Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1988 (Anul 21, nr. 5699-5776)
1988-04-01 / nr. 5699
INFORMAŢIA HARGHITEI ÎN SPIRITUL EXIGENŢELOR NOII REVOLUŢII AGRARE Experienţa pozitivă în creşterea ovinelor generalizată în toate fermele Alături de cea din Homorod, Ferma nr. 4 de creştere a ovinelor din Gheorgheni, aparţinătoare de întreprinderea agricolă de stat Miercurea-Ciuc se înscrie printre cele mai bune din cadrul întreprinderii, cu rezultate productive deosebite, în creştere, an de an. De la fermierul Len Mihai aflăm că aici sunt în prezent, în cele 5 saivane moderne, în care ordinea şi curăţenia tronează peste tot, aproape 8000 de oi. Un efectiv cu care nu este uşor să te descurci cu doar o mină de oameni, cu doi specialişti, ce-i drept, cu toţii buni cunoscători ai tehnologiei de creştere a ovinelor. Spunem că nu este uşor pentru că problemele sînt multiple — de la asigurarea furajelor pentru perioada cînd oile intră la saivane şi pînă la ieşirea lor pe păşune, grijile cu producţia de lină şi lapte, cu natalitatea şi, nu în ultimul rînd, cea faţă de îngrijitori. Dacă, aşa cum aminteam, rezultatele sunt aici dintre cele mai bune, atunci trebuie să spunem că acestea se datoresc lor, îngrijitorilor, care, după spusele tovarăşului Len, sunt acum „specialişti“ în creşterea oilor, precum Aurel Paşcu ori Simion Chindea, Ştefan Timaru sau Bajkó Péter ... La zi, la această fermă procentul de natalitate se apropie de 76 la sută, interesant de reţinut fiind că in dreptul „mortalităţilor“ cifra este zero 1 zile, dar mai ales cei peste 2700 de miei născuţi în acest an se află într-o stare perfectă de întreţinere, graşi şi frumoşi. Secretul (daca se poate numi aşa ...) acestor rezultate ? Trebuie doar multă, multă grijă în creşterea animalelor, în special la furajare. „Noi am reuşit să creăm un furaj unic, în cadrul bucătăriei furajere ce funcţionează zi şi noapte — ne spunea interlocutorul nostru. Preparăm în amestec, fin, paie, ciocălăi de porumb, pleavă de in, cetină, iar pentru compensarea proteinei , administrăm şi uree, şi borhot de spirt. Mieii primesc şi concentrate, adică îi furajăm preferenţial. Separat, pe lingă furajul unic, fiecare oaie mai primeşte, în medie zilnică, circa 600 grame de fin de cea mai bună calitate. Avem baza furajeră asigurată pînă la ieşirea oilor pe păşune, fiindcă ne-am îngrijit cu mare atenţie de asigurarea acesteia. Anul trecut am cultivat 20 de hectare cu gulii şi sfeclă furajeră, alte 20 cu porumb siloz, 40 de hectare am însămînţat cu borceag vechi, de pe 192 de hectare am cosit fin, am avut şi ceva perene. De pe acum am luat toate măsurile pentru asigurarea bazei furajere şi pentru acest an...“ Legat de asigurarea furajelor pentru acest an am aflat că se are în vedere şi procurarea unor cantităţi de paie de soia şi de grîu (circa 500 tone), se va realiza 1500 tone siloz de borceag şi porumb, alte 1200 tone siloz de gulii furajere ş.a. Dintr-un calcul făcut împreună cu fermierul Leu am ajuns la concluzia — lucru ce trebuie reţinut de toţi conducătorii de ferme de ovine din judeţ —, că prin prepararea furajului unic, aşa cum se face la Gheorgheni, se cîştigă cel puţin 50 la sută din totalul necesarului de furaje. Asta pentru că nimic nu se mai pierde, furajele fiind preparate în exclusivitate în bucătăria furajeră ! Iată, aşadar, o experienţă pozitivă ce se cere urmată de toate fermele de ovine. Pentru că aici nu sunt probleme cu realizarea indicatorilor de natalitate, nu se vorbeşte de mortalităţi, ci doar de eficienţă economică, pentru că, cheltuielile pe oaie furajată sunt reduse, producţia de lină superioară, ca şi cea de lapte. In prezent, in paralel cu grija maximă ce se acordă fătărilor, ciobanii fermierului Len au început tunsul mecanic al oilor ... Anton BORŞ O INIŢIATIVĂ PE PLAN MONDIAL 7 aprilie 1988 — zi fără tutun, fără fum de ţigară S-au purtat şi se poartă discuţii despre sănătate de-a lungul şi de-a latul planetei noastre. Printre subiectele cel mai larg comentate se găseşte fumatul, acest obicei prost şi ffoarte dăunător, considerat „cea mai importantă cauză evitabilă de