Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1982 (Anul 15, nr. 3916-3993)

1982-07-01 / nr. 3916

PROGETARI DIN TOATE ŢĂRILE ONITI-VAI nfensiV s Örr 1Ülinriiăl% WPETUL HAHr.HiTAJ Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a fost i­­­­ inminată înalta distincţie „Om al anului 1981“ Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost inminată, miercuri, 30 iunie, in cadrul unei solemnităţi ca­re a avut loc în staţiunea Neptun, înalta distincţie „Om al anului 1981". Prestigioasa distincţie a fost conferită de un juriu al Adu­nării pentru Integrare Naţio­nală din India (N.I.A.) - or­ganizaţie internaţională pen­tru pacea mondială - pen­tru serviciile aduse omenirii şi securităţii internaţionale, pentru faptul de a fi creat un puternic curent în rîndul con­­ducătorilor lumii spre a da importanţa cuvenită păcii şi a salva umanitatea de de­zastrul unei catastrofe nu­cleare. La solemnitate au partici­pat tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Erau prezenţi membrii de­legaţiei Adunării pentru In­tegrare Naţională din India, sosiţi in România pentru a inmîna înalta distincţie. Pentru a omagia persona­litatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a releva semnifi­caţiei înaltei distincţii conferite au luat cuvîntul Ramchandra Bhara Dwaj, deputat în par­lamentul indian, membru al Partidului Congresului Naţio­nal (I), Tariq Shah, deputat in parlamentul indian, secre­tar general adjunct al Par­tidului Congresului Naţional (I), şi prof. Raj Balder, pre­şedintele Adunării pentru Integrare Naţională din In­dia. In continuare prof. Raj Bal­dev a înminat tovarăşului Nicolae Ceauşescu Placheta de argint reprezentînd în­­semnul înaltei distincţii „Om al anului 1981“, precum şi o statuetă simbolică. In cadrul solemnităţii a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, alo­cuţiunea fiind urmărită cu deosebit interes şi satisfacţie. Membrii delegaţiei Adună­rii pentru Integrare Naţiona­lă de India, toţi cei prezenţi la solemnitate au felicitat cu căldură pe tovarăşul­­Nicolae Ceauşescu pentru înalta dis­tincţie conferită. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut apoi, într-o atmosferă de caldă cordialitate, cu membrii de­legaţiei indiene. 1965—17 ani de la Congresul al II-lea al P.C.R.—1902 Oameni şi destine în „grădina“ cu cele mai multe flori. .. Darnică, natura ne răs­plăteşte, in acest ano­timp, cu cele mai frumoa­se flori. Flori pe care in­geniozitatea şi dragostea de frumos a oamenilor le-au multiplicat in sute de variante. Flori ce ne desfată şi ne permit ex­primarea faţă de semeni a celor mai alese senti­mente. Aici, la Gheorgheni, florile nu cresc numai in poieni şi grădini, ci şi din „urzeala" şi „băteala" celor mai moderne ma­şini ale întreprinderii de stofe de mobilă. Flori iz­vodite din imaginaţie şi hărnicie. Inginera Székely-Nagy Virginia, şefa atelierului de proiectare, ne vorbeş­te despre aceste flori cu pasiunea şi priceperea celui mai iscusit grădinar: „Omul de azi, doritor de frumos, dar prins totodată in­trepidaţia activităţii industriale, simte mai Harghita — file din cronica marilor împliniri mult decit oricind nevoia de flori. El caută să-şi a­­ducă natura in casă, un­de, beneficiind de confort şi bunăstare, işi petrece o mai mare parte din timp. De aici şi cerinţa tot mai mare de stofe de mobilă frumoase, de pre­ferinţă cu motive florale. De aici şi revenirea la mobilă stil, căreia i se a­­sociază cel mai bine sto­fele înflorate. . Această tendinţă a impus reconsi­derarea activităţii colecti­vului nostru de la proiec­tare, in sensul de a pune un mai mare accent pe estetica stofei, pe diversi­ficarea sortimentelor. Ast­fel, dacă in primul an de la intrarea in funcţiune a întreprinderii produceam 5 sortimente de stofe, a­­cum numărul acestora a ajuns la 35. Colectivul de creaţie­­ din care fac parte ingineri, tehnicieni, dar şi absolvenţi ai insti­tutelor de arte plastice, M. FILIMON (Continuare in pag. a 4-a) Fără îndoială