Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1985 (Anul 18, nr. 4924-5002)

1985-10-01 / nr. 4924

INFORMAŢIA HARGHITEI Repararea şi întreţinerea locuinţelor — direcţie de acţiune imediată şi permanentă Printre multiplele sar­cini ce revin direct con­siliilor populare, coope­raţiei meşteşugăreşti şi E.G.C.L., în actuala eta­pă de construcţie a so­cietăţii noastre, sarcină subliniată şi în cuvînta­­rea rostită de secretarul general al partidului, to­varăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, la Congresul consiliilor populare, orga­nizarea unor unităţi spe­ciale pentru întreţinerea şi repararea locuinţelor, care să poată răspunde cerinţelor populaţiei din toate oraşele, se relevă ca una dintre direcţiile de acţiune imediate. Care sunt preocupările în a­­ceastă direcţie ale facto­rilor responsabili din o­­raşul GHEORGHENI ? - Preocupările noastre pentru întreţinerea şi re­pararea locuinţelor este veche şi permanentă - ne spunea tovarăşul Tinka Colomon, vicepre­şedinte al consiliului popu­lar orăşenesc. In cadrul unităţii noastre economi­ce, avem două echipe de zugravi, o echipă de zidari, în total 28 de me­seriaşi a căror activitate este axată, în principal, pe întreţinerea imobilelor de interes obştesc - ca­sa de cultură, bibl­oteca, muzeul, şcolile, grădiniţe­le etc. Mai dispunem de o secţie de tîmplărie, care prestează servicii şi că­tre populaţie. Preocupa­rea noastră, acum, este să dezvoltăm secţiile de zi­dari şi zugravi pentru a-şi putea extinde activi­tatea, pentru a putea presta servicii şi către populaţie, nu numai pen­tru executarea de con­strucţii noi, ci mai ales pentru a efectua lucrări de întreţinere a locuinţe­lor mai vechi. In acest sens, chiar în primăvara lui '86 ne-am propus să în­cepem reparaţiile blocu­rilor din cartierul 23 Au­gust, imobile date în fo­losinţă în 1960.­­ Pentru lucrări de în­treţinere şi reparare a lo­cuinţelor, cooperativa meşteşugărească „Progre­sul" asigură populaţiei e­­chipe specializate - ne spunea tovarăşul Portik Imre, preşedintele coope­rativei. Avem o secţie de constructori, alcătuită din 30 de persoane din care 20 sunt zidari, 8 zugravi şi 2 dulgheri. Cu aceşti oameni putem onora în acelaşi timp mai multe cereri. Dispunem şi de o secţie de tîmplărie, care prestează servicii tot pen­tru populaţie, in planurile noastre de viitor am pre­văzut dezvoltarea tuturor secţiilor, şi în acest sens avem, în prezent, 10 tineri la şcolarizare. Mai avem 3 sobari şi - pentru că solicitările la această ca­tegorie de activitate sunt mari - ne gîndim să mă­rim cît mai repede nu­mărul acestor meseriaşi. Pe scurt, cooperativa noastră nu duce lipsă de solicitări, şi pot să spun că pînă acum ritmul şi ca­litatea lucrărilor prestate nu ne-au fost reproşate. Un singur­ exemplu : în luna august am început construcţia unei case cu etaj şi în acest moment am ajuns în faza tencu­ielilor interioare şi exte­rioare. Pot afirma că a­­vem şi materiale şi forţă de muncă necesare pentru a satisface toate cererile. - Dispunem de unităţi speciale pentru întreţine­rea şi repararea locuinţe­lor - ne spunea tovarăşul Szabó Rudolf, directorul Hotărîrile Congresului consiliilor populare — un vast program de acţiune pentru fiecare localitate E.G.C.L. Lucrăm cu 6 so­bari, 37 zidari, 17 zugravi, 5 dulgheri, 13 instalatori sanitari, 5 tinichigii. Cu aceşti meseriaşi rezolvăm toate cererile privind re­pararea şi intreținerea ro­binetelor, a feroneriei, tîmplăriei, facem