Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1988 (Anul 21, nr. 5623-5698)

1988-01-04 / nr. 5623

INFORMAŢIA HARGHITEI CIEVELLON ’88: NOULUI Cu bucuria împlinirilor în munca şi piaţă La TOPLIŢA tradiţiona­la sărbătoare de la cum­păna anilor a fost în­­tîmpinată şi acum de către cei ce muncesc în unităţile socialiste, în întreprinderi şi pe ogoa­re, cu multe şi frumoa­se realizări, pe care le­­au dedicat Conferinţei Naţionale a partidului şi celei de a 40-a ani­versări a Republicii. Am consemnat peste tot voia bună şi petrecerea celor adunaţi în seara Revelionului în jurul meselor îmbelşugate, în ambianţa plăcută a fa­miliei, în mijlocul celor dragi, a prietenilor, a tovarăşilor de muncă, ca şi a celor care au sărbătorit la unul dintre cele patru restaurante a­­le oraşului. La restaurantul „Căli­mării“, pe lingă două numeroase grupuri de turişti sosiţi aici din Târgovişte şi Ocna Mu­reş, au fost prezenţi a­­proape 200 de topliţeni, cei mai mulţi dintre ei oameni ai muncii la Fa­ I­brica de încălţăminte Topliţana“, in frunte şi la restaurantul „Transilvania“ din . To­­pliţa s-a petrecut cu voie bună şi veselie, cu directorul unităţii, tovarăşul Nicolae Mu­­reşan. La voia bună şi petrecerea tuturor o contribuţie determinan­tă a avut-o, desigur, or­chestra şi produsele cu­linare. La complexul „Tran­silvania“, la cele două restaurante, şi-au dat întîlnire peste 400 de topliţeni, care au petre­cut sărbătoarea Reve­lionului 1088 in compa­nia plăcută a celor două orchestre, avînd şi plăcu­ta surpriză să-l aibă ca musafir pe cunoscutul interpret al cîntecului maramureşan Viorel Costin. Un frumos Revelion 1988 a fost organizat de către Comitetul orăşe­nesc Topliţa al U.T.C. la restaurantul „Cerbul“, la care şi-au dat întîl­nire peste 200 de tineri din întreprinderile ora­şului, cei mai mulţi de la C.E.P.L. şi de la „Tri­­cotop". N-a lipsit nici tradiţionalul „Pluguşor“, nici „Sorcova vesela...", pentru cei harnici, dar şi pentru... „Marinică, Marinică...“­, precum şi momentele vesele. * La BORSEC cu toată lipsa zăpezii, chiar şi aici la aproape o mie de metri altitudine, au sosit, spre a-şi petrece Revelionul 1988, nume­roase grupuri de turişti din Bucureşti, Iaşi, Ga­laţi, Brăila, Bacău, Plo­ieşti etc., în total peste 1200 de oameni ai mun­cii, la care s-au mai a­­dăugat alţii, cîteva su­te, sosiţi în staţiune ne­organizaţi în grupuri O.J.T. „Niciodată Bor­­secul n-a avut atîţia mu­safiri dornici să-şi pe­treacă Revelionul la noi, motiv pentru care ne­am pregătit deosebit şi absolut toată lumea es­te mulţumită ,­ne-a asigurat tovarăşul Ro­meo Iancu, directorul staţiunii. Un frumos şi bine­­reuşit Revelion 1988 a fost organizat şi de că­tre C.P.A.D.M. SÂRMAŞ, la braseria din localita­te, unde şi-au dat întîl­nire numeroşi mineri şi sondori de la Brigada geologică complexă din Jolotca, între care Au­rel Voşloban, maiştrii miner, Ioan Ţăran, Du­mitru Boronea ş.a., pre­cum şi muncitori fo­restieri de la S.C. Ho­dosa, în frunte cu şeful de secţie, Mezel Wil­helm. Ilie ŞANDR. Minerii din BALAN s-au aşezat in jurul me­sei de Revelion avînd conştiinţa datoriei