că evenimentul de cea mai mare însemnătate ce a avut loc în luna pe care am inche­­iat-o ieri l-a constituit Plenara lăr­gită a Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român din­­1­2 iunie. Ea se înscrie ca un moment marcant în viaţa partidului, a între­gului nostru popor, prin multitudi­nea şi însemnătatea problemelor dezbătute, şi îndeosebi prin magis­trala expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu „Cu privire la stadiul actual al edificării socia­lismului în ţara noastră, la proble­mele teoretice, ideologice şi activi­tatea politică, educativă a parti­dului", document-program pentru activitatea întregului partid şi po­por. Subliniind înalta valoare po­litică şi ideologică a expunerii pentru etapa actulă a dezvoltării economico-sociale a ţării, precum şi pentru înfăptuirea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comu­nism, plenara a hotărît ca să fie supusă Conferinţei Naţionale a par­tidului spre dezbatere şi adoptare ca document programatic al par­tidului, al întregului nostru popor. Pînă la Conferinţa Naţională a partidului, expunerea va fi studia­tă şi larg dezbătută in toate or­ganele şi organizaţiile de partid, in organizaţiile de masă şi obşteşti, în toate organismele economice şi social-politice din patria noastră, ..................................... Cronica lui iunie elaborîndu-se programe de măsuri concrete, care să ducă la îmbună­tăţirea muncii în economie, în ce­lelalte sectoare ale vieţii sociale, a muncii ideologice, teoretice, po­litice şi cultural-educative, a între­gii activităţi de partid şi de stat din ţara noastră. Un al doilea moment de mare însemnătate l-a constituit în luna ce a trecut Congresul al Il-lea al educaţiei politice şi culturii socia­liste, care şi-a desfăşurat lucrările, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în zilele de 24 şi 25 m­­nie, în spiritul orientărilor cuprinse în tr­agistrala expunere prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R., al licăririlor Congresului al Xll-lea al partidui. Congresul a analizat problemele furnic­­antale ale edu­caţiei politice şi culturii soc­a­liste, care constituie o compo -­en­ţială şi un factor de primă impor­tanţă în opera de transformare re­voluţionară a societăţii, de edifica­re a civilizaţiei noi, socialiste. Dez­baterile şi hotăririle congresului vor exercita, fără îndoială, o pro­fundă înr­urire asupra procesului general de dezvoltare a ţării pe calea socialismului şi comunismului, vor contribui la stimularea activită­­ţii politico-educative de formare omului nou, cu o conştiinţă via­tată, la afirmarea largă a strălu­telor valori morale şi spirituale a arinduirii noastre. (Continuare in pag. a 4-a) JOI, 1 IULIE 1982 Anul XV., nr. 3916 Soarele a răsărit : 5,35 • Soarele apune : 21,04 Zile trecute : 182 • Zile­­rămase : 183 4 pagini - 50 Dana EDIŢIE DE PRINZ Sesiunea Consiliului popular judeţean Ieri, la Miercurea-Ciuc, s-au desfăşurat lucrările celei de-a Vlll-a sesiuni ordinare a Consiliului popular judeţean. La lu­crările sesiunii au parti­cipat deputaţii Consiliului popular judeţean, primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, conducători de întreprinderi şi instituţii, alţi invitaţi. Sesiunea a adoptat şi dezbătut, în plen şi in co­misiile permanente, urmă­toarea ordine de zi : 1. Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean privind activitatea desfăşurată pentru buna gospodărire a apelor, calitatea apelor, întreţinerea cursurilor de apă, precum şi executa­rea lucrărilor hidrotehni­ce pe raza administrativ­­teritorială a judeţului Har­ghita. Cora­portul comisiei per­manente de investiţii, con­strucţii şi sistematizare, gospodărie comunală şi diruimuri. 2. Dare de seamă a preşedintelui Tribunalului judeţean Harghita privind starea legalităţii pe raza admin­istrativ-teritorială a judeţului Harghita în anul 1981 şi semestrul I 1982. 