Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1985 (Anul 18, nr. 4846-4923)

1985-07-01 / nr. 4846

Anul XVIII Nr. 4846 4 pagini 50 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE, M­IH­VA1 ^ ^^JU­PETUL VARC­HITA^^ Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean la lumina orientărilor cuprinse în cuvîntarea TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII ŞI CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ŞI SOCIALE De la fiecare utilaj şi om, din fiecare abataj — randamente sporite Fiecare cantitate de minereu dat în plus, oricît de mica ar fi ea, înseam­nă producţie fizică supli­mentară, minereu mai mult patriei. Şi minerii din Bălan ştiu acest lu­cru. Dovada : de circa 5 zi­le harnicul colectiv de la Întreprinderea minieră Bălan lucrează în cornul celui de-al doilea semes­tru al acestui an, furnizînd pînă acum peste plan 80 tone cupru. Lucrînd sub deviza „De la fiecare u­­tilaj şi om, din fiecare a­­loctaj randamente spori­te", s-a obţinut o depăşi­re substanţială a planului producţiei fizice. Şi, tot ca o consecinţă, cuvîntul de ordine este la fiecare loc de muncă folosirea inten­sivă a mijloacelor mecani­ce din subteran, întărind în acest scop asistenţa tehnică pe toate schimbu­rile şi pe întregul flux de producţie. Măsurile pentru o mai bună organizare a pro­ducţiei în subteran, cît şi la atelierele de prelucra­re a minereului au con­dus şi la depăşirea celor­lalţi indicatori de plan. Astfel, planul valoric la producţia marfă a fost de­păşit la zi cu aproape 20 milioane de lei, depăşire înregistrată în condiţii de­ La I.M. Bălan osebite de eficienţă eco­nomică - cheltuielile to­­tale la fiecare mie lei producţie marfă au fost reduse cu 15 lei, iar cele materiale cu 10 lei­­, un plus de peste 600.000 lei înregistrîndu-se şi la be­neficii. Şi, aşa cum am a­­mintit, accentul punîndu­­se pe depăşirea producţi­ei fizice, deosebit de îm­bucurător este faptul că întregul spor de producţie s-a realizat pe seama creşterii productivităţii muncii fizice, indicator depăşit aici, de către fie­care ortac, cu aproape o mie de lei. După cîte ne relata to­varăşul inginer Răcz Attila, directorul întreprin­derii, la obţinerea acestor importante succese au contribuit măsurile tehni­­co-organizatorice între­prinse şi aplicate în prac­tică, printre care amintea organizarea muncii în foc continuu, aplicarea pe scară largă a metodelor de exploatare a minereu­lui cu productivitate spo­rită, punerea în funcţiune, în subteran, a noi obiec­tive, în scopul menţinerii capacităţii de producţie. De asemenea, un accent deosebit s-a pus pe ritmi­citatea execuţiei lucrărilor de investiţii, pe respecta­rea întocmai a planului lucrărilor de explorări şi cercetări geologice. Anton BORŞ ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI Trăind spre lumina minţii... In sufletul fiecăruia dintre noi un loc apar­te il ocupă, după imagi­nea mamei, imaginea o­­mului care pentru prima oară ne-a pus in mină condeiul. Urmează, in viaţa noastră, alţi şi alţi oameni, care de la cate­dră, luni şi ani au trudit să ne dezvăluie pas cu pas tainele cuvintelor. De a­­ceea, Ziua învăţătorului o simţim ca o sărbătoa­re a noastră, a tuturor, ziua in care şi noi, har­­ghitenii, le oferim celor peste 4000 de cadre di­dactice din judeţ cele mai calde simţăminte de simpatie şi admiraţie. Dincolo de frumuse­ţea şi chiar romantismul unei munci, fără îndoia­lă nobile şi frumoase — căci ce poate fi mai no­bil decit să formezi oa­meni, să simţi aproape pulsul tinerei generaţii — stă o activitate asiduă de zi cu zi, ce a căpă­tat, in special in ultime­le două decenii, o im­portanţă socială tot mai mare, pe măsură ce şi in­văţămintul a cunoscut o dezvoltare fără prece­dent. Dezvoltare la ba­za căreia se află gindi­­rea novatoare şi extraor­dinara clarviziune a secre­tarului general al parti­dului, a cărui grijă per­manentă faţă de afir­marea plenară a invăţă­­mintului românesc şi a lucrătorilor din acest do­meniu s-a făcut simţită atit in­­ dezvoltarea pu­ternică a bazei materia­le cit şi a concepţiei ce stă la baza invăţămintu­­lui nostru. In paralel a crescut