boală în lume“. Pămîntul a devenit o planetă fumegînd de la rugul miliardelor de tipări care pîrjolesc sămătăţi şi vieţi. S.O.S.al specialiştilor se sfăermă adesea de inconştienta ridicare din umăr „las că nu mă-mbolmăvesc tocmai eu“. Se impune un război mondial împotriva fumatului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat ziua de 7 aprilie 1988 ca zi mondială fără tutun, fără fum de ţigară. Potrivit aprobării conducerii partidului, această zi, a fost declarată şi pe teritoriul ţării noastre „zi fără tutun“. Se punein faţa opiniei publice, foarte răspicat problema „Tutunul sau sănătatea — Alegeţi !“ Se oferă doar fapte, citmai multe, fiind lăsat să decidă fiecare în deplină cunoştinţa de cauză. Dar, să apelăm la faptele-argument: • Fiecare ţigară fumată scurtează viaţa cu cinci pînă la cincisprezece minute. Tutunul, plăcerea de a inhala fumul albăstrui, dijmuieşte din viaţa fumătorului 5 pînă la 10 ani. Cu cit începem acest „sport“ mai din tinereţe şi cu cit depăşim un pachet pe zi ne apropiem de un deceniu de viaţă făcut cadou acestui viciu. • 1000 substanţe componente, din care Ce ar trebui să ştie fumătorii multe recunoscute a fi foarte nocive, se găsesc in fumul de ţigară. Din păcate, pe lingă fumător suferă şi nefumătorul care stă într-o cameră plină de fum. O oră în aceste condiţii echivalează cu fumarea unei ţigări. • Femeile s-au apucat să fumeze mai târziu decit bărbaţii, iar „tendinţa“ lor de a deveni „pasionate“ fumătoare devine îngrijorătoare. Continuînd să fumeze în timpul sarcinii, viitoarele mame riscă să nască copii sub greutatea normală şi bolnăvicioşi• Efectele nocive ale fumului de ţigară se manifestă toi multe direcţii, alterînd starea de sănătate a întregului organism. Spasmele bronşice, exagerată sensibilizare la răceli, bronhopneumopatia (emfizem pulmonar), cancerul pulmonar, de amigdală sau faringe, cancerul de stomac sau vezică, gastrite, arteriopatie obstructivă, hipertensiune arterială, infarctul miocardic şi alte boli sunt mult mai frecvente la cei care fumează. • Tutunul declanşează secreţia de adrenalină asemănător cu emoţiile şi stressul. Au loc vasoconstrucţii repetate. Apar palpitaţiile, respiraţia sacadată, transpiraţiile reci, scăderea temperaturii mîinilor şi picioarelor. Ţigările au o acţiune toxică şi asupra sistemului nervos. • S-au făcut şi se fac multiple încercări de a stăvili cit de cit, proliferarea obiceiului fumatului. în multe ţări, publicitatea în favoarea ţigărilor precum şi fumatul în locurile publice sunt interzise. Se fac restricţii la vînzarea ţigărilor pentru cei care nu au 15—16 ani. Fabricanţii sunt obligaţi să ia măsuri pentru scăderea nocivităţii ţigărilor. Dar, cea mai eficientă măsură, recomandată de medici, este de a se renunţa total la fumat. Şi aceasta se poate realiza — cu multă voinţă, fireşte... ASTĂZI PE MICUL ECRAN 20,00 Telejurnal 20,25 Priorităţi în economie 20,45 La şcoala viitorilor constructori de maşini 21,00 Cadran mondial: România şi problemele lumii contemporane 21,15 Serial ştiinţific : Univers, materie, viaţă 21,35 Laureaţi ai Festivalului naţional „Cîntarea României“ 21,50 Telejurnal. Anul XXI., nr. 5699 — pag. a 3-a omnnii O figură reprezentativă a filosofiei româneşti Se împlinesc azi 100 de ani de la naşterea lui MIRCEA FLORIAN, gînditor progresist ale cărui idei se înscriu in tradiţia realist-raţionalistă, dialectică, umanistă a filosofiei româneşti interbelice. Opera sa cuprinzînd numeroase articole, studii, monografii, cursuri universitare, dintre care se detaşează lucrările: „Ştiinţă şi raţionalism“, „Cunoaştere şi existenţă“, „Reconstrucţie filosofică“, „Recesivitatea ca structură a lumii“, „îndrumare în filosofie“, „Rostul şi utilitatea filosofiei“ etc., se îndreaptă spre cercetarea fenomenului filosofic pe baza cunoaşterii realităţii. La baza filosofiei sale stă ideea că existenţa se manifestă ca o unitate a contrariilor. Totodată, Mircea Florian se îndreaptă spre cercetările de istoriografie filosofică, punând într-o lumină reală diferitele şcoli şi sisteme filosofice. El a înfierat nocivitatea unor curente