Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1982 (Anul 15, nr. 3916-3993)

1982-07-01 / nr. 3916

INFORMAŢIA HARGHITEI ii: num Hil CU CITITORII Csetlor Aurelia, satul Bodoşa nr. 977, comuna Sărmaş . Suntem­ informaţi de Direcţia judeţeană pentru probleme de mun­că şi ocrotiri sociale că, in cazul Dvs., cele 3 luni se socotesc de la 1 iunie 1982, data de la care sînteţi încadrată cu con­tract de muncă pe dura­tă nedeterminată. Dealt­fel, răspunsul v-a fost tri­mis şi prin scrisoare de către direcţia sus-menţio­­nată. Tonel Bocăneală, Bă­lan . Deplasîndu-ne la faţa locului, am consta­tat că biblioteca a fost mutată în vederea creării unor condiţii mai bune de activitate atît acestei in­stituţii cît şi clubului, în­că la sfîrşitul lunii mar­tie. Tot atunci a început reaşezarea în rafturi a fondului de cărţi, trecîn­­du-se la inventariere. Fi­ind vorba despre cca. 41 mii de volume, gestionate de o singură bibliotecară, deşi conducerea întreprin­derii şi comitetul sindica­tului au mobilizat în spri­jin, mai multe persoane, ajutînd şi cîteva cadre di­dactice inimoase, inventa­rul s-a terminat abia a­­cum. Făcînd un mic cal­cul, socotind toate opera­ţiunile ce le comportă o asemenea acţiune asuma unor valori de ordinul a sute de mii de lei, consi­derăm că, chiar dacă se scurta termenul, aceasta se putea face doar cu cî­teva zile. Desigur, o bi­bliotecă închisă timp de trei luni justifică modul în care puneţi problema. Dar, din păcate, această stare de lucruri încă va continua. După cum am fost informaţi, singura bi­bliotecară existentă a fost planificată pentru un curs de către organele superioare, unde se află în momentul apariţiei a­­cestor rîndu­ri, urmînd a­­poi să-şi ia concediul de odihnă. E dreptul ei, fi­reşte, dar problema este cea a necesităţii uno­­demersuri către Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socia­listă, de a schimba sta­tutul şi încadrarea cu personal a acestei biblio­teci care, de fapt, joacă rolul — în condiţiile Bă­lanului — bibliotecii oră­şeneşti. Altfel nu-i exclusă repetarea unor asemenea situaţii, în defavoarea, desigur, a unui numeros public iubitor de carte Privind această necesita­te, am ajuns la un con­sens cu factorii de con­ducere ai oraşului dum­neavoastră, supunînd-o şi atenţiei organelor judeţene competente. Cît priveşte problema timpului liber, în afara celor două filme pe săp­­tămînă, pe plan local se organizează şi alte acţi­uni cultural-educative, dar, în multe cazuri, cu­ sala goală. S-ar impune ca tinerii şi vîrstnicii, în numele cărora ne-aţi scris, să participe mai intens, chiar ca interpreţi sau or­­ganizatori, la asemenea acţiuni, care să fie mai multe şi de mai bună ca­litate și la Bălan. SAH Soluția problemei din numărul 3910 : 1. Nd8 ! ! Posibilită­țile de apărare a negrului: a) 1.... R­d8 2. Rd6 Rc8 (2.... Re8 3. Tf5) 3. Tb5 Rd8 4. Tb8 mat ; b) 1.... Re8 2. Re6 R:d8 (2.... Rf8 3. Tg5) 3. Tc5 Re8 4. Tc8 mat ; c) 1.... Rc8 2. Rc6 R:d3 (2.... Rb8 3. Nc7+) 3. Te5 Rc8 4. Te8 mat. In poziția din diagra­mă : albul mută și do­tat în patru mutări. I Di­scu­ând pe marginea preocupării pentru solu­ţionarea cererilor,­­sesiză­rilor, propuneri­lor şi recla­­maţiilor oamenilor mun­cii, tovarăşul Sütő Ga­­vril, secretar al Consiliu­lui popular a­l oraşului Vlăhiţa, insista asupra strădaniilor tuturor facto­rilor de răspundere din conducerea oraşului de a spori receptivitatea fa­ţă de problemele cetăţe­nilor, ca mijloc de întă­rire a legăturilor organe­lor locale ale puterii de stat cu masele şi, pe un plan mai general, a de­mocraţiei noastre