Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1987 (Anul 20, nr. 5544-5622)

1987-10-01 / nr. 5544

Anul XX. Nr. 5544 4 pagini 50 bani PROLETARI DIM TOATO »ARTLB. UNIT!-VA » ^IjJUDCTUl HARGHITA^* Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Sesiunea Consiliului popular judeţean Xerj a avut loc, în Miercurea-Ciuc, sesiu­nea Consiliului popu­lar al judeţului Harghi­ta. La sesiune au fost prezenţi deputaţii Con­siliului popular jude­ţean, iar ca invitaţi, cadre din aparatul de partid şi de stat, pre­cum şi din unităţile e­­conomice şi sociale ale judeţului. Lucrările se­siunii s-au desfăşurat în plen şi în comisii permanente. Sesiunea a avut următoarea ordi­ne de zi : 1. Raport privind ac­tivitatea desfăşurată de consiliile populare pen­tru folosirea raţională a fondului funciar şi realizarea programelor de îmbunătăţiri fun­ciare ; Coraportul co­misiei permanente de agricultură şi silvicul­tură. 2. Dare de seamă a preşedintelui Tribuna­lului judeţean şi a procurorului şef al Procuraturii judeţene privind acţiunile des­făşurate pentru cunoaş­terea, însuşirea şi a­­plicarea legilor ţării, şi starea de legalitate în cadrul judeţului. 3. Informare privind pregătirea alegerilor ge­nerale de deputaţi în consiliile populare mu­nicipale, orăşeneşti şi comunale din 15 no­iembrie 1987. 4. Raport privind so­luţionarea problemelor ridicate de oamenii muncii prin scrisori şi audienţe, în cursul se­mestrului I 1987. 5. Adoptarea hotărîrii privind încetarea man­datului unor deputaţi în Consiliul popular al judeţului Harghita. 6. Raportul Comisiei de validare şi proiec­tul de hotărîre privind validarea mandatelor u­­nor deputaţi ai Consi­liului popular al jude­ţului Harghita. 7. Proiect de hotărî­re privind alegerea de­putatului Iuliu Fejeş ca membru şi prim­­vicepreşedinte al Co­mitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Harghita. 8. Ratificarea unei decizii a Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular judeţean, în cadrul dezbateri­lor în Plen au luat cu­­vîntul tovarăşii Zoltain Ştefan, Páll Iosif, Páll Carol, Adrian Tulbure, Antal Ioan, György Árpád, Szabó Elisabe­ta, Constantin Bucur, Elena Mera, iar în co­misiile permanente 36 tovarăşi. Atît raportul prezen­tat la primul punct al ordinii de zi, cît şi cei ce au luat cuvîntul au reliefat eforturile de­puse, sub conducerea organelor şi organiza­ţiilor de partid, pentru înfăptuirea noii revo­luţii agrare, în lumina hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidu­lui, în vederea creşte­rii substanţiale a pro­ducţiei agricole vege­tale şi animaliere, spo­ririi continue a contri­buţiei judeţului la a­­sigurarea progresului multilateral al întregii ţări, la ridicarea gene­rală a nivelului de viaţă şi civilizaţie al poporului. Avînd ca sarcină conducerea uni­tară a întregii activi­tăţi agricole din uni­tăţile teritorial-admi­­nistrative în care au fost alese, consiliile populare, împreună cu organele de specialita­te au desfăşurat o ac­tivitate susţinută pen­tru traducerea în via­ţă a sarcinilor ce le revin din documentele de partid şi de stat, din programele adop­tate pe baza acestora. Au fost întreprinse măsuri în scopul ame­liorării şi punerii în valoare a întregului po­tenţial productiv al terenurilor agricole, pen­tru îmbunătăţirea con­tinuă a modului de fo­losire a pămîntului. Pornind de la pro­gramele existente, s-au (Continuare in oag. o S-a) Adunarea cetăţenească judeţeană Tot ieri a avut loc, în Miercurea-Ciuc, aduna­rea cetăţenească jude­ţeană, la care au parti­cipat deputaţii consili­­■îilui popular judeţean, membrii comisiilor per­manente, preşedinţii