Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-06-11 / nr. 4519
Anul XVII Nr. 4519 4 pagini 50 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VAI ÎN LUMINA INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR DATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ca silvicultori dorim să fim mereu la ... Tnulfime - Interviu cu tovarăşul inginer MIHAILA DAN, Ocolului Silvic Toplița -- Tovarăşe inginer Mihăilă Dan, în calitate de silvicultor, vă rog să-mi spuneţi dacă în silvicultură se poate vorbi de o „campanie de primăvară" ? V-aş putea vorbi despre o aşa-zisă „campanie de primăvară" în silvicultură, în sensul că în acest anotimp al anului, anotimpul renaşterii Întregii naturi, deci şi al pădurilor, noi, silvicultori, avem mai mult de lucru, dar aceasta nu înseamnă că în restul timpului stăm sau ne plimbăm prin pădure. „Campania" noastră silvică, ca să spun aşa, este permanentă, aşa cum într-o întreprindere se desfăşoară procesul de producţie, in care nu este de dorit să existe „goluri“... Atunci spuneţi-mi ce-au făcut silvicultorii toplifeni în această primăvară ? ... A fost o primăvară bună pentru silvicultorii toplifeni, în sensul că ne-am achitat cu cinste de toate sarcinile planului de producție pe care leam avut. Am realizat, deci, producția fizică pe primele cinci luni ale anului în procent de 113,4 la sută, cu un spor valoric ce se ridică la aproape 450 mii lei. In cadrul acestui indicator general, masa lemnoasă pentru producţia industrială s-a realizat ÎOO la sută, masa lemnoasă provenită din curăţiri - 300 la sută, adică aproape 500 mc în plus, lemnul pentru nevoile populaţiei - 116 la sută, valorificarea răchitei din floră spontană - activitate pe care se pune un accent tot mai mare, aceasta constituind materia primă pentru multe secţii anexe ale unor unitări socialiste, precum şi în mica industrie - 105 la sută, colectarea răşinei - 160 la sută, cu o depăşire valorică de 21.000 lei, investițiile - 120 la sută, marea majoritate a acestora formînd-o împăduririle ce s-au executat pe cele 52,5 ha din fondul forestier şi 5 ha în pădurile comunale. Lucrarea s-a desfăşurat în cele mai bune condițiuni şi s-a încheiat în 12 mai. - Da, într-adevăr, prin tot ceea ce aţi făcut, sînteţi şi acum la... înălţime !... Poate îmi spuneţi ceva şi despre planurile de viitor ... - Noi, silvicultorii, dorim ca tot timpul să ne situăm la ... înălţime, cu atît mai mult în acest an în care vom trăi bucuria unor evenimente deosebite, pe care întregul nas(Continuare in cap a 4-a) Interviu realizat de Ilie ŞANDRU şeful LUNI 11 iunie 1984 Soarele răsare : 5,31 Soarele apune : 20,59 Zile trecute : 163 Zile rămase : 203 11 IUNIE 1948 — 11 IUNIE 1984 Naţionalizarea mijloacelor de producţie — act politic revoluţionar cu adinei semnificaţii în dezvoltarea economicosocială a patriei Se împlinesc, azi, 11 iunie, 36 de ani de la actul revoluţionar al naţionalizării, de cînd clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Român, a trecut în mîinile sale, ca bun al întregului popor, cea mai importantă parte a mijloacelor de producţie - 8894 de întreprinderi (dintre care 3560 de interes local), bogăţiile solului, societăţile bancare, de asigurări, miniere, de transporturi şi telecomunicaţii - întregind puterea politică, cuceriţi prin marile bătălii revoluţionare din primii ani de după eliberare, cu ■ puterea economică, devenind astfel clasa conducătoare în toate sferele vieţii sociale. Naţionalizarea se înscrie ca un moment de covîrşitoare însemnătate politică, economică şi socială. Reliefînd multiplele şi profundele semnificaţii ale acestui act, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că : „naţionalizarea a deschis o etapă nouă în istoria relaţiilor de producţie din ţara noastră, a dus la lichidarea marii burghezii industriale şi financiare, la crearea unui puternic sector de stat în economie, a permis trecerea la conducerea planificată a economiei naţionale". Astăzi, făcînd bilanţul înfăptuirilor perioadei care a trecut de la actul istoric din iunie 1948, se poate aprecia importanţa naţionalizării, care a determinat impulsionarea dezvoltării ţării, progresul multilateral, constituind totodată şi premiza majoră a cooperativizării agriculturii, a cărei încheiere în 1962, a însemnat făurirea economiei socialiste unitare, victoria deplină a socialismului în toate sectoarele de activitate, lichidarea pentru totdeauna a claselor exploatatoare, abolirea exploatării omului de către om. Pe temelia proprietăţii socialiste a devenit posibilă înfăptuirea politicii de industrializare a ţării, de dezvoltare puternică a forţelor de producţie şi de repartizare a lor pe tot cuprinsul patriei, de valorificare superioară a tuturor resurselor, ridicarea nivelului de trai al poporului, participarea activă a ţării la diviziunea internaţională a muncii, asigurarea independenţei economice şi politice. O strălucită împlinire a cunoscut această politică în perioada de după Congresul al IX-lea, perioadă în care sub impulsul secretarului general al partidului, tovarăşul N icolae Ceauşescu, s-au produs schimbări radicale atît în baza materială, în nivelul şi calitatea forţelor de producţie, cît şi în ridicarea gradului de civilizaţie materială şi spirituală a întregului popor. Avuţia noastră naţională în bunuri materiala acumulate depăşeşte (Continuat d in parta 4-a) Ziua „PRIMĂVERII HARAIENE“ — de serbare şi de sărbătoare Ieri, la Miercurea-Ciuc, de la primele ore ale dimineţii, zi de serbare şi de sărbătoare. Zi de veritabil carnaval, avind ca punct de pornire piaţa din faţa casei municipale de cultură. Începe parada portului, popular, moment la care sunt prezenţi o mulţime de spectatori, căutind să vadă cit mai mult din această uvertură a ceea ce va urma la Jigodie. Şi au avut ce vedea, pentru că nu a fost o simplă trecere in revistă a minunatului port (remarcăm acurateţea stilului in care au fost realizate costumele, respectinduse „adevărul" etnografic din diferitele colţuri ale judeţului, ci un veritabil spectacol. Au venit cei din Ditrău, Sindominic, Armăşeni şi Plăieşii de Jos cu o suită de obiceiuri populare cu măşti şi costume inedite reînviind tradiţii vechi, care au „condimentat" prestigioasa serbare a spiritualităţii populare harghitene, dovedind multă înclinaţie, talent şi dezinvoltură in prezentarea in faţa unui public numeros şi pe spa■ (Continuare in pag. a 2-a) Parada portului popular. Dansatorii din Bilbor au smuls publicului aplauze furtunoase...