Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1982 (Anul 15, nr. 3916-3993)
1982-09-15 / nr. 3980
Anul XV., nr. 3980 - pag. a 2-a Din cele trei atribute: de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, cooperativa din Subcetate a rămas doar cu ultimul! Dacă ar fi să răspundem scurt şi concis la întrebarea : cu ce contribuie cooperativa din Subcetate la realizarea planului de autoaprovizionare, am putea spune : cu aproape nimic ! Numai că acest răspuns atrage după sine şi citeva explicaţii. Ele ne-au fost furnizate de preşedintele cooperativei, tovarăşul Petru Stan. latâ-le : „In reţeaua prestărilor de servicii avem o singura unitate : cea de reparat radio-tv. La aceasta se mai adaugă doi remizieri , unul repară obiecte de uz casnic, celălalt taie, lemne, dar in ultima perioadă n-a mai lucrat, fiind bolnav. Din planul valoric pe opt luni, de 116.000 lei, am realizat 20.000 iei! INFORMAŢIA HARGHITEI întărirea autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale Cooperativele de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, in consens cu sarcinile autoaprovizionării in profil teritorial „In actualul cincinal — care prevede creşterea, în continuare, dinamică şi echilibrată a economiei naţionale, sporirea produsului social şi a venitului naţional, ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor — cooperaţiei de consum îi revin sarcini deosebit de importante, ce trebuie să stea permanent în centrul muncii şi activităţii tuturor organelor şi organizaţiilor sale. In mod deosebit, doresc să atrag atenţia asupra importantelor sarcini pe care le are cooperaţia de consum în domeniul înfăptuirii măsurilor privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială. Folosind cadrul profund stimulator creat prin recentele legi şi decrete ale Consiliului de Stat, cooperaţia de consum trebuie să intensifice activitatea de contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei în vederea sporirii substanţiale a cantităţilor de produse agroalimentare, atît pentru fondul central, cît şi pentru cel local. Acţionînd susţinut pentru explicarea şi popularizarea largă a noilor măsuri privind creşterea cointeresării materiale a producătorilor agricoli, dînd dovadă de spirit de iniţiativă şi capacitate organizatorică, organizaţiile cooperaţiei de consum trebuie să stimuleze şi să dezvolte interesul populaţiei de la sate de a creşte şi contracta un număr sporit de animale şi păsări, de a dezvolta producţia de legume, pomicultura şi viticultura, asigurînd valorificarea la maximum a multiplelor posibilităţi existente în fiecare gospodărie, în fiecare localitate, contribuind, pe această cale, la sporirea veniturilor ţărănimii şi, totodată, la buna aprovizionare a oraşelor, a clasei muncitoare, cu produse agroalimentare." (DIN MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ADRESAT CONGRESULUI AL VII-LEA AL COOPERAŢIEI DE PRODUCŢIE, ACHIZIŢII SI DESFACERE A MĂRFURILOR. Este foarte puţin dacă avem în vedere că in 1981, in aceeaşi perioadă, am realizat 102.000 lei. In această problemă nu prea avem cu ce ne lăuda fiindcă batem pasul pe loc. (Aceasta n -ar fi chiar rău, din păcate il bateţi înapoi ! — n.a.). Pe lingă aceasta avem şi o „gospodărie anexă“ (ghilimelele ne aparţin — n.a.), în care am avut trei porci, dar unul l-am tăiat şi au mai rămas numai doi. Acum aşteptăm să mai primim cinci purcei de la uniunea judeţeană. Mai avem şi nouă iepuri de casă, că vara trebuie să le construim adăposturi corespunzătoare. Pentru aceste animale avem un lot pe care am semănat 0,25 ha cu cartofi, 0,30 ha ovăz şi mai avem cam tot otita fîneaţă de pe care am recoltat iarba, iar acum vrem să cosim otava”. Acestea fiind explicaile legate de prestările de servicii, am trecut la cel de-al doilea „capitol" al activităţii cooperativei , cel al achiziţiilor. Aici treburile se prezintă, ce-i drept, ceva, ceva mai bine, pentru că la un sortiment planul este chiar depăşit. E cazul cărnii de iepure : 470 kg faţă de 165 kg plan. Dar la toate celelalte produse mai importante realizările se înscriu cu minusuri, ouă numai 53.000 faţă de 314.000; carne de pasăre — 1.097 kg faţă de 2.730 ; fin — 255 tone