Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1982 (Anul 15, nr. 3916-3993)
1982-07-01 / nr. 3916
INFORMAŢIA HARGHITEI ii: num Hil CU CITITORII Csetlor Aurelia, satul Bodoşa nr. 977, comuna Sărmaş . Suntem informaţi de Direcţia judeţeană pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale că, in cazul Dvs., cele 3 luni se socotesc de la 1 iunie 1982, data de la care sînteţi încadrată cu contract de muncă pe durată nedeterminată. Dealtfel, răspunsul v-a fost trimis şi prin scrisoare de către direcţia sus-menţionată. Tonel Bocăneală, Bălan . Deplasîndu-ne la faţa locului, am constatat că biblioteca a fost mutată în vederea creării unor condiţii mai bune de activitate atît acestei instituţii cît şi clubului, încă la sfîrşitul lunii martie. Tot atunci a început reaşezarea în rafturi a fondului de cărţi, trecîndu-se la inventariere. Fiind vorba despre cca. 41 mii de volume, gestionate de o singură bibliotecară, deşi conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului au mobilizat în sprijin, mai multe persoane, ajutînd şi cîteva cadre didactice inimoase, inventarul s-a terminat abia acum. Făcînd un mic calcul, socotind toate operaţiunile ce le comportă o asemenea acţiune asuma unor valori de ordinul a sute de mii de lei, considerăm că, chiar dacă se scurta termenul, aceasta se putea face doar cu cîteva zile. Desigur, o bibliotecă închisă timp de trei luni justifică modul în care puneţi problema. Dar, din păcate, această stare de lucruri încă va continua. După cum am fost informaţi, singura bibliotecară existentă a fost planificată pentru un curs de către organele superioare, unde se află în momentul apariţiei acestor rînduri, urmînd apoi să-şi ia concediul de odihnă. E dreptul ei, fireşte, dar problema este cea a necesităţii unodemersuri către Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, de a schimba statutul şi încadrarea cu personal a acestei biblioteci care, de fapt, joacă rolul — în condiţiile Bălanului — bibliotecii orăşeneşti. Altfel nu-i exclusă repetarea unor asemenea situaţii, în defavoarea, desigur, a unui numeros public iubitor de carte Privind această necesitate, am ajuns la un consens cu factorii de conducere ai oraşului dumneavoastră, supunînd-o şi atenţiei organelor judeţene competente. Cît priveşte problema timpului liber, în afara celor două filme pe săptămînă, pe plan local se organizează şi alte acţiuni cultural-educative, dar, în multe cazuri, cu sala goală. S-ar impune ca tinerii şi vîrstnicii, în numele cărora ne-aţi scris, să participe mai intens, chiar ca interpreţi sau organizatori, la asemenea acţiuni, care să fie mai multe şi de mai bună calitate și la Bălan. SAH Soluția problemei din numărul 3910 : 1. Nd8 ! ! Posibilitățile de apărare a negrului: a) 1.... Rd8 2. Rd6 Rc8 (2.... Re8 3. Tf5) 3. Tb5 Rd8 4. Tb8 mat ; b) 1.... Re8 2. Re6 R:d8 (2.... Rf8 3. Tg5) 3. Tc5 Re8 4. Tc8 mat ; c) 1.... Rc8 2. Rc6 R:d3 (2.... Rb8 3. Nc7+) 3. Te5 Rc8 4. Te8 mat. In poziția din diagramă : albul mută și dotat în patru mutări. I Discuând pe marginea preocupării pentru soluţionarea cererilor,sesizărilor, propunerilor şi reclamaţiilor oamenilor muncii, tovarăşul Sütő Gavril, secretar al Consiliului popular al oraşului Vlăhiţa, insista asupra strădaniilor tuturor factorilor de răspundere din conducerea oraşului de a spori receptivitatea faţă de problemele cetăţenilor, ca mijloc de întărire a legăturilor organelor locale ale puterii de stat cu masele şi, pe un plan mai general, a democraţiei noastre