Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1983 (Anul 16, nr. 4226-4303)
1983-07-01 / nr. 4226
Anul XVI., nr. 4226 - pag. a 2-a INFORMAŢIA HARGHITEI Agricultura judeţului în faţa exigenţelor actuale C.A.P. Ulcani : Rezultate bune în 1983 — fundament solid pentru anul 1984 Cooperativa agricolă de producţie din Ulcani, aparţinătoare Consiliului unic agroindustrial Odorheiu Secuiesc, este una dintre unităţile în care baza furajeră a acestui an a fost excedentară. Din producţia de furaje a anului trecut peste 100 tone de fin au rămas în stoc. In acest an,, pentm un efectiv total de bovine de 567 capete s-au conservat deja 927 tone semisiloz de trifolieae. Preocuparea pentru asigurarea unei baze furajere cantitativ şi calitativ corespunzătoare, a făcut posibilă ieşirea animalelor loi păşune într-o stare de întreţinere foarte bună, lucru care a influenţat direct procesul de reproducţie. Aşa se explică faptul că la această dată conducerea unităţii prelimina o creştere a procentului de natalitate de la 67,42 la sută cît s-a obţinut în 1982, la 85 la sută în 1983, împreună cu tovarăşul Remus Both, ingine nu , cu probleme de zootehnie din cadrul C.U.A.S.C. Odorheiu Secuiesc, ne-am deplasat la ferma din Urcani. Cu tocate că nu era o oră matinală, iar animalele se aflau de mult la, păşune, cel care ne-a întîmpinat a fost tehniciamnul însămnîţător, Gergely Márton. Terminase cu însămînţările in ziua respectivă, dar mai avea de completat evidenţa şi dorea să se ocupe personal de pregătirea animalelor ce aveau să participe la expoziţia zootehnică de la Gristura Secuiesc. De la el am aflat că planul de viţei pe primul semestru este realizat. De asemenea, s-a realizat planul de treceri la turma de bază, existînd posibilităţi ca pină la finele anului numărul de juninci planificat a se obţine din prăsilă proprie să se realizeze integral. In această perioadă se poate spune că se lucrează deja în contul anului 1984. „Cu cît vom realiza mai multe monte acum, ne spunea tovarăşul Gergely, cu atît mai sigur este că şi în anul viitor vom obţine o natalitate bună. Pînă în prezent planul de monte l-am depăşit, atît la vaci cît şi la viţele, şi avem convingerea că am lucrat bine şi cele mai multe animale vor fi' gestante''. Am văzut şi noi o parte din tineret şi o parte din vacile cu lapte. Am văzut, de asemenea, cum sînt depozitate şi păstrate cele 900 tone semisiloz, şi sîntem convinşi că cele spuse de tehnicianul îmsămînţător pot devenii realitate. La toate acestea se mai adaugă experienţa unui om care lucrează de 20 de ani în meserie . .. Faludi Kálmán - unul dintre cei mai buni îngrijitori de la cooperativa agricolă de producţie din Lutiţa. Pentru rezultatele deosebite obţinute în cursul anului 1983 - rezultate confirmate din plin şi in prima parte a acestui an - a fost distins cu „Meritul Agricol" Cum şi prin cine ajunge laptele la cisterna colectoare? Intr-una din zilele trecute, cu concursul tovarăşului Abraham Árpád, şeful coloanei nr. 3 de la autobaza nr. 1 a I.T.S.A.I.A. Harghita, însoţind cisterna colectoare 31—HR—321, am efectuat un raid pe ruta Karajos. Cu această ocazie am urmărit modul în care se face livrarea laptelui de la producător către beneficiar, şi mai ales cum sunt respectate prevederile legale cu privire la încadrarea în normele standard la principalii indicatori calitativi. In cazul unităţilor socialiste, am reţinut şi citeva aspecte legate de preocuparea factorilor de răspundere pentru producţia obţinută, de participarea directă la livrarea producţiei zilnice. LA C.A.P. JIGODIN, livrarea laptelui s-a făcut la punctul de colectare din incinta fermei. Pentru păstrarea în bune condiţii pînă la livrare, în punctul de colectare este amenajat un bazin de răcire. La