co­mitetelor, respectiv bi­rourilor executive ale consiliilor populare mu­nicipale, orăşeneşti şi comunale, reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderi şi alte u­­nităţi economice şi so­ciale din judeţ. .Lucrările adunării ce­tăţeneşti au fost con­duse de tovarăşul Aurel Costea, prim­­secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetu­lui executiv al Consi­liului popular judeţean. Participanţilor li s-a prezentat Raportul a­­supra activităţii desfă­şurate de Consiliul popular judeţean Har­ghita, de comitetul său executiv în perioada trecută din acest an, în cadrul dezbaterilor pe marginea materialului prezentat au luat cu­­vintul tovarăşii : Tulit Zoltán, Buslig Iosif, Mihai Maior, Kiss Şte­fan, Gheorghe Stăruş. Supunîndu-se dezba­terii problemele de ba­ză ale dezvoltării eco­nomico-sociale a jude­ţului, care stau în faţa Consiliului popular ju­deţean, a celor munici­pale, orăşeneşti şi co­munale, a tuturor oame­nilor muncii din judeţ, în vederea înfăptuirii în cele mai bune condiţii a hotărîrilor Congresu­lui al XIII-lea al parti­dului, adunarea s-a constituit într-un prilej de reliefare a rezultate­lor obţinute în toate do­meniile, ca şi a unor ne­­împliniri, a căror eli­minare trebuie să stea în atenţia organelor ju­deţean şi locale ale pu­(Continuare in pag. a 3-afc ‘I PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN JV * AL U.T.C. *­. Ieri, la Miercurea- J Ciuc, a avut loc ple- | nara Comitetului jude- 7 ţean Harghita al U.T.C., J care a dezbătut activita- I tea politico-ideologică şi­­ cultural-educativă desfă- T şurată de comitetul ju­­­ deţean, de organele şi­­ organizaţiile U.T.C. pen­tru creşterea rolului or­­ganelor şi organizaţiilor­­ U.T.C. în antrenarea­­ întregului tineret la în­­­­deplinirea în cele mai bune condiţii a sarcini­lor reieşite din docu­mentele de partid, din orientările şi indicaţiile tovarăşului N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, secretar ge­neral al P.C.R. Plenara a adoptat un plan de măsuri privind îmbună­tăţirea generală a activi­tăţii de educare şi for­mare a tineretului în spiritul concepţiei ideo­logice a partidului şi statului nos­tru. lp.ii/V JOI, 1 octombrie 1987 Soarele răsare : 6,12 Soarele apune : 17,58 Zile rămase : 91 Zile trecute : 274 ÎN ÎNTÎMPINARE­A CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI PUTERNICA MOBILIZARE PENTRU ÎNFĂPTUIREA INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU In ceea ce priveşte exportul, realizarea sarcinilor la zi nu exclude privirea în perspectivă Dialogul nostru cu tovarăşul Incze Bé­la, directorul FABRICII DE MOBILA DIN ODORHEIU SECUIESC a avut ca punct de pornire situaţia la zi, modul în ca­re aceasta reflectă preocuparea colectivului de a da concreteţe indicaţiilo­r şi sarcinilor sta­bilite de conducerea de partid în ceea ce priveşte realizarea producţiei pentru export.­ ­ Şi în această pe­rioadă, aşa cum de alt­fel am încheiat luna au­gust, ne încadrăm în graficele de livrare, deci nu vom avea probleme în realizarea planului. Aş vrea însă să spun că, paralel cu urmă­rirea şi îndrumarea ac­tivităţii la zi, colectivul nostru, toţi factorii de răspundere, au pus un accent deosebit pe pregătirea producţiei pentru perioada viitoa­re, inclusiv pentru a­lAlUl ■ mmr II obiectiv prioritar iim cincinalul Till DEZVOUARII INTENSIVI nul 1988. Drept urmare, con­tractele şi dispoziţiile de livrare au fost de­finitivate din timp pentru trimestrul al IV-lea, cunoscîndu-se din timp produsele, cantitativ, precum şi perioadele în care tre­buie livrate. Şi în acest context trebuie subliniat că a crescut volumul la uni­tăţile