faţă de 700 tone, iar la cartofi incă nu s-a realizat nimic din cele 1.160 tone. E drept, campania de recoltare a cartofilor încă nu a început la Subcetate, dar contractele încheiate pînă acum nu acoperă decit 50 tone ! După acest bilanţ „bogat" la cele două atribute de bază ale cooperativei din Subcetate, ar mai rămîne cel de-al treilea : desfacerea mărfurilor. Dar și aici rezultatele sînt departe de a fi cele mai bune. în această situaţie considerăm că este necesară o analiză serioasă asupra modului în care conducerea cooperativei înţelege să muncească şi să-şi realizeze sarcinile stabilite. Aceasta pentru că justificări de felul „nu găsim meşteri", „n-avem clienţi", „oamenii nu-s mulţumiţi cu cîştigul realizat" etc., etc., deşi au un oarecare suport real, nu sînt totuşi hotăritoare în menţinerea acestei stări de lucruri. Hotăritori simt oamenii care răspund de activitatea cooperativei, spiritul lade iniţiativă, neastimpărul ce trebuie să-i caracterizeze pentru a găsi cele mai bune mijloace şi căi de transpunere în practică a sarcinilor cu care cooperaţia de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor a fost investită de conducerea partidului şi statului nostru. Ilie ŞANDRU Gospodăria anexă este în primul rînd o sursă de aprovizionare locală! In cele 1.301 gospodării individuale din comuna Simomneşti se cresc in prezent 1.495 bovine, 4.793 ovine, 1.935 porcine, păsări şi iepuri de casă. Design cifrele nu sunt prea mari. Raportind însă situaţia la perioada de început a anului, se constată o creştere cu 304 bovine, în condiţiile în care 114 bovine au fost contractate şi livrate către fondul centralizat al statului. Din cite ne spunea tovarăşul Marasy Francisc vicepreşedinte al consiliului popular, spre deosebire de anii anteriori, există tendinţa generală de a se cumpăra animale, în special bovine. Aşa se explică şi faptul că pe cele 8 luni ale anului, gospodarii comunei au livrat către fondul centralizat al statului 5.537 hectolitri- lapte, realizînd prevederile planului în procent de 87 la sută. S-au mai livrat, de asemenea, 390 hectolitri lapte de oaie, 94.000 ouă, 357 tone fin, care de iepure, păsări, miere de albine, legume. Fiecare gospodar, după numărul de animale şi terenul pe care îl deţine a înţeles să-şi aducă aportul lui la buna aprovizionare a populaţiei livrînd statului cantităţile de produse agroalimentare obţinute în plus peste nevoile de consum. Este ştiut, de asemenea, că fiecare întreprindere şi instituţie de pe raza unei localităţi trebuie să contribuie şi ea, pe măsura posibilităţilor, la buna aprovizionare teritorială. In comuna Şimoneşti întreprinderi nu sunt, iar în şcoli nu se face nimic in această direcţie. Există in schimb o cooperativă de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor pe lingă care se dezvoltă în prezent o gospodărie anexă în care se cresc porci, oi şi iepuri de casă. Efectivele nu sunt prea mari, însă din cite ne spunea tovarăşul Fenyédi Ioan, contabilul şef al cooperativei, s-a început reamenajarea unui grajd mai vechi în care să se poată creşte minimum 50 de porci şi tot atîtea oi. Din discuţiile purtate cu tovarăşul Fenyédi a rezultat că se cunoaşte bine scopul pentru care s-a înfiinţat această gospodărie anexă. Ea trebuie să asigure cel puţin o parte din carnea necesară pentru unităţile proprii de alimentaţie publică, să asigure purcei, pui etc., pentru populaţie. Pentru acest an, deşi s-au obţinut în gospodăria anexă 14 purcei şi 84 kg de caş, conducerea cooperativei a găsit o metodă aparte de valorificare : în unităţile de alimentaţie publică nu s-a vîndut nimic, după cum nu s-a vîndut nici populaţiei din Şimoneşti. Locul de desfacere al produselor amintite a fost piaţa liberă din Cristuru Secuiesc. De ce s-a procedat aşa ? ! ... Preţurile au fost mai mari şi au avut la bază tocmeala. Nu ştim cît de mult au sporit în acest fel veniturile cooperativei, dar putem spune că nu s-a procedat corect, localnicii trebuind să beneficieze de produsele obţinute Ştefana DRAGHICI Prea mult „tatonează“ cooperativa de producţie din GristuruSecuiesc participarea la autoaprovizionare... Pe marginea aportului pe care trebuie să-l aibă