îm­plinite. Spunem aceasta avînd în­ vedere faptul că, numai în luna de­cembrie, lună în care şi-a desfăşurat lucrările marele forum al comu­niştilor, minerii au dat ţării peste plan aproape 10.000 tone minereu, În sala împodobită ca de sărbătoare, s-au întîlnit deci, pentru a trece ho­tarul în '88, printre al­ţii Constantin Irimia, Gheorghe Tătaru, Bul­­moagă Ioan, Anghel Ta­­che, Horváth Matei, Ioan Panianopol, cu toţii, adevăraţi record­­meni ai producţiilor înalte, nume aflate me­reu în „capul“ listelor cu fruntaşi. De aceea, întîlnirea lor şi a orta­cilor lor de noaptea A­­nului Nou capătă sem­nificaţia unui bilanţ al realizărilor, iar atunci cînd au ciocnit un pa­har de vin s-au angajat la mai mari fapte de muncă şi şi-au urat suc­ces în anul '88. De alt­fel, ascultînd cu interes şi profundă atenţie Me­sajul de Anul Nou a­­dresat ţării de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu Distracţie şi voie bu­nă la programul pre­gătit pentru Anul Nou. Instantaneu la cantina-restaurant a I.M. Bălan toţii au făcut un Legă­­mînt cu propria lor con­ştiinţă de a munci mai mult şi mai bine, de a nu precupeţi nici un efort pentru a răspunde prin fapte grijii pe ca­re o poartă secretarul general al­­ partidului pentru oamenii ce îşi desfăşoară activitatea în străfundurile pămîntu­­lui pentru a-i smulge bogăţiile, drept care, a­­ceştia, au avut cinstea de a-l numi miner de o­­noare. Ca şi în alţi ani, Re­velionul minerilor din Bălan s-a desfăşurat şi de această dată într-o atmosferă de veselie şi voie bună, atmosferă la care o contribuţie în­semnată au avut-o ar­tiştii amatori ai clubu­lui „Minerul“ din loca­litate. Iuliu CONDRAT * BUN VENIT Noroc bun, în noul an Maistrul miner Bulmoagă Ioan — Mina Centru Bălan — cu ortacii săi şi familiile. Foto : Romfeld / Sub semnul Este suma atmosferei ce a dominat şi aici la PRAID, atmosferă ce-şi are ca bază frumoasele realizări ale­­ minerilor Salinei, care şi-au depă­şit, pe anul ce s-a scurs, planul de export cu 16.000 tone de sare. Nu­meroşi mineri au petre­cut noaptea de Reve­lion la cantina între­prinderii, alţi localnici, ca şi oaspeţi din judeţul optimismului vecin Mureş — peste 200 de persoane — fiind găzduiţi pentru o seară plăcută, la restaurantul din centrul comunei. Peste tot — veselie, at­mosferă optimistă, de încredere în viitor, hotărîţi ca noul an 1988 să-l marcheze prin noi fapte de muncă în­chinate patriei socialis­te. BÁLINT András Anul XXI., nr. 5623 — pag. a 3-a I Suntem­ mai bine de 23 de milioane de lo­cuitori in România so­cialistă. Iar populaţia­­ ţării porneşte, cu fieca­re clipă, spre cifra de 24.000.000 şi chiar mai departe, sporul de-­o­mnografic fiind expresia firească a excelentelor condiţii de muncă şi viaţă pe care le au ce­tăţenii României socia­liste, îndeosebi în aceas­întotdeauna, la vrem Constanţa, noaptea dintre cun­ca dintre ani radio mele care se recer­nează de la numeroa nave comerciale tind pavilionul re­nesc, aflate în marş porturile lumii, ca şi gînduri bune pe cei dragi de acasă, tru compatrioţi. La fost şi mesajul re­tă perioadă pe care cu legitimă mîndrie o