Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1983 (Anul 16, nr. 4304-4382)

1983-10-01 / nr. 4304

Anul XVI., nr. 4304 - pag. a 2-a Imperativul actual: strînsa legătură dintre activitatea organizatorică şi cea politico-educativă Perioada ce a trecut de la Consfătuirea de lu­cru pe problemele mun­cii organizatorice şi po­litico-educative, în cadrul căreia secretarul general al partidului, în cuvînta­­rea sa de excepţională însemnătate pentru acti­vitatea partidului, a tu­turor comuniştilor, a pus noi jaloane, a formulat noi sarcini care converg, în ultima instanţă, spre creşterea continuă a ro­lului conducător al par­tidului, al organizaţiilor sale, în toate sectoarele, la fiecare loc de muncă, a constituit şi pentru noi perioada unor reflecţii responsabile asupra re­zultatelor muncii noastre, dar mai cu seamă asupra a ceea ce avem de făcut în viitor. Dezbaterile pe margi­nea vastei problematici cuprinse în cuvîntarea to­varăşului N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, au reliefat în primul rînd faptul că, la nivel de oraş, cît şi în majoritatea unităţilor so­cialiste, se resimte tot mai puternic, forţa de penetraţie a organelor şi organizaţiilor de partid, rolul lor conducător ma­­terializîndu-se în înfăptui­rea în tot mai bune con­­diţiuni a sarcinilor eco­­nomico-sociale. Faptul că aproape 80 la sută din efectivul organizaţiei orăşeneşti îl reprezintă muncitorii şi ţăranii, cu o conştiinţă comunistă înal­tă, confirmă cele enunţa­te. Pe de altă parte, s-a acţionat în vederea în­tăririi rîndurilor organi­zaţiilor noastre cu noi for­ţe, numai în acest an nu­mărul celor nou primiţi în partid ridicîndu-se la aproape 150, acordîndu-se atenţie calităţilor moral­­politice şi profesionale ale celor ce au solicitat acordarea înaltului titlu de comunist. Prin folosi­rea pîrghiilor muncii ide­ologice şi politico-educa­tive am depus, totodată, DIN ACTIVITATEA -----­ORGANIZAŢI­ILOR7raSă­EF DE PARTID o activitate su­sţinută de formare a conştiinţei îna­intate a comuniştilor, a tuturor cetăţenilor. Nu mai puţin adevărat este, insă, şi faptul că, în po­fida eforturilor depuse, mai avem membri de Par­tid cu un profil moral necorespunzător, care în­calcă legile şi normele convieţuirii sociale, săvîr­­şesc abateri, de la înce­putul anului fiind sancţio­naţi 11 comunişti. Desi­gur că, în atare situaţie nu sînt întîmplătoare nici actele de indisciplină şi chiar antisociale co­ruse de alţi cetăţeni, faţă de care nu în teate cazurile s-a luat atitudine fermă, intransigentă, dar mai a­­les nu a existat suficientă consecvenţă în munca de prevenire prin mijloace educative, prin mobiliza­rea opiniei sănătoase a maselor. Iată de ce se impune ca un imperativ deosebit de actual, reali­zarea unei şi mai strînse legături dintre munca or­ganizatorică şi cea poli­tico-educativă, care tre­buie să meargă mînă-n mînă, pentru a realiza o nouă calitate a omului. Alături de perfecţiona­rea muncii noastre pri­vind activizarea tuturor comuniştilor în rezolva­rea sarcinilor, a celei pri­vind întărirea rînduilor partidului, creşterea răs­punderii cadrelor de con­ducere, a comuniştilor, faţă de îndeplinirea ho­­tărîrilor, a sarcinilor pro­fesionale, se impune, aşa­dar ,intensificarea mun­cii ideologice şi politico­­educative, creşterea ei în conţinut, apropierea ei de oameni, mergîndu-se pînă la preocupări indivi­duale permanente cu u­­nii membri de partid şi