analiza privind determinarea densităţii am constatat încadrarea în normele standard, iar la determinarea procentului de grăsime a linie sub 3,5 la sută, ceea ce înseamnă 10 litri lapte mai puţin la 323 litri cantitate totală livrată ! Desigur, nu este o cantitate mare, dar în aceleaşi condiţii, omul de bază al cooperativei, cel care livrează laptele, Ioan Ioniţă, a predat de la animalele proprii 27 litri lapte cu 4 la sută grăsime, beneficiind în plus de 3 litri lapte! Din păcate nu a fost nimeni din conducerea fermei sau a unităţii cere să asiste la livrare şi care să sesizeze că alături de bidoanele cu lapte de pe care lipseau tifoanele, se afla şi o cadă cu tife pentru spălat, că lipsea apa caldă şi că peste tot domnea dezordine... LA C.A.P. TOPLIŢACIUC, predarea laptelui s-a făcut în două puncte : la Topliţa şi la Subpădure. Nici aici nu era nimeni din conducerea fermei sau a unităţii. Pe şeful fermei şi pe vicepreşedintă i-am intîlnit mai tîrziu pe o fineaţă, cu un grup de cosaşi. Ceea ce ne-a surprins plăcut a fost însă cură- RAID tema de la punctele de livrare, tifoanele şi halatele curate ale celor două femei care trebuiau să livreze laptele : Kopacz Klára şi Szőke Izolda. Nu lipsea nici instrumentarul şi nici reactivii pentru determinările calitative .. . Tot la Subpădure, la un punct de colectare separat a mai fost preluată o cantitate de 241 litri lapte din sectorul individual. Felul în care arăta laptele, punea şi aici in discuţie igiena mulsului.. In continuare s-a făcut preluarea la două trupuri de păşune : una aparţinînd A.E.I. Miercurea- Ciuc şi alta I.A.S. In ambele cazuri am reţinut curăţenia şi grija pentru păstrarea şi livrarea laptelui, indicii de calitate situîndu-se mult peste cei prevăzuţi în normele standard. Ceea ce s-ar putea spune este faptul că în această perioadă, deşi producţia este în creştere, nu se ridică în general probleme la recepţia calitativă, întreprinderea beneficiară ridicind laptele atît seara cît şi dimineaţa. Am avea însă o altă remarcă : acum cînd se dă bătălia pentru asigurarea furajelor şi şefii de ferme sînt prezenţi pe cîmp, chiar nu se găseşte nimeni altcineva în grija căruia să rămînă şi producţia de lapte ? ! SI ! De ce nu se poate la Dobeni Daia ceea ce e posibil la Porumbenii Mari şi Lutita ? Făcînd media producţiei zilnice de lapte ce se mulge de la o vacă în fermele zootehnice din cadrul Consiliului unic agroindustrial Mugeni ajungem la o cifră destul de ridicată, care situează consiliul pe un loc fruntaş în cadrul judeţului. în plus, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a fost livrată fondului de stat o cantitate suplimentară de aproape 1.400 hectolitri lapte. Aşadar, rezultate de ansamblu bune, ceea ce nu ne împiedică totuşi să constatăm că există încă între unităţile din cadrul consiliului diferenţe evidente între producţia medie zilnică obţinută de la o vacă furajată. Astfel, în timp ce în fermele din Lutiţa şi Porumbenii Mari se realizează în medie de la o vacă furajată peste opt litri de lapte pe zi, la Dobeni se obţin zilnic doar 3,63 litri, iar la Daia 4,69 litri. Destul de mică, doar 5,87 litri este producţia şi la ferma din Mugeni, acolo unde pînă acum eram obişnuiţi să găsim producţii mult mai ridicate. Tovarăşul Nagy Tiberiu, zootehnistul şef al C.U.A . S.C. Mugeni, căruia i-am cerut să explice aceste diferenţe destul de mari, ne spunea că la unităţile din Lutiţa şi Porumbenii Mari producţiile ridicate se explică prin asigurarea unor păşuni de foarte bună calitate. La Lutiţa animalele păşunează mai ales pajişti artificiale, iar la Porumbenii Mari păşunile destinate vacilor de lapte, o calitate excelentă, în urma unor vaste lucrări ameliorative, , efectuate de întreprinderea de pajişti. Pe de