socialiste . Audienţele se organizează conform prevederilor hotăririi de partid şi Legii nr. 1/1978, programarea lor fiind afişată la loc accesibil tuturor cetăţenilor. Pentru a scuti un număr important de oameni ai muncii de a-şi pierde timpul cu deplasările, se foloseşte în bune condiţi şi forma audienţelor „în deplasare". Adică, vicepreşedintele biroului executiv, de pildă, care lucrează la întreprinderea de fier, îşi ţine orele de audienţă în cadrul unităţii, rezolvind pe loc, împreună cu factorii de conducere de acolo, problemele ce sunt de competenţa lor, iar cele ce vizează activitatea consiliului popular sau intră în competenţa acestuia sínt transmise operativ spre soluţionare biroului executiv. Un alt vicepreşedinte are ore de audienţe în localul Şcolii generale nr. 1, iar atît preşedintele, cît şi vicepreşedinţii şi secretarul biroului executiv ţin audienţe, prin rotaţie, în zona agricolă a localităţii, cetăţenii fiind anunţaţi prim deputaţi şi membrii comitetelor cetăţeneşti din circumscripţiile electorale respective. Sunt metode, considerăm, bune, care ţin seama de timpul cetăţeanului, şi care explică, in principal, şi creşterea numărului celor primiţi faţă de anul trecut, în numai cinci luni şi jumatate numărul lor atingând 103, iar a problemelor ridicate 111, toate fiind rezolvate la termen. Din evidența audienţelor rezultă că, alături de problemele personale, cca. 30 la sută din cele ridicate vizează chestiuni de interes obştesc, vădindu-se grija sporită a cetăţenilor faţă de bunul mers al treburilor oraşului. Cetăţeanul Kolozsi Lajos, de pildă, încă prin 10 ianuarie a venit cu propunerea ca, în conformitate cu indicaţiile conducerii de partid, consiliul popular să se îngrijească de asigurarea de maşini agricole gospodăriilor populaţiei. Acţioriîmdu-se cu simţ de răspundere, prin S.M.A. Martimiş s-a şi asigurat numărul necesar de tractoare pentru arături, fiind perfectate şi modalităţile de asigurare a combinelor la recoltatul păioaselor. Simó István, Máthé Lajos, Szőcs István şi alţi cetăţeni au făcut propuneri referitoare la necesitatea reparării unor drumuri şi podeţe, pentru care, de asemenea, s-au luat măsuri, executîndu-se, cu participarea localnicilor, lucrări masive, în strada Harghita fiind transportate şi aşternute 176 tone piatră spartă şi 1019 tone zgură, asigurîndu-se la podeţe tuburile de beton necesare. Sunt cîteva aspecte ce vădesc grija şi receptivitatea factorilor de conducere faţă de problemele ridicate de cetăţeni. S-au înregistrat, desigur, şi o serie de cereri care nu au putut fi soluţionate favorabil, ele depăşind cadrul legal stabilit, ceea ce impune o muncă mai susţinută de popularizare a legislaţiei în vigoare, pentru ca toţi cetăţenii să cunoască prevederile acesteia, şi cerinţele ce le pun să fie conforme cu legalitatea socialistă. L. SZILVESZTER Problemele cetăţenilor — probleme ale organului local al puterii de stat Din activitatea consiliilor populare Instantal Tee CHERESTEA... ALBĂ PENTRU ZILE NEGRE Ar fi fost frumos din partea lui Tankó Péter (Lumea de Jos) să se încadreze din propria-i voinţă la Fabrica de prefabricate din beton din Miercurea-Ciuc. N-a fost aşa, întrucît susnimitul, locuind la Sînsimion, la soţia sa, şi neavînd altă ocupaţie decit cea de... soţ, mai da din cînd In cine' iama pe la rampa de descarcare-încărcare a S.E.I.L. Sînsimion, unde-l interesa cu precădere cheresteaua de răşinoase, aşa că grajdul soţiei a devenit un fel de mic depozit de material lemnos, „gospodărit" în