Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1982 (Anul 15, nr. 3994-4072)
1982-10-01 / nr. 3994
INFORMAŢIA HARGHITEI Festivalul naţional___s=s=s==s=== Cîntarea României” Continuitatea preocupărilor... Ediţia precedentă a Festivalului naţional „Cîntarea României", a fost pentru artiştii amatori din Bălan, deosebit de rodnică. Mărturie in acest sens stă faptul că, vitrina acestui aşezămint de cultură şi educaţie este plină de diplome. La loc de cinste se află cea prin cone clubului muncitoresc „Minerul" i se conferă locul întîi pe ţară (în întrecerea dintre cluburile muncitoreşti) pentru succesele deosebite obţinute în munca cultural - educativă de masă. Acesteia i se adaugă alte titluri obţinute de formaţiile culturala antistice cule clubului, completate de un merituos loc doi cîştigat în luna august la „Festivalul dansului fecioresc din Transilvania", care a avut loc la Cluj-Napoca. Deci, argumente de natură să ilustreze activitatea fructuoasă desfăşurată la clubuil din oraşul minerilor. Dar pasul cu dreptul in activitatea cu tunal-artistică este pus in valoare cu aceeaşi responsabilitate şi dăruire în continuare, scena clubului fiind un punct de atracţie pentru numeroşi artişti amatori din această localitate. — Desigur, ne spunea tovarăşul Hommer László, directe.TM! clubului, avem de „apărat" un prestigiu cîştigat cu risipă de iniţiativă şi pasiune. Nu ne putem permite nici un fel de răgaz în impulsionarea activităţii culturalartistice. Abia s-a încheiat faza de masă a Festivalului naţional „Cintarea României" - întrecere viu disputată în oraşul nostru şi la care au particpat peste 1000 de artişti amatori — şi deîndată, am demarat cu pregătirile pentru faza următoare. Cea interorăşenească, care, fără îndoială pune exigenţe sporite. Me-am preocupat să imprimăm mai multă prospeţime şi vigoare atît repertoriului cit şi modalităţilor interpretative. De artişti amatori talentaţi nu ducem lipsă aici la Bălan, chiar dacă uneori fluctuaţia ne afectează şi pe noi. Am să amintesc doar cîteva hume care s-au consacrat in oraşul de la poartele Hăşmaşului : Ferencz Alajos, Erril Şerban, Elisabeta Roman, Kurkó Izolda, Constantin Tănase, Neluţu Erbaşu. Şi enumerarea ar putea continua cu alte nume de interpreţi de muzică populară românească şi maghiară, dansatori, recitatori etc., apreciaţi de către oamenii muncii din Bălan. Spectacolele susţinute de către formaţii cultural-artistice ale clubului nostru, atît în Bălan, cit şi în alte localităţi ale judeţului nostru, se desfăşoară de fiecare dată cu sala pină. Manifestăm, de asemenea, un interes sporit pentru descoperirea de noi talente, pentru atragerea acestora în cadrul activităţii clubului. Faptul că trimestrial în oraşul Bălan se desfăşoară acţiunea cultural-artistică „Florile Hăşmaşului" e o dovadă în acest sens. Gheorghe CHIPER Ne-a plăcut... ▼ în centrul oraşului Cristuru Secuiesc a fost reamenajată funcţional clădirea care adăposteşte muzeul orăşenesc. După opnia noastră, imobilul e cel mai aproape din judeţ de ceea ce presupune ideea unei asemenea instituţii. Ne-a plăcut mult ceea ce s-a făcut, dar mai ales, dragostea cristurenilor pentru istorie, artă, pentru tradiţie, respectul pentru valorile create de înaintaşi şi felul concret în care au ştiut să-şi manifeste această dragoste. „ La Băile Tuşnad munca culturală nu este sezonieră. Casa de cultură din localitate îşi desfăşoară activitatea normal, fără scăderi datorate extra sezonului. Cea mai recentă iniţiativă, care ne-a plăcut tocmai pentru că oferă vizitatorilor staţiunii o altă faţetă a frumuseţilor acestor locuri, este acţiunea de largă respiraţie intitulată : „Plasticieni din judeţul Harghita". Este vorba de organizarea sub acest generic a unor expozţii colective şi individuale ale artiştilor plastici din judeţ. In prezent fiinţează o expoziţie colectivă cu lucrări semnate de Gáli András, Márton Árpád, de regretatul Sövér Elek şi alţii. Expoziţia este bine primită de public. Reveni la Cristuru Secuiesc. Aici, în holul cinematografului „Arta" fiinţează, frumos organizată, o expoziţie de desene ale copiilor de la Şcoala generală numărul 1. Bună iniţiativa. Este şi