altă parte, la fermele din Dobeni şi Daia, animalele au ieşit la păşune într-o stare de întreţinere nu prea bună, de aceea producţia zilnică de lapte este mai scăzută. Nedorind să intrăm în polemică cu interlocutorul nostru vom sublinia totuşi că de la ieşirea animalelor la păşune a trecut mai bine de o lună şi jumătate, timp suficient, zicem, pentru ameliorarea stării de întreţinere a animalelor şi obţinerea unor producţii zilnice mai mari, în cazul unei îngrijiri corespunzătoare, a efectuării mulsului în cele mai bune condiţii. Vorbind, însă, de păşunat, odată cu intrarea în luna iulie, se ridică o altă problemă, valabilă pentru toate unităţile din consiliu : este vorba de scăderea calităţii ierbii de pe păşune odată cu intrarea în a doua jumătate a lunii iulie, datorită îmbătrânirii plantelor, fenomen urmat fidel de scăderea producţiei de lapte. Soluţia ar fi organizarea păşunatului raţional, tarlalizat lucru care, din păcate, nu se are în vedere, deşi toată lumea . E de acord că e foarte necesar. Intrucît, din calculele făcute împreună cu conducerea C.U.A.S C. Mugeni, reiese că numai păstrarea actualului nivel al producţiei zilnice ar asigura realizarea planului anual de livrări la fondul de stat, trebuie luate măsuri hotărâte pentru ca în unităţile cu producţii ridicate — Lutiţa, Porumbenii Mari, Muma - nivelul actual al producţiilor zilnice să fie cel puţin menţinut în timp ce, în celelalte ferme, poate fi realizată o sporire a producţiilor zilnice. Pentru aceasta se impune realizarea de urgenţă a păşunatului raţional, , precum şi asigurarea din timp, îndeosebi din culturi duble şi succesive, a suplimentării, spre toamnă a raţiilor la vacile de lapte. Avînd în vedere rezultatele de pînă acum, existenţa în cadrul C.U.A. S.C. Mugeni a unor cadre bine pregătite şi unor îngrijitori pricepuţi - ing. György Carol, Faludi Coloman, la Lutiţa, Vass Marsé, Dénes lolanda la Porumbenii Mari, ing. Sándor losif, Benedek, Topfalvi Elisabeta, Tímár Irina la Mugeni, Kinda Daniel, Ban Dionisie, la Mujna - este pe deplin posibil ca producţia de lapte să fie sporită în continuare, astfel ca unităţile din consiliu săşi realizeze integral obligaţiile faţă de fondul de stat. Utilizarea raţională a pămîntului înseamnă şi obţinerea unor producţii maxime pe fiecare parcelă A început şi în judeţul nostru recoltarea cerealelor păioase, lucrare căreia trebuie să-i urmeze, pe suprafeţe cit mai mari, însă minţarea altor culturi, îndeosebi din categoria celor ce contribuie la îmbogăţirea bazei furajere. Faptul că vegetaţia are un avans sensibil faţă de alţi ani trebuie utilizat cît mai profitabil în vederea sporirii cantităţilor de furaje depozitate, mai ales că, după cum se ştie, unităţile noastre au sarcina de a-şi crea o rezervă de furaje de circa 30 la sută în vederea valorificării către unităţile din sudul ţării care au fost afectate de secetă, în zonele Odorheiului şi Cristurului pe toate suprafeţele cultivate cu orz de toamnă poate să urmeze fără probleme porumbul pentru siloz. Experienţa de anul trecut a unor unităţi cum ar fi C.A.P. Secuieni, Mugeni, Porumbenii Mari, Odorheiu Secuiesc, Lutţa şi altele a demonstrat că se pot obţine producţii de masă verde de 30-40 sau 50 tone la hectar, asigurîndu-se furajele suculente necesare. Acolo unde perioada între strîngerea păioaselor şi recoltarea culturii succesive este prea scurtă pentru porumbul siloz se poate cultiva cu foarte bune rezultate rapiţa furajeră. Oricum, este foarte clar că asigurarea unei baze furajere corespunzătoare impune ca pe toate suprafeţele mobile destinate bazei furajere să se obţină măcar trei recolte in doi ani dacă nu este posibilă realizarea a două recolte pe an. Pagină realizată de : Ştefan DANCIU şi Ştefana DRAGHICI