nopţile albe pentru zilele negre. Şi iată că „zilele negre” au sosit — prima dată cu vizita miliţiei şi a doua oară cu pronunţarea instanţei mult mai repede decit şi-ar fi închipuit el, fiind condamnat la 7 luni închisoare, cu executarea la un loc de muncă. (M. Groza) VI (NE)ATENTIE, CHIOŞCURILE ! Există in oraşele Topliţa şi Borssc cîteva chioşcuri care nu mai sunt ale nimănui, motiv pentru care au intrat îrr atenţia noastră. La Topliţa cel mai „frumos" dintre ele se află pe str. 1 Decembrie 1918, în apropierea şcolii generale nr. 1 Vale. Pe firmă se mai poate citi „Legume-fructe", dar halul în care se găseşte, cu geamurile sparte şi cu nişte resturi de perdele ce flutură în bătaia vîntului, atestă faptul că nu mai e în atenţia nimănui ! La fel este şi cel din cartierul Cornişa — tot al C.L.F., cel de pe str. Ştefan cel Mare, care arată ceva mai bine, dar stă nefolosit de vreun an. La Borsec, într-o situaţie asemănătoare, se găsesc „chioşcul de presă" din faţa autogărrii , în care de doi ani nu s-a mai vîndut nici un ziar, ca şi ce tip „cabană" din faţa policlinicii, care nu se ştie ce destinaţie are. Poate consiliile populare din cele două oraşe îşi vor face puţin timp să vadă şi chioşcurile amplasate pe raza urbelor de care răspund ! (V. Topliţeanu) Anul XV., nr. 3916 pag. a 3-a LA SFÎRŞIT DE AN ŞCOLAR Strădania anilor — De fiecare dată cînd sună clopoţelul, vestind ultima zi de şcoală, ne facem bilanţul celor făptuite In decursul anului şi zicem, cu un uşor iz critic : „A fost bine, dar la anul vom încerca să fie şi mai bine". Numai că pentru noi nu mai există „la anu'..." Cam acesta a fost conţinutul discuţiilor purtate cu ciţiva Învăţători şi profesori care, in colectivele lor de muncă, au fost sărbătoriţi cu ocazia ieşirii la pensie. Uşoara undă de regret că se despart de o activitate care le-a adus multiple satisfacţii li se citea pe chipuri. Insă atunci cînd ai sentimentul datoriei împlinite, lumina satisfacţiei anulează orice întristare. Şi cum să nu fie mindru de ceea ce a făptuit învăţătorul Valentin Gabor din Avrameşti, care a încheiat 40 de ani de activitate puşi in slujba instruirii copiilor din această localitate. 36 de ani de predare la catedră însumează şi activitatea profesorului Peter Attila, de la Liceul „Dr. Petru Groza“ din Odorheiu Secuiesc. De numele lui se leagă şi organizarea activităţii în laboratorul de matematică, mijloc de instruire de o factură aparte, apreciat de numeroşi profesori de matematică pentru ingeniozitatea concepţiei. Iar felul cum a ştiut să-i instruiască pe elevi intr-ale matematicii a avut ca rod numărul mare de reuşiţi la concursurile de admitere in invăţămintul politehnic, aceştia devenind, mai apoi, specialişti de nădejde, unii reiito,şi in municipiul Odorheiu Secuiesc. in comuna Lupeni au fost sărbătoriţi pentru ieşirea la pensie învăţătoarea Gergely Anna şi educatoarea Jakab Rozalia. Sigur, ele n-au obţinut performanţe profesionale deosebite, dar faptul că, an de an, au pregătit copiii spre a deveni oameni de nădejde este demn de laudă. Cum demne de laudă sunt şi împlinirile profesionale ale profesorilor Ute Ladislau şi Reul Gheorghe, ambii din Cristuru Scuiesc, ale învăţătoarei Stela Sala din Dejuţiu, ale educatoarei Demeter Iuliana din Şimoneşti, şi ale altor dascăli din aşezările judeţului, pentru care „ultimul sunat" al anului şcolar recent încheiat a însemnat ieşirea la pensie. O binemeritată odihnă, după o activitate exemplară la catedră. Radu CIPRIAN „„Catedra de