Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1986 (Anul 19, nr. 5234-5312)

1986-10-01 / nr. 5234

Anat XIX., nr. 5234 — paff. * 2-a Ad­ua­ptat De mîine, la Gheorgheni, „Tîrgul t­e toamnă al cooperaţiei meşteşugăreşti" începînd tie mîine, în organizarea Uniunii jude­ţene a cooperativelor meşteşugăreşti şi a coopera­tivelor „Progresul“ şi „Lacu Roşu“ din Gheorgheni, în localitate debutează o nouă ediţie a ..Tîrgului de toamnă al cooperaţiei meşteşugăreşti“ din lo­calităţile judeţului nostru. Mai multe amănunte privind această manifestare ne-a furnizat tovarăşul Portik Imre, preşedintele Cooperativei meşteşugă­reşti „Progresul“ din Gheorgheni . „ Tîrgul va fi des­chis pe terenul din a­­propierea pieţii die zi, începind de mîine, de la ora 10. Participă cu produse proprii coope­rativele meşteşugăreşti din Mierrţurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Bălan, Toi­­pîrţa, Cristuru Secuiesc. Prin cele aproape 39 die puncte de desfacere, vom oferi cumpărători­lor, din Gheorgheni şi du­in zonă, o gamă varia­tă de articole de trico­taje, confecţii, îmbrăcă­minte şi încălţăminte pentru sezonul de toam­nă — lamă, produse din ceramică, de artă popu­lară şi artizanat, obiec­te de uz casnic se gospo­dăresc, executate în secţiile de producţie a­­le cooperativelor meş­teşugăreşti. Avem în vedere să prezentăm z1t CALENDAR • 1949 ■ — Proclama­rea Republicii Populare Chineze, sărbătoarea naţională a Republicii Populare Chineze. • La 1 octombrie a.c. se împlinesc 26 de ani de la proclamarea in­dependenţei Republicii Cipru, insulă-oază în mijlocul apelor Medite­­ranei, „insula Af­rodite­“ după cum i se spunea în antichitate. • Sărbătoarea naţio­nală a Republicii Fede­rale Nigeria. EXPUNERI : O expunere pe te­ma „Luptele de apărare a independenţei Ţării Româneşti a Munte­niei“ are foc, astăzi, la Lunca de Sus. • Liceul agroindus­trial din Cristuru Secu­iesc găzduieşte, azi, ex­această ocazie cele mai noi modele de articole executate de către lu­crătorii de la atelierele de creaţie ale cooperati­velor din localităţile ju­deţului nostru. De ase­menea, cooperativa „Progresul“ va prezenta l­a tîrg, în premieră, cî­­teva lucruri noi,­ pre­cum maşini de rinde­­luit,­ poliţe pentru bi­blioteci, sobe din tera­cotă, executate de nu în cadrul serviciilor că­tre populaţie etc. La tîrgul nostru va fi pre­zentă, cu chioşcuri, pen­tru desfacerea mititei­­­lor, a produselor de ră­coritoare, a berii, şi I.C.S.M. din localitate. Tîrgul va fi deschis, în zilele de 2, 3 și 4 oc­tombrie, între orele ICI —18. Consemnare de Gheorghe CHIP lilt punerea cu titlul „Ma­rele Mircea Voievod — personalitate proemi­nentă a istoriei noastre nationale“. SPECTACOL Mîine, de la ora 20, Casa de cultură a sindi­catelor din Gheorgheni va găzdui o seară de teatru cu piesa „Dăda­ca“ de Br­di Sándor. Spectacolul va fi sus­ţinut de artişti de la Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş CONCURS J1ERMES d­ in organizarea Consi­liului judeţean al sin­dicatelor, în colaborare cu Direcţia comercială judeţeană, vineri, 3 oc­tombrie, la Casa de cultură a sindicatelor din Miercurea-Ciuc va avea loc, de la ora 10, faza judeţeană a celei de-a şasea ediţii a con­cursului „Hermes“. Par­ticipă formaţii artistice ale sindicatelor din sis­temul circulaţiei mărfu­rilor, reprezentînd orga­nizaţii sindicale din Miercurea-Ciuc, Odorbo­nt­ Secuiesc, Topliţa şi Cristuru Secuiesc. CÂRTI NOI /IV LIBRARII Mihail Sadoveanu: Nicoară Potcoavă, Edi­tura Minerva ; Ion Mi­­nulescu : Versuri şi pro­ză, Editura Emînescu; Gala Galaction : Nuve­le. Povestiri, Editura Minerva ; Petru Vîntîlă: *­­Muntele speranţei, Edi­tura Militară ; Tudor Opriş : Bias, Editura Albatros ; D.D. Roşea : Prelegeri de istorie a filosofiei antice şi me­dievale, Editura Ştiinţi­fică ; Pamfîl Matei : Astra (1861—1950), Edi­tura Dacia­­ Horia Ma­tei : Literatura şi fas­cinaţia aventurii, Editu­ra Albatros; Ionel Chim : Surprizele unui curios (roman umoris­tic), Editura Militară ; Ion­­Tipsie: In drum spre oraş (roman), Edi­tura