Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1986 (Anul 19, nr. 5078-5154)

1986-04-01 / nr. 5078

Anul XIX., Nr. 5078 4 pagini 50 bani ROIETAM DIN TOATE TARILE. UNIfl VAlV Organ al Comitetulu­i judeţean Harghita al P.C.R. si al Consiliului popular judeţean Gloriosul partid al demnităţii şi libertăţii noastre Continuator al ce­lor mai nobile tradiţii, partidul comuniştilor, făurit în maiul de a­­cum 65 de ani, a ridicat pe o treaptă superioa­ră lupta întregului nos­tru popor pentru drep­tate socială, pentru res­pectarea libertăţii şi demnităţii umane. Şi-n slujba acestor ardente idealuri şi visuri în­drăzneţe izvorîte din se­tea de adevăr a unui popor, forţa politică proletară din patria noastră şi-a demon­strat virtuţile organi­zatorice şi capacitatea de conducător, distin­­gîndu-se prin concepţia politică proprie, bazată pe prospectarea ştiinţifi­că, înnoitoare, a datelor fundamentale ale reali­tăţii vieţii politice, eco­nomice şi sociale, cit şi pe cele ale evoluţiei în perspectivă, care î-au permis situarea în permanenţă în fruntea luptelor pentru drepta­tea socială şi naţională, pentru libertatea şi neatirnarea României, pentru unitatea poporu­lui în vatra Daciei stră­bune. Şi istoria consem­nează pagini de glorie în care este relevată activitatea constantă desfăşurată de Partidul Comunist Român, ai cărui militanţi, ridicând sus steagul luptei de e­­­­mancipare socială şi na­ţională, au chemat la acţiune, alături de mun­citorime, forţele sociale de bază ale societăţii, partidul devenind ast­fel un polarizator al celor mai diferite cate­gorii de oameni ai muzi­cii supuşi exploatării capitaliste, de la mun­citorul din cea mai mică fabrică pînă la funcţionarul comercial şi de la ţăranul fără pămînt la intelectualul cel mai pregătit. Asu­­mîndu-şi această râs­­pundere a organizării luptei sociale a proleta­riatului pentru drepturi şi libertăţi economice, partidul comunist a de­terminat, pe ansamblul regimului social-politic, mutaţii în direcţia pro­gresului societăţii. Ast­fel, angrenat în realită­ţile naţionale, partidul comunist şi-a spus cu­­vintul faţă de marile probleme care frămin­­tau societatea româ­nească şi a preconizat soluţii concrete, în con­­cordanţă cu interesele şi aspiraţiile revoluţio­nare şi patriotice ale maselor largi populare, ale întregului nostru popor. A făcut-o cu profunda convingere că lui îi revine rolul de partid naţional şi de­mocratic în sensul cel mai adine al cuvîntului, care luptă nu numai pentru realizarea inte­reselor unei clase, ci luptă pentru apărarea intereselor fundamen­tale şi profunde ale na­ţiunii întregi. Şi aşa cum a demon­strat-o cursul eveni­mentelor, această anga­jare nu a fost declara­tivă, iar previziunea României noi nu era doar rodul unui gînd nobil, ci, şi al cunoaş­terii adinei a legilor devenirii istorice, al e­­valuării lucide a dru­mului ce trebuia par­curs. în felul acesta, partidul nostru comu­nist şi-a dovedit capa­citatea de a discerne, foarte de timpuriu, că şansa de viitor a patri­ei, a socialismului în­suşi pe pământul româ­nesc se află în realiza­rea unei economii pu­ternice, pe temeiul in­dustriei naţionale, sin­gura modalitate prin care se poate asigura apărarea şi consolidarea independenţei, micşora­rea treptată a decala­jului dintre România şi celelalte state dez­voltate ale lumii. Toate aceste idealuri se împlinesc azi, în anii luminoşi ai socialismu­lui, şi ne determină la o înaltă cinstire a glo­riosului jubileu al par­tidului. Omagiindu-i cei 65 de ani de existenţă, gândurile noastre dau expresie recunoştinţei pe care