aur“ Molnár Iosif, directorul Liceului pedagogic din Odorheiu Secuiesc, nu îşi aminteşte exact a cui a fost ideea. Cert este insă că „a prins" ca să folosim propria lui expresie — şi că, mai înainte de latura pur competiţională, ea răspunde unui scop nobil, acela al pregătirii cit mai bune a elevelor, care, la rîndul lor, devenite învăţătoare, vor instrui, intr-o activitate ce se doreşte fără greşeli, mii de copii. „Catedra de aur“ este o insignă sugestiv gindită de creatorii ei, cu o dăscăliţă şi un învăţăcel, simbol al unei profesii deosebit de frumoase, cum avea să ne-o definească , eleva Kelemen Tekla, insignă pe care au dreptul să o poarte timp de o săptămână elevele care la, practica pedagogică obţin nota 10. Dacă această notă este primită consecutiv după predarea a trei fuecţii, rang na intra definitiv în posesia celei care a obţinut-o. Am văzut-o purtată cu mîndrie de Carmen Müler, de Simină bila, de Cecilia Băilă, de Hegedűs Enikő, Székely Gyöngy, de alte colege de-ale lor, „multe la număr, dar asta dovedeşte că la noi se deprind temeinic tainele predării" - cum ne spunea in continuare tovarăşul Molnár Iosif. De la 15 septembrie, majoritatea acestor *lete vor fi strigate cu~ apelativul: „tovarăşa învăţătoare" şi multe dintre ele vor purta pe piept insigna ~ Catedra de aur", semn aldragostei cu care s-au pregătit pentru noua lor meserie. Radu POP Secrete mici» efecte mari în amenajarea cît mai confortabilă a căminului dumneavoastră — O mobilă înaltă şi îngustă nu se aşează niciodată alături de alta asemănătoare, iar o mobilă joasă şi lată nu se alătură uneia cu aceeaşi formă. In general, se recomandă o alternanţă de mobile joase şi înalte. — In camera de copii, evitaţi oglinzile ; faţă-n faţă cu imaginea sa, copilul este predispus la auto-admirare, la clovnerii şi maimuţăreli. — Zugrăviţi întotdeauna încăperile de locuit de dimensiuni mici în culori deschise, de o singură nuanţă. — Evitaţi folosirea tapetelor înflorate, deoarece creează impresia de micşorare a spaţiului. — Oglinzile pot corecta unele imperfecţiuni ale încăperilor. Cînd camera este mică şi întunecoasă, plasaţi o oglindă mare pe peretele opus ferestrei, cşezind-o pe o plintă şi ridieînd-o pînă la înălţimea uşii (astfel incit să fie, în partea de sus, la acelaşi nivel cu uşa). Camera va părea mult mai mare şi mult mai luminoasă. — O oglindă plasată la capătul unui culoar măreşte profunzimea, iar sursele de lumină se dublează ; aplicată pe plafonul unei încăperi, creeaza impresia unei supraînălţări ; aşezată perpendicular la marginea unei ferestre suprimă vizual peretele şi dublează peisajul ; dacă se montează în faţa unei ferestre, camera pare că se măreşte şi creează impresia unei ferestre in plus. Evitaţi să aşezaţi orice fel de masă in mijlocul camerei, indiferent de destinaţie, deoarece ocupă mult spaţiu, încurcă circulaţia, împiedică crearea unei zone distincte funcţionale. - Plasaţi masa lingă un perete, într-un intrînd sau în faţa unei ferestre. Măsuţa dreptunghiulară şi fotoliile să fie neapărat paralele cu canapeaua. - Nu aşezaţi niciodată masa oblic, în colţurile camerelor, înseamnă spaţiu pierdut, depozit de praf şi o micşorare ampresiei de spaţialitate. - Nu plasaţi mobila aproape de uşă sau de fereastră. Nici dulapul nu este bine să stea în faţa patului, deoarece lipsa de echilibru este supărătoare şi trecerea devine dificilă. Pe un perete se va aşeza o singură mobilă importantă şi aceasta în nici un caz pe mijlocul peretelui. Sfaturi, sperăm, utile