acesta un mod de a se face cunoscute concetăţenilor preocupările copiilor, de a se prezenta publicului lumea mirifică, uneori uitată a copilăriei. Felicitări pentru educatorii de la această şcoală, felicitări colectivului de muncă de la cinematograf. (H. Moldovan) In luna iunie anul curent, Szabó Emeric din Sîndominic vine la stîna lui Kosz Ludovic şi se roagă să-l angajeze că n-are nici un ban. Şi Kosz il angajează pentru vreo două săptămini. A fost, ca şi cum ai angaja lupul păstor la oi. Pentru că Szabó, „achiziţionase" între anii 1955—1978, 9 condamnări pentru furt în dauna avutului personal, tîlhărie etc. De lucrat, lucra doar sporadic, ici şi colo, că împlinindu-se cele două săptămini de activitate la stină îşi ia frumuşel simbria şi coboară in Bălan, unde împreună cu fostul său „şef", Kosz, se apucă de băut. Ce n-au băut şi unde : bere, chimion, lichior. Şi în braserie şi in curtea unei şcoli, şi după o alimentară şi pe deci, pină cînd Kosz s-a făcut „praf" şi a adormit lingă un pîriu unde s-a „odihnit" pînă dimineaţa. Szabó, căruia după atîta băutură i se făcuse poftă de mincare a prins un viţel de pe păşune, l-a tăiat, o parte din care a dus-o la stînă şi şi-a gătit din ea o friptură bună, iar restul a ascuns-o intr-un pîriu de unde a fost scoasă cam peste o săptămînă şi dată la cîini, nemaifiind comestibilă. Aşa că, un viţel de vreo 80 de kg a fost „terminat" la o masă. După ce şi-a permis acest lux, Szabó a dispărut. Dar numai un timp, pentru că organele de miliţie l-au adus destul de repede in faţa instanţei. Păgubaşul Kurkó Francisc din Sîndominic a fost irformat de prinderea făptaşului, şi cu asta părea că afacerea s-a încheiat, urmind să aibă loc un destul de banal proces de furt in dauna avutului particular. Da-- nu a fost asa. Au urmat întimplări cutremurătoare cu deznodămint tragic, fapte născute dntr-o ură oarbă accentuată de alcool, frizînd, pe undeva absurdul și transformîndu-l pe Kurka din reclamant în inculpat urmînd a suporta rigorile legii pentru faptele deosebit de grave pe care le-a comis..! Stînd intr-una din zilele lunii trecute la crişmă împreună cu numitul Elekes Gábor, căruia, de asemenea, i se furase un viţel, pe măsură ce ridica paharul îşi descoperea veleităţi de justiţiar şi anchetator şi pe loc îi promite lui Elekes că îi va da mintenaş pe mina miliţiei pe hoţi, că el deja cum ştie cine ar putea fi, că cineva de la stîna lui Kosz i-a mai furat un viţel şi nu pot fi decit acolo vinovaţii. Se urcă ei deci amîndoi pe un tractor, Elekes la volan (sub influenţa alcoolului, fireşte), şi se deplasează la respectiva stînă (pe unde tractorul, fiind al unei intreprinderi din Bălan, nu avea ce căuta). Cum ajung, Kurkó, metamorfozat brusc in detectiv răcneşte la Kosz, care tăia nişte lemne in faţa colibei : „Mîinile sus" !, promiţîndu-i dar nehotărindu-se încă, să-l jupoaie de viu sau să-l spînzure de un copac. Pină una alta îi smulge toporul din mină şi ii ia la bătaie Auzind zgomot iese din colibă şi soţia lui Kosz, o atacă şi pe ea aplicindu-i mai multe lovituri cu tăişul toporului. Apoi, îi leagă lui Kosz mîinile cu o sîrmă şi cu un par ii mină din urmă pe cei doi soţi sâ-i predea, după cum spunea, organului de miliţie. De la un timp, Kosz Maria nu mai poate merge, cade la pămînt. Elekes care, văzînd că se îngroaşă gluma a încercat să-l tempereze pe prietenul său făcător de dreptate cheamă maşina salvării.. Toate îngrijirile medicale, nu mai pot salva viaţa femeii... De unde a izvorît oare c-peastă izbucnire justiţiară la Kurka, in virtutea căreia a corut fapte atit de atroce ? Oare a stat el şi a cumpănit bine lucrurile ? De cumpănit le-a citutDond la crismăîn faţa a mai multor pahare cu băuturăcare, incerţii cu încetul, i-au Întunecat raţiunea făcînd loc unei mini, care trebuia neapărat descărcată pe cineva, pentru că judecind lucrurile la rece cum le-au judecat oameni legii în legătură cu furtul acelui viţel, ciobanul nu era vinovat cu nimic, cu attme' puţin soţia sa. Izbucniec de furie a fost atîtde violentat incit l-a lovit pină şi pe cei ca rura pasă-rrv te voia să-i facă un „serviciu". Imaginat'-vă un om beat, cu faţa desigurată de