i-o purtăm pen­tru toate măreţele iz­­bînzi spre care a con­dus poporul nostru. In istoria căruia prin Con­gresul al IX-lea a des­chis epoca cea mai fer­tilă din existenţa Româ­niei, o epocă de glo­rie, în care ţara şi-a aflat drumul — definit cu clarviziune de strate­gul şi revoluţionarul de excepţie aflat la cîrmă, tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşes­cu — al împli­nirii în realitate a as­pirațiilor de veacuri ale poporului nostru. Intrarea în luna apri­lie, lună în a cărei ultimă decadă trebuie să se încheie semăna­tul, impune o intensi­ficare a eforturilor tu­turor celor de pe o­­goare pentru ca toate lucrările din această perioadă, dar în mod deosebit semănatul, să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. A­­dică, operativ, de calitate, cu respecta­rea strictă a prevede­rilor tehnologice pri­vind pregătirea patului germinativ, adîncimea de semănat, densita­tea. în ceea ce priveşte suprafeţele însămînţa­­te, cele mai mari se înregistrează în unităţi­le din cadrul C.U.A.S.C. Cristuru Secuiesc, Lu­­peni şi Mugeni. In Ciucul de Jos au fost însăminţate primele suprafeţe în consiliile unice agroindustriale Sînmartin şi Sîncrăieni, ale căror unităţi au pus sub brazdă şi pri­mii tuberculi de car­tofi. O mare atenţie tre­buie acordată atît în sectorul socialist, cit şi în gospodăriile popu­laţiei CULTURILOR DE LEGUME. Unde nu s-a făcut încă acest lu­cru, trebuie reparate şi însăminţate salariile, după cum, pentru asi­gurarea la timp a ră­sadurilor se impune pregătirea acestora în răsadniţe. Despre felul cum este abordată pro­ducţia de legume în două comune din Ciu­cul de Jos — în cele ce urmează. SENA­R­ATI mmm ritm — ca­li­tat? în pag a 2 a : »» — CHEMĂRI LA ÎNTRECERE MARȚI, 1 aprilie 1986 Soarele răsare : 6,57 Soarele apune : 19,43 Zile trecute : 91 Zile râmase : 274 Este şi vremea culturilor de legume Asigurarea legume­lor. In primul rind din gospodăriile proprii, a fost tema raidului nos­tru efectuat acum cîte­­va zile în localităţile Sînsimion şi Sîncrăieni. Desigur, subiectul pro­pus ca temă pare cu­rios, de vreme ce pînă la toamnă mai este încă timp. El îşi face în­să intrarea în actuali­tate prin faptul că a­­cum este timpul cînd se procură seminţele, se amenajează solariile sau răsadniţele, se pre­găteşte patul germi­nativ. Primul popas, deci, la Sînsimion, unde in­­terlocutorul nostru, to­varăşul Fodor Tivadar, vicepreşedinte al con­siliului popular, ne-a pus în temă cu proble­mele legumicultorilor. RAID Termenul este puţin cam pretenţios, dacă avem în vedere scara la care se practică le­gumicultura in comu­nă. De ce spunem a­­cest lucru ? Pentru că din cele 179 de hecta­re teren arabil aflat în folosinţa cetăţenilor, doar 15 hectare sunt cultivate cu legume. Numai atît pentru că nu există o tradiţie, ni se spune. Oamenii pun în jurul casei cîteva straturi de morcovi, pă­trunjel, salată, ridichi, ceapă şi castraveţi, în funcţie de necesităţile fiecăruia. Un adevăr confirmat şi de faptul că cea mai mare parte din seminţele vîndute către gospodari au fost din aceste sortimente. Dacă au nevoie şi de răsaduri ?! Sigur că da, dar le cumpără de la Miercurea-Ciuc. Ră­sadniţe nu există şi (Continuare in pag. 6 3­e1 Ştefana DRAGHICI Ştefan DANCIU „JÜTÉCA -r.--- s jv.?: -- ­ .