Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1986 (Anul 19, nr. 5155-5233)

1986-07-01 / nr. 5155

i­g­i Pianul sente apartamente a fost îndejt necesare efor­turi spoffu realizarea pttiual!­ m.îfflf'slm1* fine,e Pri- iPropiere, lui mestru al anu- nr. 72 și Pic’e a rtf1“1 flind Pro- «lași nu- Iam alcat",ni unui h,-_ nente. au structorifor1^1'1 ' BRlGĂZlr rvii., cadrul zugravii, HARGHITA^ iduse apartamente Planificate. ir,u­ £agy „Ave,TM? Predate. ?ely Eme­­paSie ««*»* 225 a­ise de I, Nagy r Eme- Partamente *"-c"'“ "a a* y Alexan_ —...v-nie în oraşele are aU ter Miercurea-Ciuc, Bălan­­şi Băile Tuşnad şi am reuşit să ne realizăm . . .QB integral planul“, ne spu- iţii ne ing. Riga Ladislau­, șeful brigăzii. Construe- ~~ torii au muncit conti­nuu, cu program prelun- rmen lucra­­git, predînd beneficia-­lC?StC predato­rului — I.J.G.C.L. Har- ^^itul lu­­ghita — apartamente- nindu-se pia­țe planificate. Adică, h­al. Ceea ce la Băile Tușnad predat 13 -te în noul cvartal din mal alCS zona gării, iar la Mier- • cu Prog curea-Ciuc 60 apar la­ ace­a mente in blocul nînd I.P.I.C.C.F. ghita, precum si rile nr. 73 si nr. 74, fie- irmnenelor care cu cite 38 mente m cvartalul Vl dla zona centrală a mu­aparţi_ tatea finisaje- Ifar­­t tratată cu blocu- ivenită, apre­de aparta- neputînd „jus­­în nici un fel necorespunză­bi- nente, au con-­ti aproape planificate* * O) l Idl. I s­au toii, folosin­­dPartamen- .taxim timpul toare calitativ, la tîm­­plărie sau zidărie. Pînă la sfîrșitul anu­lui, constructorii mai au însă de predat 179 a­­partamente, în aceleaşi oraşe, ponderea avînd-o, firesc, cele din munici­piul reşedinţă de judeţ. Iar pentru ca acestea să poată fi predate în lunile următoare, cel tîrziu pînă la sfîrşitul anului, ar trebui ca a­­cum să se afle în stadii destul de avansate de construcţie. Or, cu rare excepţii, situaţia e com­plet alta ! La cele 14 a­­partamente de la Băile Tuşnad — un nou tron­son al blocului deja predat —, meseriaşii din echipa mixtă condusă de Máriássy Gavril, sunt abia la fundaţii, aidoma fiind situaţia la Mier­curea-Ciuc, în cvartalul VI, la blocurile nr. 82 și nr. 90, cu 15 și, res­pectiv, 30 apartamente, sau la Bălan,­ la blocul M-2, cu 30 apartamen­te. Datorită întîrzierii cu care au început, lu­crările la primele două (Continuare in pag. a 3-a) Radu VECSLER , , , 'Ui' ' ' Vede­re din municipiul Iva-Ciuc. Foto : Al. VASS Serviciile - fată în facerințe\ej^g^5f^ — In unități «jdsese, dar Ioneli jdale suferă Prezenți în unele zile lu?ur,n ^i^curea­­alte localități urbane ale­­du* „nităti de Ci’ic, ne-am interesat îtroape. ia „„„-tei ră­­alimentație publică și cdin asupra contoarelor. La Odorheiu Secu­iesc, în data de 18 iu­­nie, zi foarte călduroa­să, cînd oricare pieton ar fi avut fireasca pre­tenţie la un suc pe ca­re să-l găsească, în dru­mul său, la colţ de stra­dă, n-am întîlnit nici o tonetă care să ofere o asemenea răcoritoare. Se pare că împreună cu sit­ urile respective, lu­crătoarele comerţului, care de altfel au obli­gaţia de a practica şi un asemenea mod de prezentare şi vînzare, s-au retras în umbra s taţilor proprii. Căci putem spune că ră­uritoare nu se găsesc­­ municipiu, dar pu­­am spune că vinzarea tradată se practică :u ... intermitenţe . .. gestionarul Máthé Gé­sa, de la unitatea 105 .Expres“, ne arată că are 450 sticle de 250 ml, pline cu „Sorela“, adu­se de la unitatea de Im­buteliere a C.P.A.D.M. Lupeni, și ne spune că acestea îi ajung cam pentru 3 zile, timp în care poate să-și reîn­noiască rezervele. Se mai aprovizionează și de la Sincrai, dar dis­pune şi de apă minera­lă. .. Pe la ora prîn­­zului, în aceeaşi zi, la restaurantul „Harghita“ se servea, atît la grădi­nă, cit şi la barul de zi, Pepsi-Cola şi „Tau­­ro“, iar cînd stocul cestora se epuizează, e­­xistă în rezervă sucuri aduse de La Lupeni şi Sincrai ... Băutură pre­parată în unitate, din concentrat, avea şi res­taurantul „Tîrnava“, un­de aflăm că zilnic se prepară în cantităţi a­­preciate a fi suficien­te, aceasta tocmai pen­tru ca răcoritoarele să fie în stare cit mai proaspătă... Trebuie să recunoaş­tem că notă aparte în desfacerea băuturilor răcoritoare o face atît Cofetăria „Central“, cit şi barul de zi, ambele situate în Piaţa „23 August“, unde, după cum ne­ spun şefele de unitate Szasz Ilona şi respectiv, Sándor Mag­dalena, se dispune şi concentrat în mai mul­te sortimente, există­­ permanenţă răcorite­i aduse de la cei de producători învecinat și nu se înregistreaz. (Continuar* In cap a 2-a) Nicolae ȘANDRU Răcoritoarele în sezonul estival (II) PROLETAR* DIN TOATE TARILE. UNITIVA I m M junetul Marcinia H etului judeţean Harghita al P.C.R. si al Consiliului popular judeţean fin biblioteca judeţean LA ORDINEA ZILEI ’­RHI ---------------------r.