Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1983 (Anul 16, nr. 4304-4382)
1983-10-01 / nr. 4304
Anul XVI., nr. 4304 - pag. a 2-a Imperativul actual: strînsa legătură dintre activitatea organizatorică şi cea politico-educativă Perioada ce a trecut de la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice şi politico-educative, în cadrul căreia secretarul general al partidului, în cuvîntarea sa de excepţională însemnătate pentru activitatea partidului, a tuturor comuniştilor, a pus noi jaloane, a formulat noi sarcini care converg, în ultima instanţă, spre creşterea continuă a rolului conducător al partidului, al organizaţiilor sale, în toate sectoarele, la fiecare loc de muncă, a constituit şi pentru noi perioada unor reflecţii responsabile asupra rezultatelor muncii noastre, dar mai cu seamă asupra a ceea ce avem de făcut în viitor. Dezbaterile pe marginea vastei problematici cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au reliefat în primul rînd faptul că, la nivel de oraş, cît şi în majoritatea unităţilor socialiste, se resimte tot mai puternic, forţa de penetraţie a organelor şi organizaţiilor de partid, rolul lor conducător materializîndu-se în înfăptuirea în tot mai bune condiţiuni a sarcinilor economico-sociale. Faptul că aproape 80 la sută din efectivul organizaţiei orăşeneşti îl reprezintă muncitorii şi ţăranii, cu o conştiinţă comunistă înaltă, confirmă cele enunţate. Pe de altă parte, s-a acţionat în vederea întăririi rîndurilor organizaţiilor noastre cu noi forţe, numai în acest an numărul celor nou primiţi în partid ridicîndu-se la aproape 150, acordîndu-se atenţie calităţilor moralpolitice şi profesionale ale celor ce au solicitat acordarea înaltului titlu de comunist. Prin folosirea pîrghiilor muncii ideologice şi politico-educative am depus, totodată, DIN ACTIVITATEA -----ORGANIZAŢIILOR7raSăEF DE PARTID o activitate susţinută de formare a conştiinţei înaintate a comuniştilor, a tuturor cetăţenilor. Nu mai puţin adevărat este, insă, şi faptul că, în pofida eforturilor depuse, mai avem membri de Partid cu un profil moral necorespunzător, care încalcă legile şi normele convieţuirii sociale, săvîrşesc abateri, de la începutul anului fiind sancţionaţi 11 comunişti. Desigur că, în atare situaţie nu sînt întîmplătoare nici actele de indisciplină şi chiar antisociale coruse de alţi cetăţeni, faţă de care nu în teate cazurile s-a luat atitudine fermă, intransigentă, dar mai ales nu a existat suficientă consecvenţă în munca de prevenire prin mijloace educative, prin mobilizarea opiniei sănătoase a maselor. Iată de ce se impune ca un imperativ deosebit de actual, realizarea unei şi mai strînse legături dintre munca organizatorică şi cea politico-educativă, care trebuie să meargă mînă-n mînă, pentru a realiza o nouă calitate a omului. Alături de perfecţionarea muncii noastre privind activizarea tuturor comuniştilor în rezolvarea sarcinilor, a celei privind întărirea rînduilor partidului, creşterea răspunderii cadrelor de conducere, a comuniştilor, faţă de îndeplinirea hotărîrilor, a sarcinilor profesionale, se impune, aşadar ,intensificarea muncii ideologice şi politicoeducative, creşterea ei în conţinut, apropierea ei de oameni, mergîndu-se pînă la preocupări individuale permanente cu unii membri de partid şi alţi oameni ai muncii, şi nu în ultimul rînd, intensificarea activităţii în rodul tineretului, care mai lasă mult de dorit. Sunt, de fapt, obiectivele noastre principale în vederea înfăptuirii cărora am luat măsurile cuvenite în lumina indicaţiilor secretarului general al partidului, conştienţi fiind că, de factorul om depind, în ultima instanţă, toate succesele noastre. GALL Francisc, prim-secretar al Comitetului Orășenesc Gheorgheni al P.C.R. Felul de a muncii se reflectă în realizări Discutînd cu directorul I.C.S.I. Miercurea-Ciuc, tovarăşul Bencze Adalbert, printre altele, ne spunea că un bun comerciant, un bun şef de unitate se remarcă prin stilul de muncă. Un astfel de om ar fi Erdély Teréz, şi argumentul forte al acestei afirmaţii : realizarea, lună de lună, a sarcinilor planificate. Neam înfiinţat, aşadar, la unitatea nr. 95 din Miercurea-Ciuc, care desface mărfuri industriale în hala pieţii agroalimentare. Unitatea deschisă cu aproape doi ani în urmă a avut la început, de înfruntat unele greutăţi, în primul rînd cele create de faptul că încă nu se mutaseră locatarii în noile blocuri din acea zonă, apoi o altă