Facla; Elena Za­fír Zanfír: Frumoasa de pe planeta fără nume, Editura I. Creangă; Sever Iuliu Utan : Legi­timaţie de om. Editurii I. Creangă ; Cezare Se­ga : Istorie, cultură, cri­tică. Editura Univers; Paula Adriana Cazian : Aminteşte-ţi de o tribrrtă­­vară timpurie. Editura Albatros ; Sofia Arcan : Joc întrerupt (roman). Editura Facla; Jack London : Patrula de pescuit (roman), Editura Univers , AS. Puşkin : Poveşti, Editura I. Creangă; Ivo Nicolescu: Mică lecţie de cosmeti­că. Editura Medicală. **** Există alte fiinţe in Cosmos ?, Editura Poli­tică. SECŢIE DE PLAPU­­MARIE ŞI LENJERIE Cooperativa meşteşu­gărească „La eu Roşu“ din Gheorgheni a des­chis, pe strada Bucin, la parterul blocului nr 26, intr.un spaţiu mo­dernizat, o secţie de confecţionat la comandă plăpumi şi lenjerie. Secţiile sunt dschise zilnic, între orele 8—15. ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI ._____________________ Toamna, cu toate as­pectele de aproviziona­re pe care le ridică în faţa cetăţenilor, inclu­siv a celor ce posedă mijloace auto, duce la o aglomerare a traficu­lui rutier, pe de o par­te, pe de alta interve­nind factorul grabă, ex­plicabil în asemenea circumstanţe Iată că la această situaţie, în nu­mai cfteva zile, s-au » produs cîteva accidente ■ de circulaţie, avînd ca I urmare accidentarea u­­­­nor persoane, aflate sau I nu în culpă. Astfel, cir- J culînd cu motocicleta »pe raza comunei Praid, Bartoş Iosif depăşeşte Î în viteză şi neatent o căruţă, cam prea apros- I pe de acest vehicul, îl f aewrşează, se răstoarnă I şi îşi fracturează picio­a­ra). La fel păţeşte şi o­cupantul locului din spate. Grăbit, Magyari Ist­ván depăşeşte cu auto­camionul pe care îl conducea pe şoseaua Felicenî — Mărtiniş, în­­tr-o curbă fără vizibili­tate, un autovehicul. CRONICA IMNN­ER RUTIERĂ „ieşind“ în faţa lui Ije­dő Csaba şi Sánta Mol­nár, aflaţi pe o moto­cicletă. Are loc coliziu­nea şi­­ alte picioare rupte. Un accident insolit a avut loc pe strada Re­publicii de Odorheiu Secuiesc , foa­rte grăpit şi neatent. Bara Emerre, aflat la volanul autotu­rismului 1—HR—1781, I depășește un tomberon * al salubrității în apro- I pierea căria se afla un * lucrător al E.G.C.L. din­­ localitate. Acesta este­­ aeroşat si accidentat. * Ste pare că in mulți | conducători auto din * Odorheiu Secuiesc a în- | trat „febra vitezei“, J pentru că, recent, în- j tr-o singură zi, pe stră- I zile Beclean şi 1 Mai J din municipiul, amintit, J radarul a surprins în­­ culpă de depăşire a vi- » tezei legale 47 de auto- i mobilişti. Cu toţii au J fost sancţionaţi, o par- ■ te dintre ei, recidiviştii, I urmînd a fi testaţi la * regulile de circulaţie, | cît si psihologie. In con- » cluzie, dictonul „grăbeş- I tete încet“ îşi are teme- * rul lui si cînd e vorba­­ de circulaţia rutieră. Nestor COLBAN­­­ L INFORMATA HARGHITEI PESTE CINCI DECENII IN SLUJBA ARTEI FOTOGRAFICE Retrospectiva lui Marx József Ne-au cucerit de mult creaţiile fotografice ale cunoscutului artist tir­­gumureşean Marx Jó­zsef, distins de Federa­ţia Internaţională de Artă Fotografică cu î­­naltul titlu de „Hon Excellence FI­AP“, deţi­nător­ii de zile a ti­tlului de „Hon Gold Epe“. Recenta expoziţie personală găzduită de Casa de cultură a sindi­catelor din Miercurea- Ciuc, prima sa retro­spectivă pe aceste me­leaguri, este prilejuită de împlinirea a 50 de ani de creaţie dedicată artei fotografice. O ac­tivitate prodigioasă, ce înseamnă azi peste 200.000 clişee­­păstrate în arhiva personală­, participări la aproape 500 de expoziţii din ţa­ră şi străinătate, cu mai mult de 1.000 lucrări, cucerirea a 160 de me­dalii de aur, argint şi bronz, precum şi de multe alte premii, cupe şi diplome onorifice. Selecţia celor 200 lu­crări alb-negru şi coloră (de la prima, realizată de fapt în 1931 pe pla­că de sticlă, şi pina la cele de azi) este mărtu­ria unei activităţi pli­ne de dăruire şi conşti­inciozitate, împletită cu dragostea pentru fru­mos : „Am căutat să desprind din viaţă nu­mai frumuseţea“- Con­fesiune adeverită