noi, au fost in­troduse produse cu un grad înalt de prelu­crare, avîndu-se în ve­dere beneficiarii — R.F. Germania şi Suedia — ale căror exigenţe sînt de-acum recunoscute de către colectivul o­­dorheian. Tocmai de aceea, dar ţinînd cont şi de ciclul lung al fa­bricaţiei, s-a acţionat din timp, propunîn­­du-se modele realizate în baza programelor noi prin care se face o orientare a activită­ții în care ponderea materiei prime s-o re­prezinte fagul. (Continuare în pag. a 4-a) . NETE am temu m mmm * mmm m t f W mmm e mmm e mmm r mmm m mmm • mmm r mmm # mmm # «m mmm , _ r mm la cap. sicuLENI: Ritmul lucrărilor de toamnă trebuie grăbit la toate culturile Multe dintre lucrările agricole aferente aces­tei toamne sunt rămase în urmă la Cooperativa agricolă de producţie din Siculeni. Acest lu­cru este cu atît mai ne­plăcut cu cît vremea pare a nu-i ajuta, în aceste zile, nici pe co­operatorii şi mecaniza­torii de aici. Dar aşa se face cînd nu se mun­ceşte din plin la mo­mentul oportun, cind organizarea mai lasă de dorit, pe ici de co­lo, cînd cooperatorii se lasă mai mult decît tre­buie aşteptaţi, în cîmp, la munca ogorului, iar unii mecanizatori sunt obişnuiţi să lucreze doar în program de... 8 ore ! La zi, situaţia lucră­rilor agricole de bază, la IA­­RDINGA m£l­IN AGRICULTURĂ C.A.P. Siculeni, se pre­zintă astfel: La cartofi de pe o suprafaţă culti­vată de 350 ha, tuber­culii au fost strînşi doar de pe 271 ha, şi nu a­­cesta ar fi cel mai ma­re neajuns, cu toate că este şi acesta destul, ci faptul că din cantitatea totală de cartofi recol­taţi, în cîmp se mai a­­flă­ peste 2250 tone. Sunt planificate în aceste zile la transportul cartofilor , utilaje şi maşini, dar nu în fiecare zi acest program este respectat (ieri una din cele două maşini programate la transport, de la I.T.A. Harghita, nu s-a pre­zentat !), nu este orga­nizat aşa cum trebuie încărcatul cartofilor. în (Continuare in pag. a 4-a) Anton BORȘ Satisfacţia de a-fi învăţa colegele Sini, uneori, săptă­mâni la finei cinci MARGARETA BLAGA, maistru la întreprinde­rea de stofe de mobilă din Gheorgheni nu-i de găsit nici la întreprin­dere, nici acasă. In zi­lele acelea deseori o în­cearcă gindul la cei doi copii, aflaţi acum la virsta cursurilor prima­re, respectiv gimnazia­le, la apartamentul din modernul cartier Bucin unde strădania soţului face să nu se simtă că periodic, lipseşte mina de femeie, şi chiar la colegele sale de muncă a căror bucurie, în mo­mentele revederii nu-i de loc artificială. Dar toate aceste ginduri vin şi trec meteoric, şi, in afară de uşoara undă de melancolie ce i se citeşte pe chip, nu-i dau ghes pentru lacrimi. în astfel de zile Margare­ta Blaga, absolventă a unei şcoli de maiştri es­te, departe de Gheor­gheni, in postura mais­­trului-instructor care, cu un desăvirşit tact pe­dagogic le învaţă aceas­tă meserie pe tinerele candidate la profesia de ţesătoare. Bunăoară, a­­cum citeva săptămini, Margareta era de găsit, de dimineaţa şi pină seara tîrziu in noua fa­brică de profil care s-a deschis la Horezu, in judeţul Vilcea. — De unde renumele acesta de pedagog exce­lent ? — o întrebăm. — Probabil că ... din tradiţie ! Fiindcă nu cei 15 ani de cînd lucrez la Gheorgheni, mi-au fost încredinţate spre instruire multe tinere. Şi cind majoritatea a­­jung să-şi întreacă ins­­tructoarea (deşi despre mine nu se poate spu­ne că nu mă număr printre fruntaşe), în­seamnă că profesia le-a fost transmisă şi s-a în­suşit temeinic. O con­firmă rezultatele obţi­nute lună de lună de Ecaterina Arus, Elisabe­t Continuare in pag. a 2-a| Radu POP COMUNISTUL — exemplu de iniţiativa şi acţiune

Next