socia­liste . Audienţele se organi­zează conform prevederi­lor hotăririi de partid şi Legii nr. 1/1978, progra­marea lor fiind afişată la loc accesibil tuturor ce­tăţenilor. Pentru a scuti un număr important de oameni ai muncii de a-şi pierde timpul cu deplasă­rile, se foloseşte în bune condiţ­­i şi forma au­dienţelor „în deplasare". Adică, vicepreşedintele biroului executiv, de pil­dă, care lucrează la în­treprinderea de fier, îşi ţi­ne orele de audienţă în cadrul unităţii, rezolvind pe loc, împreună cu facto­rii de conducere de aco­lo, problemele ce sunt de competenţa lor, iar cele ce vizează activitatea con­siliului popular sau intră în competenţa acestuia sínt transmise operativ spre soluţionare biroului executiv. Un alt vicepre­şedinte are ore de au­dienţe în localul Şcolii generale nr. 1, iar atît preşedintele, c­ît şi vice­preşedinţii şi secretarul biroului executiv ţin au­dienţe, prin rotaţie, în zo­na agricolă a localităţii, cetăţenii fiind anunţaţi prim deputaţi şi membrii comitetelor cetăţeneşti din circumscripţiile electorale respective. Sunt metode, considerăm, bune, care ţin seama de timpul cetă­ţeanului, şi care explică, in principal, şi creşterea numărului celor primiţi faţă de anul trecut, în numai cinci luni şi juma­­tate numărul lor atingând 103, iar a­ problemelor ridicate 111, toate fiin­d rezolvate la termen. Din evi­dența audienţe­lor rezultă că, alături de problemele personale, cca. 30 la sută din cele ridicate vizează chestiuni de interes obştesc, vădin­­du-se grija sporită a ce­tăţenilor faţă de bunul mers al treburilor oraşului. Cetăţeanul Kolozsi Lajos, de pildă, încă prin 10 ia­nuarie a venit cu propu­nerea ca, în conformitate cu indicaţiile conducerii de partid, consiliul popular să se îngrijească de asi­gurarea de maşini agri­cole gospodăriilor popu­laţiei. Acţioriîmdu-se cu simţ de răspundere, prin S.M.A. Martimiş s-a şi a­­sigurat numărul necesar de tractoare pentru ară­turi, fiind perfectate şi modalităţile de asigurare a combinelor la recoltatul pă­ioaselor. Simó István, Máthé Lajos, Szőcs Ist­ván şi alţi cetăţeni au făcut propuneri referitoa­re la necesitatea repară­rii unor drumuri şi pode­ţe, pentru care, de ase­menea, s-au luat măsuri, executîndu-se, cu partici­parea localnicilor, lucrări masive, în strada Harghita fiind transportate şi aş­ternute 176 tone piatră spartă şi 1019 tone zgură, asigurîndu-se la podeţe tuburile de beton nece­sare. Sunt cîteva aspecte ce vădesc grija şi recep­tivitatea factorilor de con­ducere faţă de probleme­le ridicate de cetăţeni. S-au înregistrat, desigur, şi o serie de cereri care nu au putut fi soluţiona­te favorabil, ele depăşind cadrul legal stabilit, ceea ce impune o muncă mai susţinută de popularizare a legislaţiei în vigoare, pentru ca toţi cetăţenii să cunoască prevederile a­­cesteia, şi cerinţele ce le pun să fie conforme cu legalitatea socialistă. L. SZILVESZTER Problemele cetăţenilor — probleme ale organului local al puterii de stat Din activitatea consiliilor populare Instantal Tee CHERESTEA... ALBĂ PENTRU ZILE NEGRE Ar fi fost frumos din partea lui Tankó Péter (Lumea de Jos) să se în­cadreze din propria-i vo­inţă la Fabrica de prefa­bricate din beton din Miercurea-Ciuc. N-a fost aşa, întrucît susn­imitul, lo­cuind la Sînsimion, la soţia sa, şi neavînd altă ocupaţie decit cea de... soţ, mai da din cînd In cine' iama pe la rampa de descarc­are-încă­rca­re a S.E.I.L. Sînsimion, unde-l interesa cu precădere cheresteaua de răşinoase, aşa că grajdul soţiei a devenit un fel de mic de­pozit de material lemnos, „gospodărit" în