de a­­ceste fotografii, forme, elemente naturale , peisaje, instantanee, portrete, reportaje, sce­ne din lum­ea teatrului, tăceri cu semnificaţii a­­nume, toate dominate de fiinţa umană. Crea­ţia lei Marx József nu-şi are un tipar-mat­­că, stabilirea temelor impunîndu-i cotidianul cu spontaneitatea fapte­lor văzute și surprinse la momentele respecti­ve, mai ales în cazul reportajelor, dar și „timpul studiu“ petre­cut in mijlocul naturii, în laborator pentru „realizarea“ peisajelor, a chipurilor umane. O serie de imagini demn astfel neasemănătoare ca altele, forme, por­trete ce corespund unei identităţi incomfunda­­bile. Arta lui Marx József este şi naraţiune, dar mai presus de orice es­te concepţie, filozofie, trăire sufletească a o­­mului, această f trestie gânditoare“, artistul ve­nind parcă a ne spune­­ „oamenii învaţă învă­­ţind pe alţii“. Siguranţa acestor lucrări este ro­dul seninătăţii acestui maestru al aparatului fotografic, care desco­peră lucrurile, fenome­nele cu ochiul sufletu­lui, sensibilizîndu-ne, lăsînd totodată privito­rului posibilitatea de­ a interpreta, de a pune întrebări şi chiar a le găsi răspunsurile. Pen­tru că Marx József are darul, atît de important in artă, de-a comunica cu receptorul de fru­mos, de a-l mobiliza spre noi frumuseţi. Ta­lentul artistului s-a fău­rit în tăceri, iar carac­terul în viitoarea vieţii, afirmaţie confirmată de lucrările expuse, ce glă­­suiesc trăire, demnitate, optimism. Autentic maestru al genului, cel ce lucrează şi azi la cote înalte şi fierbinţi, se prezintă în faţa publicului cu o ev­peră închegată, rotundă ce-şi are ferestrele des­chise spre noi, emanând prospeţime, elan, bucu­rie. Nicolae BUCUR Aspect de la deschiderea expoziţiei lui Marx József Foto : Al. V. SZAKÁCS La depozitul U.L.F. $e ÎHSÎl­ZCâZă refl­le­mele şi fructele pentru iarnă în aceste zile, în depozitele Întreprinderii jude­ţene de legume şi fructe se desfăşoară pregătirile pentru ca în sezonul de iarnă să se asigure canti­tăţi îndestulătoare de legume, atît în stare natu­rală, cît şi conservate. Amănunte aflăm la depozi­­tul central din Miercurea-Ciuc, de la inginerul Murvai Ştefan, directorul întreprinderii, şi ingine­rul Bujor Trif, tehnolog, care ne spun că sarcina de însilozare pentru toamnă — iarnă va fi reali­zată, iar la unele sortimente chiar depăşită, mai ales la rădăcinoase, intrucît acestea provin din fer­mele proprii. Iar producţia horticolă a fost foarte bună, exceptlnd castraveţii de cîmp şi ardeioasele. Concret, situaţia în­­silozărilor arată astfel : sarcina la cartofi — 3000 tone, însilozat 3000 tone ; la ceapă — 550 tone. realizat 400 tone; la rădăcinoase trebuie insilozate 744 tone. din care morcovi 455 tone. pătrunjel 50 tone. păs­­tîrnac 53 tone. ţelină 54 tone. ridichi negre 50 tone. sfeclă roşie 82 to­ne. gulii 10 tone. Aceas­tă acţiune aflîndu-se a­­bia la început, deocam­dată s-a însilozat o can­titate de 50 de tone de morcovi şi sîntem încre­dinţaţi că insilozarea acestor rădăcinoase nu este încă întîrziată şi nu se întrevăd nici un­­fel de piedici în a s­e realiza. în ceea ce pri­veşte fructele (de fapt este vorba doar de ma­­re), din cantitatea pre­văzută de 1070 tone s-au însilozat 100 tone, restul se va asigura tot din producţia proprie a judeţului şi de la alţi furnizori, prin mutaţii. Ca de exemplu Margrai­­ta, Dej şi Bistriţa, în secţia de semiin­­dustrializare se acţio­nează pentru pregătirea murăturilor. Se află de­ja în butoaie 100 tone de varză din cantitatea de 250 tone prevăzută ; 50 tone de gogonele din cantitatea prevăzută de 150 tone, iar din castra­veţi cornişon s-a con­servat o cantitate de 75 tone, faţă de 100 to­ne sarcină. Cifrele pe care le-am redat reflectă situaţia însilozărilor la nivelul judeţului. Necesarul a fost stabilit în baza consumurilor din ani precedenţi şi, cu riscul de a ne repeta, notăm încă o dată spusele in­terlocutorilor noştri că tot ceea ce s-a prevăzut în programul pentru a­­provizionare toamnă — iarnă se va realiza. Aurelia ILUŢ

Next