Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)

1984-06-11 / nr. 4519

Anul XVII Nr. 4519 4 pagini 50 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VAI ÎN LUMINA INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR DATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ca silvicultori dorim să fim mereu la ... Tnulfime - Interviu cu tovarăşul inginer MIHAILA DAN, Ocolului Silvic Toplița -- Tovarăşe inginer Mihăilă Dan, în cali­tate de silvicultor, vă rog să-mi spuneţi dacă în silvicultură se poa­te vorbi de o „campa­nie de primăvară" ?­ ­ V-aş putea vorbi des­pre o aşa-zisă „campa­nie de primăvară" în sil­vicultură, în sensul că în acest anotimp al anului, anotimpul renaşterii În­tregii naturi, deci şi al pădurilor, noi, silvicultori, avem mai mult de lu­cru, dar aceasta nu în­seamnă că în restul tim­pului stăm sau ne plim­băm prin pădure. „Cam­pania" noastră silvică, ca să spun aşa, este perma­nentă, aşa cum într-o în­­treprindere se desfăşoară procesul de producţie, in care nu este de dorit să existe „goluri“...­­ Atunci spuneţi-mi ce-au făcut silvicultorii toplifeni în această primăvară ? ...­­ A fost o primăvară bună pentru silvicultorii toplifeni, în sensul că ne-am achitat cu cinste de toate sarcinile planului de producție pe care le­­am avut. Am realizat, deci, producția fizică pe pri­mele cinci luni ale anu­lui în procent de 113,4 la sută, cu un spor valoric ce se ridică la aproape 450 mii lei. In cadrul a­­cestui indicator general, masa lemnoasă pentru producţia industrială s-a realizat ÎOO la sută, ma­sa lemnoasă provenită din curăţiri - 300 la sută, adică aproape 500 mc în plus, lemnul pentru ne­voile populaţiei - 116 la sută, valorificarea răchi­tei din floră spontană - activitate pe care se pu­ne un accent tot mai mare, aceasta constituind materia primă pentru mul­te secţii anexe ale unor unitări socialiste, precum şi în mica industrie - 105 la sută, colectarea ră­şi­nei - 160 la sută, cu o depăşire valorică de 21.000 lei, investițiile - 120 la sută, marea majo­ritate a acestora formîn­­d-o împăduririle ce s-au executat pe cele 52,5 ha din fondul forestier şi 5 ha în pădurile comunale. Lucrarea s-a desfăşurat în cele mai bune condițiuni şi s-a încheiat în 12 mai. - Da, într-adevăr, prin tot ceea ce aţi făcut, sînteţi şi acum la... înălţime !... Poa­te îmi spuneţi ceva şi despre planurile de vi­itor ... - Noi, silvicultorii, do­rim ca tot timpul să ne situăm la ... înălţime, cu atît mai mult în acest an în care vom trăi bucuria unor evenimente deosebi­te, pe care întregul nas­(Continuare in cap a 4-a) Interviu realizat de Ilie ŞANDRU şeful LUNI 11 iunie 1984 Soarele răsare : 5,31 Soarele apune : 20,59 Zile trecute : 163 Zile rămase : 203 11 IUNIE 1948 — 11 IUNIE 1984 Naţionalizarea mijloacelor de producţie — act politic revoluţionar cu adinei semnificaţii în dezvoltarea economico­­socială a patriei Se împlinesc, azi, 11 iu­nie, 36 de ani de la ac­tul revoluţionar al na­ţionalizării, de cînd cla­sa muncitoare, sub con­ducerea Partidului Comu­nist Român, a trecut în mîinile sale, ca bun al în­tregului popor, cea mai importantă parte a mij­loacelor de producţie - 8894 de întreprinderi (dintre care 3560 de in­teres local), bogăţiile so­lului, societăţile bancare, de asigurări, miniere, de transporturi şi telecomu­nicaţii - întregind pute­rea politică, cuceriţi prin marile bătălii revoluţio­nare din primii ani de după eliberare, cu ■ pute­rea economică, devenind astfel clasa conducătoa­re în toate sferele vieţii sociale. Naţionalizarea se în­scrie ca un moment de covîrşitoare însemnătate politică, economică şi socială. Reliefînd multi­plele şi profundele sem­nificaţii ale acestui act, tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu sublinia că : „naţionalizarea a deschis o etapă nouă în istoria relaţiilor de producţie din ţara noastră, a dus la lichidarea marii bur­ghezii industriale şi fi­nanciare, la crearea unui puternic sector de stat în economie, a permis tre­cerea la conducerea pla­nificată a economiei na­ţionale". Astăzi, făcînd bilanţul înfăptuirilor perioadei care a trecut de la ac­tul istoric din iunie 1948, se poate aprecia impor­tanţa naţionalizării, ca­re a determinat impulsio­narea dezvoltării ţării, progresul multilateral, constituind totodată şi premiza majoră a coope­rativizării agriculturii, a cărei încheiere în 1962, a însemnat făurirea econo­miei socialiste unitare, victoria deplină a socia­lismului în toate sectoare­le de activitate, lichida­rea pentru totdeauna a claselor exploatatoare, abolirea exploatării omu­lui de către om. Pe temelia proprietăţii socialiste a devenit po­sibilă înfăptuirea politicii de industrializare a ţării, de dezvoltare puternică a forţelor de producţie şi de repartizare a lor pe tot cuprinsul patriei, de valorificare superioară a tuturor resurselor, ridica­rea nivelului de trai al poporului, participarea activă a ţării la diviziu­nea internaţională a mun­cii, asigurarea indepen­denţei economice şi po­litice. O strălucită îm­plinire a cunoscut aceas­tă politică în perioada de după Congresul al IX-lea, perioadă în care­ sub impulsul secretarului general­ al partidului, to­varăşul N i­c­o­l­a­e Ceau­şescu, s-au produs schimbări radicale atît în baza materială, în nive­lul şi calitatea forţelor de producţie, cît şi în ri­dicarea gradului de civi­lizaţie materială şi spi­rituală a întregului po­por. Avuţia noastră naţio­nală în bunuri materiala acumulate depăşeşte (Continuat d in part­­a 4-a) Ziua „PRIMĂVERII HARA­­IENE“ — de serbare şi de sărbătoare Ieri, la Miercurea-Ciuc, de la primele ore ale di­mineţii, zi de serbare şi de sărbătoare. Zi de veri­tabil carnaval, avind ca punct de pornire piaţa din faţa casei municipale de cultură. Începe para­da portului, popular, mo­ment la care sunt prezenţi o mulţime de spectatori, căutind să vadă cit mai mult din această uvertură a ceea ce va urma la Ji­godie. Şi au avut ce ve­dea, pentru că nu a fost o simplă trecere in revistă a minunatului port (re­marcăm acurateţea stilului in care au fost realizate costumele, respectindu­­se „adevărul" etnografic­ din diferitele colţuri ale judeţului, ci un veritabil spectacol. Au venit cei din Ditrău, Sindominic, Armăşeni şi Plăieşii de Jos cu o suită de obice­iuri populare cu măşti şi costume inedite reînviind tradiţii vechi,­ care au „condimentat" prestigioa­sa serbare a spiritualităţii populare harghitene, do­vedind multă înclinaţie, talent şi dezinvoltură in prezentarea in faţa unui public numeros şi pe spa■ (Continuare in pag. a 2-a) Parada portului popular. Dansatorii din Bilbor au smuls publicului aplauze fur­tunoase...

Next