili Anton, din Ciceu, au făcut un scandal de pomină in „Care barul" din centrul comunei Siculen. După ce au întrecut măsura cu băutura, au provocat scandal, au dat personalul de serviciu afară din local, l-au repezit şi pe paznicul comune au ignit şi organele de ordine. Dar şi au primit şi ei ce li s-a cuvenit, ambiiiind trataţi contravenţional, potrivit Decretului 76/1975 şi 153/1970. După faptă şi răsplată I .A. Tecuceanul. piutimujtiuiii du muc av âu sini MATERIALE DE CONSTRUCŢII După cite am fost informaţi de către conducerea Cooperativei agricole de producţie din comuna Zetea, unitatea respectivă produce şi livrează, atit unităţilor socialiste cit şi cetăţenilor particulari, diferite materiale de construcţii. Printre acestea amintim : tuburi din beton, de trei dimensiuni (diametre de 15, 25 şi, respectiv, 40 cm), spaliere din beton, stilpi din beton pentru garduri şi alte întrebuinţări, precum şi cărămizi arse in propriile cuptoare. BOGAT SORTIMENT DE MĂRFURI In aceste zile, magazinul „Sport" de pe str. Petöfi din Miercurea- Ciuc a fost aprovizionat cu un bogat sortiment de încălţăminte : cizme de cauciuc, toate mărimile, pentru adulţi şi copii, patru sortimente de pantofi pentru copii, bocanci pentru turism, ghete pentru turism montan pentru bărbaţi şi febrei, hanorace pentru vară, bluze de relon şi bluze de vînt pentru bărbaţi ÎNREGISTRĂRI PE BANDA DE MAGNETOFON Cu puţin timp in urmă, cooperativa meşteşugărească ,,Lacu Roşu" din Gheorgheni a înfiinţat o nouă activitate prestatoare de servicii către populaţie. Este vorba de activitatea de imprimare a benzilor de magnetofon pentru populaţie, asigurată în cadrul atelierului de reparaţii radio-tv., din cartierul Florilor. DESPRE CONTRACTE (2) Manifestarea liberă a consimţămîntulii la încheierea contractului poate fi împiedicată de activităţi frauduloase (doi). Se consideră doi toate acele acte frauduloase prin care se urmăreşte afirmarea unor fapte nereale, cu scopul de a determina cealaltă parte să consimtă la încheierea contractului. Spre deosebire de eroare, care constă într-o închipuire necorespunzătoare realităţii, a unor situaţii ori fapte, dolul totdeauna este opera conştientă a uneia dinte părţi şi astfel şi consecinţele lui sunt judecate mai aspru. în cazul cînd dolul s-a referit la condiţii substanţiale ale contractului, îndreptăţeşte anularea acestuia, iar în cazul cînd nu era decisiv informarea voinţei de a contracta, îndreptăţeşte o despăgubiri (în cazul erorii simple, legea nu acordă asemenea despăgubiri). Dolul îndreptăţeşte anularea contractului şi în cazul cînd nu a fost săvîrşit personal de către partea contractantă, ci aceasta şi-a realizat scopul print-o altă persoană, in înţelegere cu aceasta. Dacă o asemenea înţelegere nu poate fi dovedită, cel păgubit poate cere anularea contractului pentru eroare substanţială şi poate să pretindă despăgubiri de la persoana care a săvirşit dolul. UNELTE AGRICOLE MANUALE La magazinul de articole metalo-chimice din Cîrţa, cu bun gust şi simţ al momentului important, lucrătorii comerciali au amenajat o vitrială-expoziţie cu unelte agricole manuale puse la dispoziţia cetăţenilor. In plus, în faţa amintitei unităţi, e expus şi un plug cu tracţiune animală, lată o rezolvare a reclamei comerciale cum am dori să vedem peste tot. Anul XV , nr. 3839 pag. a 3-a Cititorii întreabă:... Szabó Vasile, Crsturu Secuiesc. Ce drepturi are personalul încadrat care a efectuat serviciul la telefon sau la alte activităţi ? « Vasile Braic, Topiţe. Ce categorii de persoane pot lucra în C.A.P. ? ... redacția RĂSPUNDE Conform art. 123 din Codul muncii, orele prestate de persoanele încadrate în muncă peste programul de lucru, în scopul asigurării serviciului pe unitate se compensează cu un timp liber corespunzător în următoarele 60 de zile de la data cînd au fost prestate. Compensarea se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate. Plata acelor ore ou este mi so. ■» Potrivit proectului Legii retribuirii muncii in unităţile cooperatiste, ce se aplică experimental în cooperativele agricole de producţie, princpcria forţă de muncă o constituie membrii cooperatori. In mod excepțional, în cazul cînd unele lucrări ce necesită calificare nu pot fi executate de cooperatori sau de mecanizatorii agricoli, cu aprobarea Direcției generale pentru agrcultură și industrie alimentară, în C.A.P. pot fi încadrate, cu contract de muncă, pe baza normativelor elaborate de M.A.I.A. şi U.N.CA.P., un număr limitat de persoane calificate în meseriile de şofer, lăcătuş, sudor, electrician şi altele, cere să lucreze nemijlocit în producţie, pînă la calificarea în aceste meserii a unor cooperatori. De asemenea, în C.A.P pot fi încadrate cu contract de muncă persoane cu pregătire tehnică, economcă, financiară și de altă specialitate. In ambele situații, retribuirea personalului arătat se face potrivit prevederilor legi nr. 57/1974. încadrareai acestui personal se poate face la cerere sau prin transfer (în ambele sae variante) Răspunsuri formulate d de juristul Nicolae STÂNESCU