preţuirea şi cin­stea de care se bucură astăzi cadrele didactice, din partea conducerii de partid şi de stat, din partea tineretului stu­dios. Acestor aprecieri le răspund cadrele di­dactice din judeţul Har­ghita, prin strădania lor cotidiană de a desfăşu­ra o asemenea activita­te ce să răspundă impe­rativelor actuale de for­mare a unei tinere ge­neraţii. Ziua învăţătorului re­prezintă pentru toate ca­drele didactice şi un prilej de bilanţ al acti­vităţii depuse in perioa­da întregului an şcolar, o autoanaliză exigentă (Continuare in pag. a 4-a) Iuliu CONDRAT In pag. a 3-a SPORT LUNI: 1 iulie 1985 Soarele răsare •• 5,35 Soarele apune : 21,04 Zile trecute : 182 Zile rămase : 183 Iniţiativele de pace ale tog­­aşului Nicolae Ceauşescu, expresie profudă a voinţei unanime a poporului nostru Stă în puterea popoarelor să făurească o lume a păcii ! Mii de oameni ai mun­cii din municipiile Mier­­curea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, din oraşele şi comunele judeţului Harghita au participat, sîmbătă, la un vibrant miting pentru pace şi de­zarmare. Participanţii pur­tau pancarte şi afişe a­­vînd înscrise chemări mo­bilizatoare la pace şi în­ţelegere în lume, fluturau steaguri şi steguleţe, scandau cu însufleţire „Ceauşescu - Pace I“, „Dezarmare - Pace I“, „Nu­­ războiului !“. Ei au dat glas, alături de între­gul popor, dorinţei fier­binţi de pace, de colabo­rare, adeziunii depline la noua iniţiativă de pace a preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Apelul Consiliului Naţional al F.D.U.S., la întreaga poli­tică externă de pace şi colaborare internaţională promovată de România. Adunarea a fost deschi­să de tovarăşa Ecaterina Brise, preşedinta Consiliu­lui judeţean al F.D.U S. care a spus, printre alte­le : „Noi, cei ce trăim în acest judeţ, aducem şi (Continuare în pag. a 4-a) Aurelia ILUŢ Sfîrşitul de săptămînă în secvenţe reportericeşti LA CRISTURU SECUIESC : S-au reluat cu intensitate lucrările agricole îmbunătăţirea timpului la sfîrşitul acestei săptă­­mîni a permis cooperato­rilor şi mecanizatorilor de la C.A.P. Cristuru Secuiesc reluarea lucrărilor speci­fice acestei perioade de timp. Astfel şi ieri, nu­meroşi cooperatori au fost prezenţi pe ogoare, mai ales, la lucrările de întreţinere a culturilor, şi , aşa cum ne spunea to­varăşul Lörinczi Domo­kos, şeful fermei din Fi­­liaşi - s-a executat, cea de-a treia praşilă manu­ală la cartofii de toamnă, şi cea de-a doua la varza de toamnă. De asemenea, numeroşi cooperatori au participat la transportul furajelor, la depozitarul a­­cestora. S-au remarcat la această activitate, în mod deosebit, cooperatorii Tö­rök Sándor, Jakabfi Do­mokos, Féter János, Györfi Elek şi alţii La sediul fermei nr. 8 aparţinînd de I.A.S. Mier­­curea-Ciuc, printr-o muncă susţinută, mecanizatorii Bartha Sándor, Gál Mó­zes, Lévai János, Fazekas Bertalan au încheiat, in cursul zilei de ieri, cosi­tul şi balotatul legumi­noaselor perene pe o su­prafaţă de 46 ha. Forţe sporite au lucrat şi la co­situl fîneţelor naturale, lu­crare care, pînă ieri, a fost încheiată pe o supra­faţă de 140 ha. Tot pen­ii pe­tru asigurarea bazei fura­jere cooperatorii cristure­­ni au folosit din plin tim­pul favorabil efectuînd cea de-a treia praşilă manuală la sfecla furaje­ră, pe o suprafaţă de 25 ha. La complexul de sere din Cristuru Secuiesc, to­varăşul Murvai István, şeful complexului, ne pu­ne în temă cu faptul că, în cursul săptămînii tre­cute, s-a încheiat planta­ (Continuare in pag. o 4-a) Traian TÖRÖK V Sărbătoarea Zilei pionieru­lui şi încheierea anului şcolar pentru ciclul primar şi gimnazial Ieri, s-a încheiat încă­­ o etapă din dificilul şi îndelungatul drum al in­struirii tinerei generaţii, prilej de emoţionant bi­lanţ a ceea ce s-a rea­lizat pe parcursul unui întreg an de studiu în cursul primar şi gimna­zial. Pe porţile şcolilor au intrat aşadar, ieri, elevi şi pionieri, însoţiţi de părinţii lor, purtînd flori în mîini şi în suflete satisfacţia încheierii cu succes a încă unui an (Continuare în pag. a 4-a) C. IU­CI Programul de sfîrşit de an şcolar la Şcoala gene­rală nr. 10 Miercurea-Ciuc

Next