iraţionaliste, subiectiviste, aventuriste, obscurantiste, înscriindu-şi numele in rîndul intelectualilor progresişti, al militanţilor pentru triumful raţiunii. ÎNCHIDEREA FESTIVA A CURSURILOR UNIVERSITĂŢILOR CULTURAL-ŞTIINŢIFICE DIN MEDIUL RURAL Azi are loc închiderea festivă a universităţilor cultural-ştiinţifice din mediul rural, cu expunerea pe tema „Universitatea cultural-ştiinţifică în amplul proces de realizare a prevederilor documentelor Conferinţei Naţionale a partidului privind dezvoltarea multilaterală a omului de tip nou, revoluţionar“. „LUNA CÂRTII IN ÎNTREPRINDERI SI INSTITUŢII“ In organizarea Bibliotecii judeţene şi a Consiliului judeţean al sindicatelor, în întreprinderi şi instituţii, aşezăminte de cultură, cluburi muncitoreşti, şcoli şi biblioteci are loc azi, deschiderea complexului de acţiuni educative cu cartea din cadrul „Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii“. La Miercurea-Ciuc, faza municipală a concursului de Cruce Roşie (organizat de Comitetul municipal de Cruce Roşie, Consiliul municipal al Organizaţiei Pionierilor şi Şoimilor Patriei şi Inspectoratul şcolar judeţean) s-a încheiat cu victoria următoarelor echipaje, între licee : 1. Liceul industrial nr. 1 ; 2- Liceul de matematică-fizică ; 3. Liceul industrial nr. 2. La întrecerea între şcoli, primele trei , locuri au fost ocupate de echipajele Şcolii nr. 3, Şcolii nr. 9 şi Şcolii nr. 10. La întrecerea pentru clasele II—IV, echipajele şcolilor nr. 11, 1 şi 9 s-au situat toate, cu punctaj egal, pe locul I. EXPUNERE La I.M.P.F. Odorheiu Secuiesc are loc, azi, expunerea „Educarea patriotică în slujba formării multilaterale a tineretului“. MOMENT LIRIC Azi, la ora 18, la Casa de cultură din Odorheiu Secuiesc are loc un moment Brio muzical intitulat „Te iubesc, patrie socialistă“. CONCURS ÎNSEMNĂRI Tinereţea unei urbe... Cunosc Odorheiu Secuiesc de mai bine de două ■ decenii. Aşa că o eventuală comparaţie — dacă se mai pune problema — a ceea ce a fost atunci oraşul de pe Tirnava Mare şi ceea ce este în prezent înfloritorul municipiu, reprezintă pentru mine o operaţie uşoară. Fireşte, nu din cauză că nu s-ar detaşa multe, foarte multe elemente noi, menite a conferi urbei onouă şi statornică tinereţe. Uşoară, zic, întrucit nu e greu să găseşti diferenţe convingătoare, de primă mărime, care frapează prin amploarea lor, pe oricare din cei care se întorc după mai mult timp pe aceste meleaguri. S-au ridicat aici în perioada la care ne referim, printre altele, întreprinderile de matriţe şi piese din fontă, de aţă şi filatură ; a luat fiinţă Asociaţia economică intercooperatistă de creştere a păsărilor pentru ouă şi carne; s-au ridicat, de asemenea, o sală polivalentă de sport, două moderne licee industriale, un spital cu policlinică şi — nu în ultimul rînd — cîteva noi cartiere de locuinţe. Desigur, am putea veni în sprijinul celor de mai sus cu o seamă de cifre. Dar nu credem că mai este necesar aşa ceva, devenirile, aceste importante deveniri socialiste — ca să ne exprimăm mai aproape de adevăr — sunt de domeniul evidenţei. Asupra unui alt element am dori să stăruim puţin. Un element a cărui dialectică este, in ultimă instanţă, legată de cele de mai sus. Este vorba de dragostea pentru învăţătură a odorheienilor, o trăsătură în care elemente ale unei frumoase tradiţii s-au îngemănat în mod fericit şi organic cu noile dimensiuni pe care, le trăiesc toate localităţile patriei noastre. Odorheiul Secuiesc a fost cunoscut drept un important centru şcolar harghitean, calitatea pe care nu numai că şi-a păstrat-o în prezent, dar a complinit-o cu noi şi noi valenţe. Era firesc ca pe un asemenea altoi să crească trainice mlădiţe ale viitorului. Şi, în acest context, accentuata dezvoltare şi modernizare pe care a cunoscut-o în anii din urmă şi industria municipiului şi-au găsit o expresie firească, un răspuns adecvat in formarea de cadre calificate, care au făcut şi , iar, faţă cu succes marilor comandamente ale epocii. In fond cerinţei profunde umaniste, de a-şi clădi pe temeliile realizărilor prezente, ale hărniciei şi cunoaşterii, un viitor plin de perspective. Nicolae KOVÁCS