cooperativele de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor la autoaprovizionarea localităţilor noastre am purtat discuţia, la Cristuru Secuiesc, cu tovarăşul Oltean Beniamin, preşedintele acestei unităţi. Din spusele dumnealui am desprins că sînt încercări, chiar şi unele succese în acest domeniu de activitate. Trecînd peste realizările din sectorul prestărilor de servicii, vom aminti că aici a luat fiinţă, în acest an, o gospodărie anexă in care se cresc, printre oiţele, 25 de porci, din care 3 scroafe de prăsilă, 80 oi fătătoare, 50 iepuri de casă (in colaborare cu Şcoala generală nr. 1 din localiate), 20 de porumbei. Pentru efectuarea unor lucrări necesare acestei gospodării există şi un atelaj şi doi cai. Apoi, în colaborare cu Ferma Cristuru Secuiesc a I.E.L.I.E.P. Harghita se cresc şi 44 iepuri matcă, de la care in anul viitor se contează pe obţinerea a circa 900 kg carne, produs ce urmează a fi livrat la export, conform sarcinilor de pian. Ni se spunea că cifrele planificate pentru acest an, în ce priveşte contribuţia cooperativei la îndeplinirea planului de autoaprovizionare în profil teritorial au caracter mobilizator, că se întreprind măsuri pentru, ca în viitor să se livreze cantităţi sporite de diverse produse agroalimentare, dindu-ni-se chiar şi citeva exemple. S-au predat 299 tone fin (se remarcă aportul cetăţenilor Demeter Iost, Bihari Iosif, Gothárt Károly şi alţii), s-au încheiat contracte pentru sfecla de zahăr, unii gospodari contractînd chiar foarte mari cantităţi - Firtos Domokos — 1500 kg, Bokor Károly şi Molnár Anna — de asemenea, câte 1500 kg fiecare. Sunt şi exemple de cetăţeni care au predat importante cantităţi de carne de iepure, spre exemplu Nagy Dénes, cu 51 kg etc. Nu am putut, in schimb afla cifre concrete nici la achiziţii, dar nici la contractări, spunîndu-mi-se că planul nu este realizat nici la carne de păsări şi epure de casă, nici IA., ouă şi la celelalte produse, ca şi la legume şi fructe. Dar, despre viitor s-a vorbit muit, despre planuri de perspectivă, angajamente, etc., etc. Considerăriv necesar ca şi conducerea Cooperativei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfuriior Cristuru Secuiesc trebuie să treacă la treabă concretă, să se ocupe efectiv de achiziţii şi contractări pentru că, numai cu planuri de perspectivă şi angajamente nu va putea participa la bune autoaprovizionare a orasului. Traian TÖRÖK Rezultate bune ce pot fi amplificate în comuna Mihăileni există o puternică cooperativă agricolă de pro- ducţie, de la care cetăţenii pot contracta în acord global unele suprafeţe de terenuri agricole. De aseemenea, membrii cooperatori primesc loturi individuale pe care le pot cultiva cu ce doresc, iată, deci, posibilităţi de creştere a anumelelor, de contractare a unor însemnate cantităţi de lapte şi carne, date find marile suprafeţe de păşuni şi fineţe naturale. Se poate spune că, în bună parte, aceste posibilităţi sunt şi materializate, dovadă rezultatele obţinute pînă acum , s-au contractat cu cetăţenii 2250 kg came de pasăre, 750 kg came de iepure, 400 tone cartofi, 1000 tone fin, 68.000 ouă, 210 tone sfeclă de zahăr. Se apreciază de către conducerea cooperativei ca foarte bune rezultatele, pentru că, valoric, planul a fost depăşit de peste 6 ori ! Dar lucrurile nu stau chiar aşa, întrucît depăşirea planului are la bază în special livrările de fin. Să luăm, de pildă, situaţia contractării legumelor şi fructelor. Cu mari şi frumoase livezi, cantitatea de fructe contractată cu statul este doar de 200 kg ..difi frumoasele grădini de legume — s-au contractat numai 100 kg..., zarzavaturi. Deşi există posibilităţi pentru creşterea unui mare număr de familii de albine, s-au contractat 100 kg miere de albine şi altele. *Subliniind, deci, rezultatele bune obţinute de cooperativa de producţie, achiziţie şi desfacere a mărfurilor din Mihăilen la o serie de indicator de bază nu trebuie pus faptul că, aşa cum aratam, contribuţia ei la realzarea programului de autoaprovizionare este incă departe de nivelul maxim posibil după cum şi rezervele de creştere a cantităţilor de asemenea produse agroalimentare sunt departe de a fi epuizate. Anton BORȘ