­­ La C.A.P. însilozate La această oră, în de­pozitele de furaje sucu­lente al Cooperativei a­­gricole de producţie din Lutiţa se află peste 500 tone nutreţuri însiloza­te. Despre felul cum s-a muncit, cum a fost or­ganizată această impor­tantă acţiune ne-a vor­bit preşedintele unită­ţii, tovarăşul Pethő E­­meric : — întreaga cantitate de masă verde, prove­nită de la culturile de graminee perene, a fost cosită manual de o e­­chipă formată din 30 de oameni, avîndu-i în frunte pe cei din for­maţia de construcţii a Lutiţa. Peşte fără a utiliza mecanice­ unităţii — Csömör Dio­­nisie, Hegyi Alexandru, Borog Zoltán şi alţii. Adunatul s-a făcut, în cea mai mare parte, de către personalul munci­tor de la birouri — ca­re au fost închise mai multe zile în şir —, iar transportul s-a efectuat cu un număr de 25 a­­telaje. Pentru asigura­rea unui furaj de cali­tate superioară, atît în privinţa compoziţiei, cit şi a modului de fermen­tare, s-a utilizat calciu furajer, sare şi alte substanţe nutritive. In ritm intens se des­făşoară la Lutiţa şi re­coltarea fîneţelor natu­­ r' == 500 tone mijloace rare. S-au cosit pînă a­­cum nu mai puţin de 110 ha, — deci aproa­pe o treime din supra­faţa totală —, majori­tatea terenurilor pe ca­re se obţine otavă fiind deja recoltate. Cu aceeaşi hotărîre şi hărnicie se acţionează şi la întreţinerea culturi­lor, sfecla de zahăr şi cartofii fiind prăşiţi de cite două ori, fiind ef­fectuate şi tratamentele fitosanitare necesare. La porumbul pentru boabe s-a trecut la , cea de a doua prasilă. Traian TÖKOK ii .« »■A N­ asa ■a al in­i4=i IN NUMĂRUL DE AZI AI, ZIARULUI NOSTRU : • De pe fiecare palmă de pămînt — producţii maxime : La ferma Ho­­morod a I.A.S. Miercu­rea-Ciuc : Pămînturi re­născute • Festivalul na­ţional „Cîntarea Româ­niei“ : Izvoarele Oltului cîntă cristalin • Faza naţională a concursului profesional „Olimpiada frezorului“ • Actualita­tea • Unele aspecte pri­vind pătrunderea presei în localităţile Subcetate, Sărmaş şi Gălăuţaş ® Sport • Prognoza vre­mii pentru luna iulie ® Memento r ^iimmtocmit spre Familia forestierilor de pe Vămanu Sus, pe pîriul Vămci­nului din Munţii. Bistri­ţei lucrează 28 de mun­citori forestieri Toţi sunt din Bilbor, toţi sunt deci consăteni, prieteni, cumetri, cumnaţi etc. Dar aici, pe Vămanu, cu toţii formează o fa­milie. O mare familie de forestieri, care de ani de zile lucrează îm­preună de dimineaţa şi pînă seara, fiind cimen­tată de aceleaşi idealuri, de dorinţa unanimă de a munci mai bine, de a-şi face mereu da­toria in mod exemplar, de a contribui astfel după puterile ei la rea­lizarea şi depăşirea sar­cinilor economice ale combinatului forestier din Topliţa. Iar dacă avem in vedere că de ani şi ani sectorul de exploatare se menţine mereu în fruntea între­cerii socialiste pe com­binat, se cheamă că şi familia forestierilor de la Vămanu şi-a făcut bine datoria !... De altfel, despre faptele lor de muncă vor befia şi realizările obţinute în cele şase luni din acest an, perioadă in care forestierii Văma­­nului şi-au depăşit sar­cinile de plan la pro­ducţia fizică cu peste 1000 mc buşteni răşi­­noase, pe care i-au tri­mis spre combinat. Da­că vom mai adăuga la acest succes şi preciza­rea că normele de lu­cru pe întreaga formaţie s-au realizat în propor­ţie de 112,7 la sută, li­ve, nu explicaţia succese­­lor de pînă acum. Cu toate că pe primul loc se află, desigur, în­deplinirea sarcinilor de plan, chestiune care i-a preocupat şi-i preocupă permanent şi pe aceşti harnici muncitori, ci (Continuare în pag. a 3-a) Ilie ŞANDRU II *»*! T•ii Iii MARII, 1 iulie 1986 Soarele răsare : 5,35 Soarele apune : 21,04 Zile trecute : 182 Zile rămase : 183 La întreprinderea de confecţii Odorheiu Secuiesc

Next