alţi oameni ai muncii, şi nu în ultimul rînd, inten­sificarea activităţii în r­o­dul tineretului, care mai lasă mult de dorit. Sunt, de fapt, obiectivele noas­tre principale în vederea înfăptuirii cărora am luat măsurile cuvenite în lumi­na indicaţiilor secretaru­lui general al partidului, conştienţi fiind că, de factorul om depind, în ultima instanţă, toate suc­cesele noastre. GALL Francisc, prim-secretar al Comitetului Orășenesc Gheorgheni al P.C.R. Felul de a muncii se reflectă în realizări Discutînd cu directorul I.C.S.I. Miercurea-Ciuc, tovarăşul Bencze Adal­bert, printre altele, ne spunea că un bun comer­ciant, un bun şef de uni­tate se remarcă prin sti­lul de muncă. Un astfel de om ar fi Erdély Teréz, şi argumentul forte al a­­cestei afirmaţii : realiza­rea, lună de lună, a sar­cinilor planificate. Ne­am înfiinţat, aşadar, la unitatea nr. 95 din Mier­curea-Ciuc, care desface mărfuri industriale în ha­la pieţii agroalimentare. Unitatea deschisă cu a­­proape doi ani în urmă a avut la început, de înfruntat unele greutăţi, în primul rînd cele create de faptul că încă nu se mutaseră locatarii în noi­le blocuri din acea zonă, apoi o altă dificultate consta în sudarea colec­tivului alcătuit din 22 muncitoare venite de pe la alte unităţi, printre care şi cîteva proaspete absolvente ale şcolii de profil din Gheorgheni care, în paranteză fie zis, erau destul de slab pregătite. Fondul de mar­fă, în valoare de peste 15 milioane lei, trebuia astfel manipulat incit fie­care cumpărător să gă­sească ceea ce dorea și să se mai reîntoarcă în unitate. Cei 25 de ani de muncă neîntreruptă în comerţ, pe care-i are la activ şefa unităţii şi-au spus cuvîntul Şi-a instruit personalul din subordine p pentru a cunoaşte reguli­­le şi disciplina ce trebu­iau să existe în unitate, a încercat şi a reuşit o bună mişcare a mărfuri­lor, astfel că, încă de la început şi-au realizat planul, ceea ce s-a repe­tat apoi lună de lună şi chiar şi l-au depăşit Pe lîngă raioanele cu care s-a pornit de la început - confecţii, mercerie, trico­taje, metraj şi articole de menaj - s-a mai înfiinţat raionul în care se desfac mărfurile cu preţ redus Şi-a impus stilul de mun­că, de a fi mereu în în­­tîmpinarea cumpărătoru­lui, întregului personal, nu tolerează abaterile de nici un fel. lată cîteva elemente care puse la punct au făcut ca lucruri­le în unitate să decurgă bine Acum după aproa­pe doi ani de la darea în folosinţă unitatea este fruntaşă pe întreprindere şi se mîndreşte cu lucră­toare ca Szopos Jolán, Szabó Piroska, Páll Ma­ria, Berszán Éva, Kovács Piroska, care au dat do­vadă de multă receptivi­­tate şi despre care şefa unităţii spune că se po­trivesc meseriei în care lucrează. „N-a fost uşor să atingem aces loc în cadrul întreprinderii - ne spunea tovarăşa Erdély Teréz -, acum ne strădu­im să-l menţinem. Eu consider că un magazin este ca o gospodărie, un­de tot timpul ai ceva de făcut, iar dacă nu fac, imediat se vede, iar de­viza noastră este­­ clienţii să iasă mulțumit din uni­tatea noastră, pentru a mai reveni". Aurelia ILUT OPERATIVITATE Inginerul şef de la Co­operativa Agricolă de Producţie din Voşlobeni ne-a rugat să scriem cî­teva cuvinte despre mo­dul in care decurg lucru­rile la rampa C.F.R. , a­­dică operativ, vagoanele se încarcă ritmic, rampa fiind mereu liberă pen­tru a se putea aduce noi cantităţi de cartofi. Ne-a indicat să notăm şi nu­mele lui Stoica Ştefan şi Baráti Béla, delegaţi din partea AGROSEM şi, respectiv C.L.F., prezenţi în permanenţă cu măsuri de buna organizare a muncii. Este un fapt pe care l-am consemnat, evident, cu multă plăcere şi spe­răm că efectul să se va­dă tot în buna organizare a muncii. (I. Niculescu) FESTIVALUL NATIONAL. F­I MtlNE, LA LUNCA DE JOS rtCvitarea României” Festivalul Folcloric „la izvorul trotuşului - Aşadar, tovarăşe Karda­us János, după festiv­­­ul fanfarelor, mîine o noua acţiune de amploare pentru mişcarea cultura!