nu­mim „Epoca Nicolae Ceauşescu“. Primii năs­cuţi ai acestui an sunt la rîndul lor cetăţenii unei patrii libere, in­dependente, în care, conduşi de Partidul Co­munist Român, cetăţenii ţării, români şi români de alte naţionalităţi de­­săvîrşesc societatea so­cialistă multilateral den­ţionat de la nava „Bor­­sec“, aflată pe oceanele lumii spre a duce „so-Mesaj din depărtări­le de pace şi produse care să ateste măiestria profesională a poporului român". Şi, cum printre voltată, iată-i pe cei mai tineri cetăţeni ai ju­deţului nostru: Alina Costinaş şi Gáli Sza­bolcs, la maternitatea din Miercurea-Ciuc, Pe­­trică Vasile Marcu, la Topliţa, Engi Imre, la Cristuru Secuiesc, Fogas Szabolcs, la Gheorgheni şi Pap Kinga, la Odor­­heiu Secuiesc. Tuturor, precum şi părinţilor lor, le urăm un călduros „Mulţi ani, fericiţi.­ “, marinari stăruie o vorbă cum că nava e, de fapt, o părticică din oraşul al cărui nume îl poartă, ne-am simţit şi noi, har­­ghitenii, minăm­ să pri­mim aceste gînduri de bine de la echipajul na­vei „Borsec“ ce şi-a a­­les această frumoasă meserie de marinar. La rîndul nostru le urăm tuturor marinarilor din flota comercială a Ro­mâniei „La mulţi ani!“. Maria Răsunoiu, A­dela Sat­diu, Genoveva Măricuţă, Lörincz Klara au răspuns în noaptea de Anul Nou la 091, în cadrul serviciului de te­lefoane de la­­Miercurea- Ciuc. Ele şi alte colege de-ale lor din întreg ju­deţul au asigurat, la cumpăna dintre ani, le­găturile telefonice între h­arghiteni şi între ru­dele şi prietenii lor din alte părţi ale ţării. U­­rările de „La mulţi ani!“ rostite, în acea noapte au avut cuvenita în­cărcătură emoţională, prilejuind bucurii. Iar telefonistele au asigurat astfel pe calea undelor, punţi între semeni. „ La Staţia de salva­re din Miercurea-Ciuc au fost de veghe dr. Pus­kás Agnes, Nagy Sán­dor, Daradics Rozalia, conducătorii auto Szabó Tiberiu, Salamon Aron, Antal Gergely, precum şi ceilalţi, asigurind in­tervenţii prompte, la fie­care apel telefonic, a­­ducînd alinare, cu o conştiinciozitate profe­sională deosebită. „ Veghetori la mersul timpului ,al­­ vremii, lucrătorii din reţeaua meteorologică au fost prezenţi la datorie pen­tru a consemna tempe­raturile locale, viteza vîntului, cantitatea de precipitaţii. La Miercu­­rea-Ciuc acest serviciu a fost îndeplinit de Ioan Iosif Szilágy, dar cu a­­ceeaşi conştiinciozitate şi-a făcut datoria şi personalul meteo de la „polul frigului“, (am nu­mit staţia din Joseni), de la Bucin, din alte locuri ale judeţului un­de sunt amplasate punc­te de observaţie, meteo. • Tot de veghe au fost şi impiegaţii de miş­care Kirjak Iosif, şi Agneta Munteanu, casie­ra Ileana Stan, care în Staţia C.F.R. de la Miercurea-Ciuc au adre­sat urări de drum bun călătorilor care în noap­tea de Anul Nou au por­nit spre destinaţii din judeţ şi din alte judeţe. Asemenea lor au fost lucrătorii ceferişti din alte staţii printre ei fi­ind impiegatul de miş­care Mihai Alexandres­­cu, casiera Daniela An­tal, magazinera Maria Teslovan, de la Staţia C.F.R. Topliţa. Instantanee din noaptea de Revelion Primii nascuti ai anului 1988 ALO, 091! DE VEGHE...!

Next