termo­­izolări, tapetări, raşche­­tarea parchetului, izolări de acoperişuri, ne pu­tem angaja şi la lucrări de construcţii noi. Intr-un cuvînt, avem secţii cu me­seriaşi pentru orice gen de lucrări de reparaţii interioare şi exterioare, ale clădirilor. Aş dori să amintesc că în noul car­tier Bacin am deschis un magazin de prezentare şi desfacere a produselor noastre proprii, necesare în orice gospodărie, so­be de teracotă mobile, burlane etc. Amintesc de acest magazin deoarece acestuia îi mai revine și rolul de a primi comen­zile pentru orice lucrări, de la locatarii acestui cartier. Pentru viitor, ne gîndim să dezvoltăm toa­te secţiile şi în general, întreaga gamă de ser­vicii. Putem aprecia că fac­torii de răspundere pen­tru întreţinerea şi repara­rea locuinţelor din ora­şul Gheorgheni sunt pe deplin implicaţi în aceas­tă acţiune. Ceea ce este foarte bine, e faptul că se gîndeşte în perspectivă, cu răspundere şi cu spi­rit gospodăresc, că nu lip­sesc nici iniţiativele pentru a întreţine în condiţii co­respunzătoare bunurile ob­ştii, ale tuturor locuito­rilor. Aurelia ILUŢ | • PANORAMIC U.T.C. — Circa 13.000 de tineri vor fi prezenţi, in perioa­da 30 septembrie - 5 oc­tombrie, pe ogoarele ju­­deţului, ajutind, cu pre­cădere, la lucrările de re­coltare a cartofilor­­­A­­proape 100.000 lei este valoarea acţiunilor patrio­­tice in sprijinul producţi­ei organizate in această săptămină la I.U.P.S., În­treprinderea mecanică, Intreprnderea de prelu­­crare a lemnului şi Coope­rativa meşteşugărească „Lacu Roşu" din Gheor­gheni, I.P.I.C.C.F., între­prinderea de prelucrare a lemnului si întreprinde­rea de b­icotare din mu­nicipiul reşedinţă de­­u­­d°t I.M.P.F. si „Tehnouti. Ini" Odorheiu Secuiesc. C.FP.L şi Cooperativa mo­narmnăreasc­ă „Munca cn'n-tivă” din Toplita. Dintre acţiunile politica­­id-nim­ice si cultural-e­­dv acti­ve ale sâptămtnii, de­fătur ate sub ealda or­­ganizaţiilor U­T C, spicu­­im , azi, la întreprinde­rea de confecţii Odorheiu Secuiesc are loc dezba­terea ..Să cunoaştem, să respectăm leoile ţării“ ,­mâne, la Fabrica de mo­bilă din acelaşi munici­piu are loc expunerea „Sarcinile organelor şi organizaţiilor de tineret in realizarea, la cotele ca­litative cerute, a produc­ţiei pentru export“ , tot mâine, la întreprinderea de tractoare Miercurea- Ciuc are loc expunerea­­dezbatere intitulată „Ro­lul tineretului in economi­sirea materiilor prima, in acţiunea de recuperare şi reintroducere in circui­tul productiv a materiale­lor refolosibile • CARTE - Du­pă două sinteze re­marcabile dedicate ti­pologiei artistice ba­roce şi celei romantice, profesorul Edgar Popu o­­feră, intr-un volum de mici dimensiuni, „Apollo sau ontologia clasicismu­lui“ (Editura Eminescu), după opinia mai multor recenzenţi prestigioşi, cea mai concentrată şi mai riguroasă sinteză de la nou consacrată clasicismu­lui, curent artistic ce ne apare in lucrarea reputa­tului eseist - carte utilă orcărui tinăr studios - disecat in toate nervuri­le,faţetele şi funcţiunile fiinţei sale. • ISTORICUL UNOR FORMULE DE SALUT — Formula lingvisti­că de salut „sărut mina“ are la origi­­ne gestul corespunzător, ca semn de omagiu adre­sat (lingvistic şi gestual) unui superior, generaliza­tă in feudalism şi izvorî­­tă, in principal, din situa­ţiile de ceremonial so­lemn. Ulterior, formula a fost folosită, in perioada cavalerismului, ca salut ,adresat de bărbat unei femei. In unele limbi ro­manice, formula a ieşit actualmente din uz : in lini­a, de pildă, unde băr­baţii nu obişnuiesc să să­rute mina unei femei, ea se pă­tr­eaza doar in cercurile micii burghezii siciliene ; in Scania, for­mula prescurtată „besa­­manis“ e un termen în­vechit, prin care se denu­mea odinioară o ceremo­nie de la curte (săruta­rea iniinii suveranului, în­soţită de daruri), astăzi ea insemând, pur şi sim­plu, „cadou“ . in Franţa, formula şi-a pierdut de asemenea actualitatea, după ce a servit mult timp de moddel de polite­ţe şi curtoazie, ea călă­torind şi fiind actuală as­tăzi în alte Uniiri euro­pene. G. MIHAIL Mai deunăzi, am trecut pragul Cooperativei meş­teşugăreşti „Prestarea" din Miercurea-Ciuc cu intenţia de a discuta cu secretarul biroului orga­nizaţiei de bază P.C.R. despre aspecte legate de activitatea acestei orga­nizaţii. Întrucît interlocu­torul nostru ne-a făcut să înţelegem că are o treabă urgentă de rezolvat, am convenit să ne reîntîlnim peste o oră. Dar, reîntor­­cîndu-mă la sediul amin­titei cooperative, am aș­teptat în zadar ca acela cu care vorbisem să re­­vină, astfel îneît, scur­­tîndu-se la cooperativă orele de activitate - sîm­­bătă este Drograma pînă la ora 12 30­­, am pă­răsit biroul în cauză şi m-am postat la Intra­re, poate-poate voi avea noroc... Se pare, însă, că „norocul" mi-a surîs din altă direcţie... Se cuvine să amintesc azi că în intervalul de timp la care mă refer, am cău­tat, fără şanse de reuşi­tă, să-l abordez şi pe tovarăşul preşedin­e Nagy Béla. În două rînduri am ajuns în faţa uşii birou­­lui său, dar tocmai nu se găsea acolo ... „Noro­cul" despre care vorbeam cu cîteva rînduri mai sus şî care „mi-a surîs" In timpul aşteptării în faţa sediului cooperativei, a fost îrttîlnirea cu pre­şedintele ... Mai vechi cunoştinţe fiind, „mi-am permis" să-i spun că mă bucur că-l văd şi că aş vrea să schimb cîteva vorbe cu dînsul. Nu m'că mi-a fost însă mirarea, cînd făcînd gestul nerăb­dător a! „contemplării" ceasului său brăţară, mi-a tăiat-o scurt : „Repede, că am treabă !" Vă pu­teţi închipui ce „bucu­rie" am simţit gîndindu-mă la cele vreo trei ore pier­dute în zadar, numai şi numai ca să primesc o asemenea „replică“. In acelaşi timp, şi poate nu fără oarecare temei, m-am gîndit că la o coopera­tivă meşteşugărească pur­­tînd denumirea de „Pre­starea" - pînă şi ea e menită a sugera că se oferă servicii populaţiei, incluzînd astfel şi ideea de solicitudine, punct­ua­litate, politeţe! - însuşi preşedintele (dacă nu chiar el în primul rînd !), în pofida faptului că e ocupat, ar trebui să dea dovadă de o conduită mai în consens cu profi­lul unităţii. Pentru că în cazul în care şi eventual lor solicitanţi - şi sperăm că nu puţini sunt aceştia - le răsp­un­de cu aceleaşi „formule de politeţe", atunci suntem­ lămuriţi... Totodată, mai reamintim şi pe­­ această cale tovarăşului Nagy că există o „Lege a presei", care obligă - în cazul nostru­­ atît pe dînsul, cît şi alţi lucrători ai u­­nităţii pe care o condu­ce, de a răspunde în m­od corespunzător solicitărilor impuse de documentarea unui ziarist sau a altuia. Fireşte, cel în cauză ar putea să replice că „pri­meşte" în birou şi nu în faţa sediului. intenţia noastră­­ ţinem să-l asi­gurăm - nici nu era însă de a-i solicita date pen­tru documentare, ci de a conveni asupra posibilită­ţilor - zi şi oră - unui dialog, în contextul în care la sediu nu am a­­vut prilejul să-l întîlnim. Dar dacă nu ne-a lăsat să vorbim ... Poate că n-am fi sortit atît spaţiu unei asemenea