-ar­tistică. Este vorba des­pre ......­­ Festivalul folcloric, devenit tradiţional, sub genericul „La izvorul rotuşului". - Spuneaţi că a de­venit tradiţional, deci festivalul îşi are un loc bine definit în con­textul vieţii cultural­­artistice harghitene ... - Intr-adevăr aşa este, numai că ediţia din acest an are o încărcătură în plus în ceea ce priveşte semnificaţia .. . - In ce constă a­­ceasta ? - Cu acest festival, in judeţul nostru se declan­şează ediţia a V-a a Festivalului Naţional „Cîntarea României". Şi dacă avem în vedere exi­genţele sporite care stau în faţa mişcării artistice, cerinţa ridicării acestei activităţi la un nivel ca­litativ superior, atît în ceea ce priveşte calita­tea cît mai ales în ceea ce priveşte aportul la e­­ducarea oamenilor mun­cii, se poate uşor dedu­ce gradul sporit de răs­pundere cu care sîntem chemaţi să acţionăm toţi cei care activăm în acest domeniu, răspun­dere căruia îi dăm re­l­­vanţă chiar prin această mişcare de „start", ca să folosim un termen din domeniul sportului. - Care ar fi sem­nele prin care s-ar in­dica răspunderea spo­rită manifestată în or­ganizarea acestui fes­tival ? - Răspunsul exact poa­te fi dat la „căderea" cortinei, după ce se de­rulează întregul specta­col. Putem însă şi acum să spunem că au fost mo­bilizate multe formaţii care au obţinut rezulta­te bune în cadrul festi­valului muncii şi creaţiei. Se începe aşadar, de la un nivel ridicat pentru ca aceasta să determine im­pulsionarea mişcării artis­tice în etapa ce urmea­ză, menită a asigura o­­ nouă emulaţie în mişca­rea artistică de masă harghiteană. - Care sînt forma­ţiile invitate ? - In primul rînd amin­, iese formaţia gazdă, res­pectiv Ansamblul Folclo­ric din Lunca de Jos, for­maţie care la fiecare di­n­tre ediţiile Festivalului Naţional „Cîntarea Ro­mâniei" a fost încununa­tă cu lauri. Apoi aş a­­minti formaţia vocal-in­­strumentală din Ciumani, formaţia de dansuri din Sîndominic, formaţia de dansuri şi grupul vocal din Bilbor. Mai participă formaţii de dansuri şi so­­lişti din Bălan, Lunca de Sus, şi, bineînţeles, am invitat şi frimaţii din Va­lea Trotuşului, din locali­tăţile aparţinătoare ju­deţului Bacău.­­ Apropo de aceste invitaţii, şi la ediţiile precedente s-au anun­ţat participări din ju­deţu­l vecin dar la fes­tival nu au participat In acest an s-a făcut mai mult din partea dumneavoastră, res­pectiv a Centrului Ju­deţean de îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă ?­­ Sigur că s-a făcut mai mult, în primul rînd pentru că convingerea noastră, şi interesul, evi­dent, este ca să realizăm o acţiune reprezentativă pentru această zonă, or prin participarea forma­­ţiilor din judeţul Bacău, respectiv Asău, s-ar ac­centua specificul acestui festival cu denumirea „La izvorul Trotuşului". S-ar realiza, ca să spun aşa, un buchet din folclorul românesc, se­cuiesc şi ceangăiesc, în felul aces­ta s-ar lărgi şi aria schi ro­bului şi cunoaşterii reci­proce, noi fiind prezenţi la mai multe întîlniri tea­trale în judeţul respectiv Sigur, această cunoaştere reciprocă nu ar avea de­­cît darul să stimuleze a­­ceastă activitate. Să ve­­dem însă ce rezultat vor avea intervenţiile noastre în acest sens - Să revenim la fes­tival. Cîteva puncte de reper asupra modului de desfăşurare, - începe la ora 11, cu parada portului popular, punctul de pornire fiind căminul cul­ural, apoi ur­mează programul pe sce­na în aer liber, deci în­că un aspect de reţinut este ultima manifestare culturală din acest an un aer liber... I. NETE Vîrsta nu poate fi un impediment al măiestriei, o dovedește și Fülöp Fe­lix din Dănești. Sîmbătă, 1 octombrie Miercurea-Ciuc. Cine­matograful ..Transilvania",• Marele şarpe. Odorheiu Secuiesc. Ci­nematograful ..Olimpia" ! Pădurea nebună. Topliţa Cinematograful „Căliman" . Buletin de Bucureşti. Gheorgheni Cinemato­graful „Mioriţa“ . Ro­berto Carlos şi diamantul roz. Bălan. Cinematograful „Minerul'': B.D. în aleră. Cristuru Secuiesc Cine­matograful „Arta" : Bule­­tin de Bucur­ești. Băile Tu­­nd Cinemato­graful „Ciul": Omul păianjen se întoarce Borsec. Cinema­ogrodul „Izvorul" : Aventuri la Marea Neagră. JURNAL PIO Pionieri în salopete de lucru Campania agricolă de toamnă solicită mobiliza­rea tuturor forţelor uma­ne, pentru ca nimic din recoltă să nu rămînă pe cimp, totul să fie cules şi depozitat. De aceea şi pionierii judeţului consi­deră drept o îndatorire patriotică participarea un număr mare la strînsul roadelor acestei toamne îmbelşugate. Peste 9.700 de pionieri participă, de la declanşarea cuimpani­­ei, la lucrările de strînge­­re a recoltei. Se poate spune că fac aceasta cu spor şi pricepere, numai în ultima săptămină reu­şind să recolteze 2.287 to­ne de cartofi, 35 de tone de porumb, precum şi o însemnată cantitate de in, cultivată pe 35 de hectare. Valoarea muncii patriotice efectuate de pionierii harghiteni se ri­dică, pînă în prezent la 314.495 lei. Cu bune rezultate se desfăşoară şi campania de recoltare a plantelor medicinale şi a fructelor de pădure (îndeosebi măceşe). Pînă in prezent s-au recoltat 8 tone de plante medicinale şi 10 tone de fructe de pădure. Intr-un clasament al hăr­niciei, conduce organiza­ţia de pionieri a elevilor din Sîndominic (coman­dant instructor Részeg Erzsébet), elevii de aici strîngind 1.000 de kilo­grame de plante medici­nale şi, fructe de pădure. Urmează pionierii din Corund (900 de kg), cei din Mărtiniş (850 kg), pre­cum şi cei din Sărmaş (800 kg). Cantităţi însem­nate au mai strins şi pionierii din Praid, Po­­rumbenii Mari, Lunca de Sus (cite 600 kg), cei din Simoneşti (450 kg), pre­cum şi din alte aşezări ru­rale ale judeţului. Şi cam­pania continuă ! Sub semnul performan­ţei se înscrie şi activita­tea pionierilor din cadrul cercului de electrotehnică a Şcolii Generale Nr. 2 din Gheorgheni, cerc condus de profesoara Vass Klára. Desigur, per­formanţa lor este in do­meniul electronicii. La re­centul concurs, organizat de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, intitulat sugestiv „Atelier 2000" — „Start spre vi­itor", pionierii harghiteni s-au calificat in faza finală, obţinînd o menţiune pen­tru lucrarea prezentată : „Set de material didactic pentru fizică". O bună impresie au lăsat­­­ cele­lalte 7 lucrări prezentate de pionierii din judeţul Harghita, Radu POP INFORMAŢIA HARGHITEI

Next