3. Informare privind a­­plicarea măsurilor din pla­nul de dezvoltare a a­­griculturii şi industriei ali­mentare şi din programul de autoconducere şi au­­toaprovizionare teritorială pe anul 1982, adoptate prin hotăririle nr. 3 și 4/ 1982 ale Consiliului popu­lar judeţean. 4. Informarea comisiei permanente de plan, bu­get şi finanțe privind va­lorificarea propunerilor reieşite din studiile şi con­troalele efectuate în anii 1981 şi 1982. 5. Raportul Com­­it­etu­lui executiv al Consiliului popular judeţean cu privi­re la soluţionarea scrisori­lor şi a problemelor ri­dicate de către cetăţeni cu ocazia ţinerii audien­ţelor în cursul semestru­lui I 1982. 6. Ratificarea unor de­cizii adoptate de Com­i­te­rul executiv al Consiliului popular judeţean în inter­valul de la sesiunea pre­cedentă. La discuţiile purtate in plen, au luat cuvîntul ur­mătorii tovarăşi : Búzás Blazia, Szabó Emek­c, Ioan Angheleanu, Both Ştefan, Jeszenszki Fran­­cisc, Erdei Eta, Beke Esz­­ter­ Anna, Tulit Zoltán, Gheorghe Gombra, Am­brus Ştefan, Jakab Dezi­­deriu, Lendeczki Ioan, György Emeric, Pokol Io­sif şi Erőss Elisabeta. Par­ticipanţii la discuţii s-au referit pe larg la preocu­pările consiliilor populare, ale întreprinderilor şi ins­tituţiilor, ale unităţii eco­nomice de specialitate privitoare la activitatea desfăşurată pentru burta gospodărire­­ a apelor, ca­litatea apelor, la măsurile întreprinse pentru întreţi­nerea cursurilor de apă, precum şi la modul cum s-au desfăşurat lucrările hidrotehnice pe raza ad­­ministrativ-teritorială a ju­­deţului Harghita, scoţînd în relief atît rezultatele bune înregistrate în acest domeniu, cît şi lipsurile ce mai persistă, neajunsu­rile ce trebuie înlăturate de urgenţă. In legătură cu punctele înscrise pe ordinea de zi, sesiunea a adoptat hotărîri corespun­zătoare. In încheierea lucrărilor sesiunii, a luat cuvîntul tovarăşul Iosif Szász, prim­­secretar al Comitetului ju­deţean Harghita al P.C.R., preşedintele Con­­si­li­uliui popular judeţean care, după ce a relevat preocupările tuturor fac­torilor de răspundere pen­tru buna gospodărire a a­­pelor, pentru îmbunătăţi­rea calităţii acestora, s-a referit pe larg la sarcinile ce revin fiecărei între­prinderi, instituţii şi orga­nizaţii socialiste de stat in această direcţie, la nece­sitatea de a se acorda cea mai mare atenţie fo­losirii judicioase a acestei resurse de energie care este apa, utilizării ei în mod judicios. De aseme­nea, a atras atenţia asu­pra necesităţii îndeplini­rii în condiţii dintre cele mai bune a programului de autoaproviziona­re te­ritorială, evidenţiind rezul­tatele pozitive obţinute de unele unităţi şi localităţi, în acest sens Vorbitorul a menţionat, de asemenea, pe margi­nea rapoartelor şi infor­mărilor prezentate în ca­drul sesiunii, că este ne­cesară impulsionarea ac­tivităţii de popularizare a legilor ţării, de respecta­re a normelor de condui­tă civică, a prevederilor codului eticii şi echităţii socialiste de către fieca­re locuitor al județului, pentru întronarea ordinii și disciplinei în fiecare u­­nitate, la fiecare loc de muncă, pentru îndeplini­rea exemplară a preve­derilor de plan pe acest an în toate sectoarele de activitate. LA ORDINEA 7.TLET ——— » w — ■ - » m — MB • » 222727­2­2 *2 —■ » ' • ■— 1 — • — • aa • a — m — ——BBM—»—■JBBB^B—OB* ■ I» ! B­BM — « ■ ■■ A Început secerişul orzului de toamnă! In cursul zilei de ieri, în cadrul C.U.A.S.C. Cris­­turu Secuiesc a început marea bătălie pentru re­colta de cereale pâioase a anului 1982. Primii care au declanşat această lu­crare de mare importanţă au fost mecanizatorii Gyarmathy József, Gagyi Dénes, Gábor Béla şi Gábor Lajos de la secţia de mecanizare a C.A.P. Secuieni. Aflăm d­earăşul Erőss şef al C.lt­ru Secu:­ cîmpu r pan'ra tiv tu­­buleţii să fie transportaţi la capetele parcelelor. A­poi, imediat, mecanizato­rii vor intra cu plugurile şi semănâtorile pentru a executa însăminţarea cul­turilor duble. Numai la C.A.P. Secuieni urmează a se semăna o su­prafață de 30 ha porumb pentru si­loz. Recolta de orz se pre­-1 ~ bine. °—l­v-

Next