dificultate consta în sudarea colectivului alcătuit din 22 muncitoare venite de pe la alte unităţi, printre care şi cîteva proaspete absolvente ale şcolii de profil din Gheorgheni care, în paranteză fie zis, erau destul de slab pregătite. Fondul de marfă, în valoare de peste 15 milioane lei, trebuia astfel manipulat incit fiecare cumpărător să găsească ceea ce dorea și să se mai reîntoarcă în unitate. Cei 25 de ani de muncă neîntreruptă în comerţ, pe care-i are la activ şefa unităţii şi-au spus cuvîntul Şi-a instruit personalul din subordine p pentru a cunoaşte regulile şi disciplina ce trebuiau să existe în unitate, a încercat şi a reuşit o bună mişcare a mărfurilor, astfel că, încă de la început şi-au realizat planul, ceea ce s-a repetat apoi lună de lună şi chiar şi l-au depăşit Pe lîngă raioanele cu care s-a pornit de la început - confecţii, mercerie, tricotaje, metraj şi articole de menaj - s-a mai înfiinţat raionul în care se desfac mărfurile cu preţ redus Şi-a impus stilul de muncă, de a fi mereu în întîmpinarea cumpărătorului, întregului personal, nu tolerează abaterile de nici un fel. lată cîteva elemente care puse la punct au făcut ca lucrurile în unitate să decurgă bine Acum după aproape doi ani de la darea în folosinţă unitatea este fruntaşă pe întreprindere şi se mîndreşte cu lucrătoare ca Szopos Jolán, Szabó Piroska, Páll Maria, Berszán Éva, Kovács Piroska, care au dat dovadă de multă receptivitate şi despre care şefa unităţii spune că se potrivesc meseriei în care lucrează. „N-a fost uşor să atingem aces loc în cadrul întreprinderii - ne spunea tovarăşa Erdély Teréz -, acum ne străduim să-l menţinem. Eu consider că un magazin este ca o gospodărie, unde tot timpul ai ceva de făcut, iar dacă nu fac, imediat se vede, iar deviza noastră este clienţii să iasă mulțumit din unitatea noastră, pentru a mai reveni". Aurelia ILUT OPERATIVITATE Inginerul şef de la Cooperativa Agricolă de Producţie din Voşlobeni ne-a rugat să scriem cîteva cuvinte despre modul in care decurg lucrurile la rampa C.F.R. , adică operativ, vagoanele se încarcă ritmic, rampa fiind mereu liberă pentru a se putea aduce noi cantităţi de cartofi. Ne-a indicat să notăm şi numele lui Stoica Ştefan şi Baráti Béla, delegaţi din partea AGROSEM şi, respectiv C.L.F., prezenţi în permanenţă cu măsuri de buna organizare a muncii. Este un fapt pe care l-am consemnat, evident, cu multă plăcere şi sperăm că efectul să se vadă tot în buna organizare a muncii. (I. Niculescu) FESTIVALUL NATIONAL. FI MtlNE, LA LUNCA DE JOS rtCvitarea României” Festivalul Folcloric „la izvorul trotuşului - Aşadar, tovarăşe Kardaus János, după festivul fanfarelor, mîine o noua acţiune de amploare pentru mişcarea cultura!-artistică. Este vorba despre ...... Festivalul folcloric, devenit tradiţional, sub genericul „La izvorul rotuşului". - Spuneaţi că a devenit tradiţional, deci festivalul îşi are un loc bine definit în contextul vieţii culturalartistice harghitene ... - Intr-adevăr aşa este, numai că ediţia din acest an are o încărcătură în plus în ceea ce priveşte semnificaţia .. . - In ce constă aceasta ? - Cu acest festival, in judeţul nostru se declanşează ediţia a V-a a Festivalului Naţional „Cîntarea României". Şi dacă avem în vedere exigenţele sporite care stau în faţa mişcării artistice, cerinţa ridicării acestei activităţi la un nivel calitativ superior, atît în ceea ce priveşte calitatea cît mai ales în ceea ce priveşte aportul la educarea oamenilor muncii, se poate uşor deduce gradul sporit de răspundere cu care sîntem chemaţi să acţionăm toţi cei care activăm în acest domeniu, răspundere căruia îi dăm relvanţă chiar prin această mişcare de „start", ca să folosim un termen din domeniul sportului. - Care ar fi semnele prin care s-ar indica răspunderea sporită manifestată în organizarea acestui festival ? - Răspunsul exact poate fi dat la „căderea" cortinei, după ce se derulează întregul spectacol. Putem însă şi acum să spunem că au fost mobilizate multe formaţii care au obţinut rezultate bune în cadrul festivalului muncii şi creaţiei. Se începe aşadar, de la un nivel ridicat pentru ca aceasta să determine impulsionarea mişcării artistice în etapa ce urmează, menită a asigura o nouă emulaţie în mişcarea artistică de masă harghiteană. - Care sînt formaţiile invitate ? - In primul rînd amin, iese formaţia gazdă, respectiv Ansamblul Folcloric din Lunca de Jos, formaţie care la fiecare dintre ediţiile