nopţile albe pentru zilele negre. Şi iată că „zilele negre” au sosit — prima dată cu vizita miliţiei şi a doua oară cu pronunţarea ins­tanţei­­ mult mai repede decit şi-ar fi închipuit el, fiind condamnat la 7 luni închisoare, cu executarea la un loc de muncă. (M. Groza) VI (NE)ATENTIE, CHIOŞCURILE ! Există in oraşele Topliţa şi Borssc cîteva chioşcuri care nu mai sunt ale ni­mănui, motiv pentru ca­re au intrat îrr atenţia noastră. La Topliţa cel mai „frumos" dintre ele se află pe str. 1 Decem­brie 1918, în apropierea şcolii generale nr. 1 Va­le. Pe firmă se mai poate citi „Legume-fructe", dar halul în care se găseşte, cu geamurile sparte şi cu nişte resturi de perdele ce flutură în bătaia vîn­­tului, atestă faptul că nu mai e în atenţia nimă­nui ! La fel este şi cel din cartierul Cornişa — tot al­ C.L.F., cel de pe str. Şte­fan cel Mare, care arată ceva mai bine, dar stă ne­­folosit de vreun an. La Borsec, într-o situaţie ase­mănătoare, se găsesc „chioşcul de presă" din faţa autogărrii , în care de doi ani nu s-a mai vîn­­dut nici un ziar, ca şi ce­ tip „cabană" din faţa po­liclinicii, care nu se ştie ce destinaţie are. Poate consiliile populare­­ din cele două oraşe îşi vor face puţin timp să vadă şi chioşcurile amplasate pe raza urbelor de care răspund ! (V. Topliţeanu) Anul XV., nr. 3916 pag. a 3-a LA SFÎRŞIT DE AN ŞCOLAR Strădania anilor — De fiecare dată cînd sună clopoţelul, vestind ultima zi de şcoală, ne facem bilanţul celor făp­tuite In decursul anului şi zicem, cu un uşor iz cri­tic : „A fost bine, dar la anul vom încerca să fie şi mai bine". Numai că pen­tru noi nu mai există „la anu'..." Cam acesta a fost con­ţinutul discuţiilor purtate cu ciţiva Învăţători şi profesori care, in colecti­vele lor de muncă, au fost sărbătoriţi cu ocazia ieşirii la pensie. Uşoara undă de regret că se des­part de o activitate care le-a adus multiple satis­facţii li se citea pe chi­puri. Insă atunci cînd ai sentimentul datoriei îm­plinite, lumina satisfacţiei anulează orice întristare. Şi cum să nu fie min­­dru de ceea ce a făptuit învăţătorul Valentin Ga­bor din Avrame­şti, care a încheiat 40 de ani de ac­tivitate puşi in slujba in­struirii copiilor din aceas­tă localitate. 36 de ani de predare la catedră însumează şi activitatea profesorului Peter Attila, de la Liceul „Dr. Petru Groza“ din Odorheiu Secuiesc. De numele lui se leagă şi or­ganizarea activităţii în la­boratorul de matematică, mijloc de instruire de o factură aparte, apreciat de numeroşi profesori de matematică pentru inge­niozitatea concepţiei. Iar felul cum a ştiut să-i in­­struiască pe elevi intr-ale matematicii a avut ca rod numărul mare de reu­şiţi la concursurile de admitere in invăţămintul politehnic, aceştia deve­nind, mai apoi, specialişti de nădejde, unii reii­to,­şi in municipiul Odorheiu Secuiesc. in comuna Lupeni au fost sărbătoriţi pentru ie­şirea la pensie învăţătoa­rea Gergely Anna şi edu­catoarea Jakab Rozalia. Sigur, ele n-au obţinut performanţe profesionale deosebite, dar faptul că, an de an, au pregătit copiii spre a deveni oa­meni de nădejde este demn de laudă. Cum demne de laudă sunt şi împlinirile profesio­nale ale profesorilor Ute Ladislau şi Reul Gheor­­ghe, ambii din Cristuru Scuiesc, ale învăţătoarei Stela Sala din Dejuţiu, a­­le educatoarei Demeter Iuliana din Şimoneşti, şi ale altor dascăli din aşe­zările judeţului, pentru care „ultimul sunat" al a­­nului şcolar recent înche­iat a însemnat ieşirea la pensie. O binemeritată o­­dihnă, după o activitate exemplară­­ la catedră. Radu CIPRIAN „„Catedra de aur“ Molnár Iosif, directorul Liceului pedagogic din Odorheiu Secuiesc, nu îşi aminteşte exact a cui a fost ideea. Cert este insă că „a prins"­­ ca să fo­­losim propria lui expresie — şi că, mai înainte de latura pur competiţională, ea răspunde unui scop nobil, acela al pregătirii cit mai bune a elevelor, care, la rîndul lor, deve­nite învăţătoare, vor instrui, intr-o activitate ce se doreşte fără greşeli, mii de copii. „Catedra de aur“ este o insignă sugestiv gindită de crea­torii ei, cu o dăscăliţă şi un învăţăcel, simbol al unei profesii deosebit de frumoase, cum avea să ne-o definească , eleva Kelemen Tekla, insignă pe care au dreptul să o poarte timp de o săptă­mână elevele care la, practica pedagogică ob­ţin nota 10. Dacă aceas­tă notă este primită con­secutiv după predarea a trei fuecţii, ran­g na intra definitiv în posesia celei care a obţinut-o. Am vă­zut-o purtată cu mîndrie de Carmen Müler, de Simină bila, de Cecilia Băilă, de Hegedűs Enikő, Székely Gyöngy, de alte colege de-ale lor, „mul­te la număr, dar asta do­vedeşte că la noi se de­prind temeinic tainele predării" - cum ne spu­nea in continuare tova­răşul Molnár Iosif. De la 15 septembrie, majoritatea acestor *­lete vor fi strigate cu~ apelati­vul: „tovarăşa învăţă­toare­­" şi multe dintre ele­­ vor purta pe piept insigna ~ Catedra de aur",­ semn al­­dragostei cu care s-au pregătit pentru noua lor meserie. Radu POP Secrete mici» efecte mari în amenajarea cît mai confortabilă a căminului dumneavoastră — O mobilă înaltă şi îngustă nu se aşează niciodată alături de alta asemănătoare, iar o mo­bilă joasă şi lată nu se alătură uneia cu aceeaşi formă. In general, se re­comandă o alternanţă de mobile joase şi înalte. — In camera de copii, evitaţi oglinzile ; faţă-n faţă cu imaginea sa, co­pilul este predispus la au­­to-admirare, la clovnerii şi maimuţăreli. — Zugrăviţi întotdeauna încăperile de locuit de di­mensiuni mici în culori deschise, de o singură nuanţă. — Evitaţi folosirea tape­telor înflorate, deoarece creează impresia de mic­şorare a spaţiului. — Oglinzile pot corecta unele imperfecţiuni ale încăperilor. Cînd camera este mică şi întunecoasă, plasaţi o oglindă mare pe peretele opus ferestrei, cşezind-o pe o plintă şi ridieînd-o pînă la înălţi­mea uşii (astfel incit să fie, în partea de sus, la acelaşi nivel cu uşa). Ca­mera va părea mult mai mare şi mult mai lumi­noasă. — O oglindă plasată la capătul unui culoar mă­reşte profunzimea, iar sur­sele de lumină se dublea­­ză ; aplicată pe plafonul unei încăperi, creeaza im­presia unei supraînălţări ; aşezată perpendicular la marginea unei ferestre su­primă vizual peretele şi dublează peisajul ; dacă se montează în faţa unei ferestre, camera pare că se măreşte şi creează impresia unei ferestre in plus.­­ Evitaţi să aşezaţi o­­rice fel de masă in mijlo­cul camerei, indiferent de destinaţie, deoarece ocu­pă mult spaţiu, încurcă circulaţia, împiedică crea­rea unei zone distincte funcţionale. - Plasaţi masa lingă un perete, într-un intrînd sau în faţa unei ferestre. Mă­suţa dreptunghiulară şi fotoliile să fie neapărat paralele cu canapeaua. - Nu aşezaţi niciodată masa oblic, în colţurile camerelor, înseamnă spa­ţiu pierdut, depozit de praf şi o micşorare a­m­­presiei de spaţialitate. - Nu plasaţi mobila a­­proape de uşă sau de fe­reastră. Nici dulapul nu este bine să stea în faţa patului, deoarece lipsa de echilibru este supărătoare şi trecerea devine dificilă. Pe un perete se va aşeza o singură mobilă impor­tantă şi aceasta în nici un caz pe mijlocul peretelui. Sfaturi, sperăm, utile

Next