­­ H Cronica lunii martie a consemnat fapte de muncă deosebite, prin care colectivele de oa­meni ai muncii, anga­jaţi plenar în înfăptui­rea orientărilor şi indi­caţiilor date de secre­tarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au dat­­ex­presie hotărîrii de a încheia cu rezultate cit mai bune acest prim trimestru din 1986, rea­­lizînd producţii supli­mentare în vederea a­­sigurării unei baze trai­nice înfăptuirii obiecti­velor de importanţă ma­­joră ale acestui cinci­nal, menit a ridica Ro­mânia pe o treaptă nouă, calitativ superioa­ră în ansamblul dez­voltării sale. Dintre evenimentele acestei luni consemnăm Şedinţa Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., din data de 7 1­artie, în cadrul căreia a fost examinat Rapor­tul privind asigurarea şi controlul calităţii produselor, precum şi activitatea de metrolo­gie în anul 1985 ; a fost analizat Raportul pri­vind rezultatele recen­­sămîntului animalelor domestice de la 1 fe­bruarie 1986, compara­tiv cu 1 februarie 1915; a fost dezbătut Planul de măsuri privind ani­versarea a 65 de ani de la făurirea Partidu­lui Comunist Român. Tot în cadrul acestei şedinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare privind participarea şi activitatea delegaţiei P.C.R. la lucrările ce­lui de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Comitetul Po­litic Executiv dînd o înaltă apreciere modu­lui strălucit în care a fost reafirmată — în cuvântarea de salut ros­tită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de la tribuna Congresului, precum şi în cadrul intîlnirii cu tovarăşul Mihail Gorba­­ciov — poziţia partidu­lui şi a ţării noastre în problemele fundamenta­le ale lumii contempo­rane. Presa din 8 martie a publicat Mesajul tova­răşului Nicolae Ceauşescu adresat fe­meilor din Republica Socialistă România cu prilejul „Zilei interna­ţionale a femeii“, mo­ment de relevare a con­tribuţiei pe care şi-o aduc femeile in opera de edificare a patriei socialiste, de îndemn la acţiune pentru Înfăptui­rea istoricelor hotăriri ale Congresului al XIII- lea al partidului. In data de 26 martie s-a dat publicităţii Co­municatul privind şe­dinţa Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R. care a hotărlt convocarea Plenarei C.C al P.C.R. în zilele de 1 şi 2 aprilie a.c. A fost publicat, de aseme­nea, Decretul privind convocarea Marii Adu­nări Naţionale în a tre­ia sesiune a celei de-a IX-a legislaturi in ziua de 3 aprilie a c., ora 10. în cadrul şedinţei Co­mitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. din data de 28 martie a fost examinat şi a­­probat Raportul privind analiza pe bază de bi­lanţ a rezultatelor obţi­nute pe ansamblul eco­nomiei naţionale, for­­Continuare In pag. Cronica lunii martie I­I Investiţii *86 La Hodoşa este nevoie şi de forţă de munca, dar şi de o mai bună organizare a muncii! I Am vizitat, zilele tre­cute, şantierul de inves­tiţii de pe platforma S.C. Hodoşa, unde se realizează o serie de noi capacităţi producti­ve, având drept scop completarea profilului de producţie, precum şi modernizarea produse­lor. Am stat aici de vorbă cu tovarăşul Baj­­kó Károly, dirigintele de şaptier, precum şi cu tovarăşul inginer Leonid Baraniuc, repre­zentantul T.A.G.C.M.R., Braşov, care este con­structorul principal. Am aflat, in general, o se­rie de lucruri bune, de­oarece unele dintre o­­biectivele noi sunt, cum s-ar spune, în pragul intrării în producţie. Es­te cazul depozitului de buşteni, la care s-au e­­fectuat importante lu­crări de modernizare, ce vor avea drept efect mecanizarea totală a lucrărilor, astfel incit, după ce toate utilajele montate vor funcţiona, aici nu va mai fi nevo­ie decit de şapte mun­citori calificaţi! La fel, grupul de uscătorii este şi el aproape terminat, rămînind de executat doar unele izolaţii şi tubulatura de aluminiu. (Conanuar d in pag. a H­) Hie ŞANDRU

Next