Festivalului Naţional „Cîntarea României" a fost încununată cu lauri. Apoi aş aminti formaţia vocal-instrumentală din Ciumani, formaţia de dansuri din Sîndominic, formaţia de dansuri şi grupul vocal din Bilbor. Mai participă formaţii de dansuri şi solişti din Bălan, Lunca de Sus, şi, bineînţeles, am invitat şi frimaţii din Valea Trotuşului, din localităţile aparţinătoare judeţului Bacău. Apropo de aceste invitaţii, şi la ediţiile precedente s-au anunţat participări din judeţul vecin dar la festival nu au participat In acest an s-a făcut mai mult din partea dumneavoastră, respectiv a Centrului Judeţean de îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă ? Sigur că s-a făcut mai mult, în primul rînd pentru că convingerea noastră, şi interesul, evident, este ca să realizăm o acţiune reprezentativă pentru această zonă, or prin participarea formaţiilor din judeţul Bacău, respectiv Asău, s-ar accentua specificul acestui festival cu denumirea „La izvorul Trotuşului". S-ar realiza, ca să spun aşa, un buchet din folclorul românesc, secuiesc şi ceangăiesc, în felul acesta s-ar lărgi şi aria schi robului şi cunoaşterii reciproce, noi fiind prezenţi la mai multe întîlniri teatrale în judeţul respectiv Sigur, această cunoaştere reciprocă nu ar avea decît darul să stimuleze această activitate. Să vedem însă ce rezultat vor avea intervenţiile noastre în acest sens - Să revenim la festival. Cîteva puncte de reper asupra modului de desfăşurare, - începe la ora 11, cu parada portului popular, punctul de pornire fiind căminul culural, apoi urmează programul pe scena în aer liber, deci încă un aspect de reţinut este ultima manifestare culturală din acest an un aer liber... I. NETE Vîrsta nu poate fi un impediment al măiestriei, o dovedește și Fülöp Felix din Dănești. Sîmbătă, 1 octombrie Miercurea-Ciuc. Cinematograful ..Transilvania",• Marele şarpe. Odorheiu Secuiesc. Cinematograful ..Olimpia" ! Pădurea nebună. Topliţa Cinematograful „Căliman" . Buletin de Bucureşti. Gheorgheni Cinematograful „Mioriţa“ . Roberto Carlos şi diamantul roz. Bălan. Cinematograful „Minerul'': B.D. în aleră. Cristuru Secuiesc Cinematograful „Arta" : Buletin de București. Băile Tund Cinematograful „Ciul": Omul păianjen se întoarce Borsec. Cinemaogrodul „Izvorul" : Aventuri la Marea Neagră. JURNAL PIO Pionieri în salopete de lucru Campania agricolă de toamnă solicită mobilizarea tuturor forţelor umane, pentru ca nimic din recoltă să nu rămînă pe cimp, totul să fie cules şi depozitat. De aceea şi pionierii judeţului consideră drept o îndatorire patriotică participarea un număr mare la strînsul roadelor acestei toamne îmbelşugate. Peste 9.700 de pionieri participă, de la declanşarea cuimpaniei, la lucrările de strîngere a recoltei. Se poate spune că fac aceasta cu spor şi pricepere, numai în ultima săptămină reuşind să recolteze 2.287 tone de cartofi, 35 de tone de porumb, precum şi o însemnată cantitate de in, cultivată pe 35 de hectare. Valoarea muncii patriotice efectuate de pionierii harghiteni se ridică, pînă în prezent la 314.495 lei. Cu bune rezultate se desfăşoară şi campania de recoltare a plantelor medicinale şi a fructelor de pădure (îndeosebi măceşe). Pînă in prezent s-au recoltat 8 tone de plante medicinale şi 10 tone de fructe de pădure. Intr-un clasament al hărniciei, conduce organizaţia de pionieri a elevilor din Sîndominic (comandant instructor Részeg Erzsébet), elevii de aici strîngind 1.000 de kilograme de plante medicinale şi, fructe de pădure. Urmează pionierii din Corund (900 de kg), cei din Mărtiniş (850 kg), precum şi cei din Sărmaş (800 kg). Cantităţi însemnate au mai strins şi pionierii din Praid, Porumbenii Mari, Lunca de Sus (cite 600 kg), cei din Simoneşti (450 kg), precum şi din alte aşezări rurale ale judeţului. Şi campania continuă ! Sub semnul performanţei se înscrie şi activitatea pionierilor din cadrul cercului de electrotehnică a Şcolii Generale Nr. 2 din Gheorgheni, cerc condus de profesoara Vass Klára. Desigur, performanţa lor este in domeniul electronicii. La recentul concurs, organizat de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, intitulat sugestiv „Atelier 2000" — „Start spre viitor", pionierii harghiteni s-au calificat in faza finală, obţinînd o menţiune pentru lucrarea prezentată : „Set de material didactic pentru fizică". O bună impresie au lăsat celelalte 7 lucrări prezentate de pionierii din judeţul Harghita, Radu POP INFORMAŢIA HARGHITEI