întîmplări, dacă nu am fi dorit şi în acest fel să atragem atenţia asupra faptului că, oriunde se în­­tîmp­lă, asemenea atitu­dini nu sînt de dorit! Nicolae KOVÁCS în documentare la „Prestarea"* sau „Hai repede, ca n-am timp... a ____________* —­ ­­ Farmecul copilăriei - Fot­ó : NAGY P. Zoltán. I­­N­­ nou an de învăţămint­­ în casele pionierilor şi şoimilor patriei din judeţ începutul lui octombrie coincide, în fiecare an, cu o nouă perioadă de activitate pentru casele pionierilor şi şoimilor pa­triei. Despre unele as­pecte legate de această activitate, de felul cum se preconizează a se des­făşura ea, am aflat din discuţia purtată cu tova­răşul MIKLÓS LAJOS, instructor la Consiliul ju­deţean Harghita al Orga­nizaţiei Pionierilor :­­ în primul rînd, ţin să reamintesc că activitatea din cadrul celor 7 case ale pionierilor şi şoimilor patriei din judeţ se axea­ză pe trei domenii impor­tante : activitatea politi­­co-educativă cea de creaţie şi activitatea me­todică. Privitor la acti­vităţile politico-educative, se cere subliniat faptul că în acest an se impune o creştere a calităţii şi diversităţii lor, cu refe­rinţă la toate casele pio­nierilor şi şoimilor pa­triei, colaborarea în a­­cest sens cu consiliile mu­nicipale şi orăşeneşti ale Organizaţiei Pionierilor, cu comandamentele uni­tăţilor trebuind întărită, în legătură cu activităţile de creaţie, e necesar ca la profilele tehnico-apli­­­cative calitatea muncii I să fie mai bine evidenţia­­­tă şi în manifestările expoziţionale ale con­cursurilor „Start spre­­ viitor" şi „Atelier 2000", I o atenţie specială acor­­­­dîndu-se întăririi preocu- I părilor în acest sens la ’ secţiile electrotehnică, ci­bernetică, radio-televiziu­­ne, mecanică şi mecani-I* zarea agriculturii. Referi­tor la activitatea me-I* todică, de notat de­zideratul întăririi con- « tinue a acesteia, pen- I tru a răspunde în mod » corespunzător cerinţei ca, I în zonele de influenţă respective, fiecare dintre casele pionierilor şi şoi­milor patriei să joace mai activ rolul de centru me­todic al activităţilor pio­niereşti.­­ Sîntem informaţi că în cele 7 case ale pionie­rilor şi şoimilor patriei vor funcţiona 52 de ca­tedre, iar în cadrul aces­tora­­ nu mai puţin de 110 profile. Faţă de a­­nul şcolar trecut,care sunt profilele noi ? - Cele de informatică­­cibernetică şi legumicul­­tură-pomicultură din Mier­­curea-Ciuc. De asemenea, traducînd în practică o hotărîre ce vizează întări­rea activităţii cinecluburi­­lor, din acest an vor fi­inţa asemenea profile în reşedinţa de judeţ şi în oraşul Gheorgheni. - Există toate condiţiile asigurate pentru o bună desfăşurare a activităţii ? - Avem cadre pregătite corespunzător, iar case­le pionierilor şi şoimilor patriei funcţionează, în majoritatea lor, în spa­ţii corespunzător ame­najate. Astfel, s-a mutat într-o nouă clădire, mult mai încăpă­toare, cea de la Miercu­­rea-Ciuc (aici însă lipseş­te curtea spaţioasă) şi se va muta în curînd şi Ca­sa pionierilor şi şoimilor patriei din Topliţa, în se­­­diul fostului spital orăşe­nesc. în altă ordine de idei, Plenara C.J.O.P. a aprobat, pentru anul ca­lendaristic 1985, o sumă de 250.000 lei destinată dezvoltării bazei didacti­­co-materiale a caselor pionierilor şi şoimilor pa­triei din judeţ.­­ Nu avem decit să u­­răm şi pe această ca­le, tuturor celor implicaţi în activitatea în discuţie succese deosebite în acest nou an de învăţămînt! Consemnare de R. NICOLAE Anul XVIII., nr. 4924 - pag. a 3-a

Next