minte, dezlăptu't, lovind cu *5şui toporului şi cu nasul, imbo'dind nişte semeni de-ai să' citim ci c’nd se prăbuşeau nemai puţin, merge din cauza 'ăa ’-o şi o să aveţi imagnea, sau ma bine zis una din imaainiie pe care alcoolul le corodează în condiţia de om, deforaiind-o hidos. luliu CONDRA-» Cum a devenit Kurka din reclamant inculpat, sau tragicul deznodămint al unui justiţiar de ocazie Nu mic-a plăcut... ▼ „Inimă fierbinte", de Octavian Sava se intitulează piesa aflată în faza de punere in scenă de către colectivul secţiei de limbă română a teatrului popular din Miercurea-Ciuc. Se repetă asiduu. Am fost asiguraţi că piesa va fi prezentă la intîlnirea cu publicul in 12 decembrie. Nimic rău pînă acum, deşi perioada de „gestaţie" a punerii în scenă ni se pare prea lungă. N-am primit, însă, asigurări că piesa va cunoaşte mai multe intîlniri cu publicul. O mai veche ţară a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc este aceea că după două-trei spectacole cortina cade definitiv peste o muncă de sute de ore. Deci, atenţie la „scoaterea in lume a „Inimii fierbinţi" pentru a o menţine proaspătă şi bună cu mai mult timp, pentru a nu se răci entuziasmul tinerilor actori amatori ! ▼ Suntem în plină campanie de recoltare şi aşezămintele de cultură de la sate nu întreprind nimic pentru a impulsiona această activitate. Tocmai acum ar trebui să activeze brigăzile artistice de agitaţie, cu texte concrete vizind hărnicia, rezultatele, ori, cînd e cazul, abaterile de la normele de conduită şi legale etc. Prilejuri pentru a prezenta montaje de brigadă de 10—15 minute le oferă din plin impropriu numitele „baluri ale recoltei", sau „baluri ale celor harnici", aflate și ele in plin sezon (deși nu chiar la vremea cea mai potrivită). Nu e vorba, deci, de spectacole ample, care să ceară mari eforturi de pregătire, ci de acţiuni artistice cu efect imediat, în care să fie comentată cu mijloace specifice actualitatea comunei. (R. Pop) Anul XV., nr. 3994 , pag. a 3-a Vitrinele magazinelor atrag sau resping privirea cumpărătorului ? „Amenajarea unei vitrine, vrem în primul rând, să ne placă nouă. Și, fiind de meserie, știm că nu putem s-o amenajăm altfel decit astfel incit, să corespundă unor exigenţe estetice, să contribuie la formarea gustului cumpărătorului, să sugereze abundenţa mărfurilor din interiorul unităţii, astfel incit să fie cea mai clară şi expresivă invitaţie către trecător spre a păşi pragul magazinului. Cu alte cuvinte, o vitrină trebuie, atit prin mărfurile expuse, cit şi prin decorul ei să capteze privirea, să se impună atenţiei". Ne spuneau toate acestea - Ráduly Ernest, Sprencz Piroska, Szopos Ágnes, care, alături de Oltean Andrei şi Vén Imre, compun colectivul de vitrineri al I.C.S.I. Miercurea-Cuc. Trebuie să precizăm că vitrinele magazinelor de la această întreprindere sunt aste mai atractive, cele mai frumos amenajate. Se remarcă calitatea expunerii mărfurilor în vitrinele magazinului „Contrei", personalitatea oricărui complet de veșminte, care, într-o plăcută asortare îmbină toate piesele componente. Pac, de asemenea, vitrinele magazinelor de „Ţesături", „Mătăsuri" care expun metraje de sezon, ilustrate printr-un decor autumnal dat de frunze ruginii, de alte tonalităţi specifce blindului anotimp. Alte multe vitrine din municipiul Miercurea Ciuc aparţin unităţilor de desfacere sau de prestări de servicii ale cooperativelor meşteşugăreşti, intr-o apreciere de ansamblu, care exclude unele excepţii, se poate spune că in acest sens cooperativa „Oltul" stă mult mai bine decit „Prestarea" Umidole de pe strada Petöfi — de la sediu sau cele de pe bulevardul Frăţiei au vitrine plăcut şi sugestiv ornamentate. Pe bulevardul Frăţiei a început şi cooperativa „Prestarea" să-şi decoreze, in sfîrşit, vitrinele complexului de prestări — frizerie, coafură, cosmetică — dar s-ar părea că nu de aceeaşi cooperativă aparţin unităţile foto — din Petőfi, Frăţiei şi Florilor, citşi frizeria, coafura tot din strada Florilor, unde vătrinde sunt doar nişte mari ferestre prăfuite şi goale. Nicolae ŞANDRU O caricatură pe săptămînă - Am fost trimis să întăresc echipa de întreţinere ! Caricatură de T. STOIAN