Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1988 (Anul 21, nr. 5699-5776)

1988-04-01 / nr. 5699

INFORMAŢIA HARGHITEI ÎN SPIRITUL EXIGENŢELOR NOII REVOLUŢII AGRARE Experienţa pozitivă în creşterea ovinelor generalizată în toate fermele Alături de cea din Homorod, Ferma nr. 4 de creştere a ovinelor din Gheorgheni, aparţi­nătoare de întreprin­derea agricolă de stat Miercurea-Ciuc se în­scrie printre cele mai bune din cadrul între­prinderii, cu rezultate productive deosebite, în creştere, an de an. De la fermierul Len Mi­­hai aflăm că aici sunt în prezent, în cele 5 saivane moderne, în care ordinea şi curăţe­nia tronează peste tot, aproape 8000 de oi. Un efectiv cu care nu este uşor să te descurci cu doar o mină de oa­meni, cu doi specialişti, ce-i drept, cu toţii buni cunoscători ai tehnolo­giei de creştere a ovi­nelor. Spunem că nu este uşor pentru că problemele sînt multi­ple — de la asigurarea furajelor pentru pe­rioada cînd oile intră la saivane şi pînă la ie­şirea lor pe păşune, grijile cu producţia de lină şi lapte, cu nata­litatea şi, nu în ulti­mul rînd, cea faţă de îngrijitori. Dacă, aşa cum aminteam, rezulta­tele sunt aici dintre ce­le mai bune, atunci trebuie să spunem că acestea se datoresc lor, îngrijitorilor, care, du­pă spusele tovarăşului Len, sunt acum „specia­lişti“ în creşterea oi­lor, precum Aurel Paş­­cu ori Simion Chindea, Ştefan Timaru sau Bajkó Péter ... La zi, la această fer­mă procentul de nata­litate se apropie de 76 la sută, interesant de reţinut fiind că in dreptul „mortalităţilor“ cifra este zero 1 zile, dar mai ales cei peste 2700 de miei născuţi în acest an se află într-o stare perfectă de între­ţinere, graşi şi frumoşi. Secretul (daca se poa­te numi aşa ...) aces­tor rezultate ? Trebuie doar multă, multă gri­jă în creşterea anima­lelor, în special la fu­rajare. „Noi am reuşit să creăm un furaj unic, în cadrul bucătăriei furajere ce funcţionează zi şi noapte — ne spu­nea interlocutorul nos­tru. Preparăm în amestec, fin, paie, cio­­călăi de porumb, plea­vă de in, cetină, iar pentru compensarea proteinei , administrăm şi uree, şi borhot de spirt. Mieii primesc şi concentrate, adică îi furajăm preferenţial. Separat, pe lingă fura­jul unic, fiecare oaie mai primeşte, în medie zilnică, circa 600 gra­me de fin de cea mai bună calitate. Avem baza furajeră asigurată pînă la ieşirea oilor pe păşune, fiindcă ne-am îngrijit cu mare aten­ţie de asigurarea aces­teia. Anul trecut am cultivat 20 de hectare cu gulii şi sfeclă fura­jeră, alte­­ 20 cu porumb siloz, 40 de hectare am însămînţ­at cu borceag vechi, de pe 192 de hectare am cosit fin, am avut şi ceva perene. De pe acum am luat toate măsurile pentru a­­sigurarea bazei furaje­re şi pentru acest an...“ Legat de asigurarea furajelor pentru acest an am aflat că se are în vedere şi procurarea unor cantităţi de paie de soia şi de grîu (circa 500 tone), se va realiza 1500 tone siloz de borceag şi porumb, alte 1200 tone siloz de gulii furajere ş.a. Din­­tr-un calcul făcut îm­preună cu fermierul Leu am ajuns la con­cluzia — lucru ce tre­buie reţinut de toţi conducătorii de ferme de ovine din judeţ —, că prin prepararea fu­rajului unic, aşa cum se face la Gheorgheni, se cîştigă cel puţin 50 la sută din totalul ne­cesarului de furaje. As­ta pentru că nimic nu se mai pierde, furajele fiind preparate în ex­clusivitate în bucătăria furajeră ! Iată, aşadar, o expe­rienţă pozitivă ce se cere urmată de toate fermele de ovine. Pen­tru că aici nu sunt pro­bleme cu realizarea in­dicatorilor de natalitate, nu se vorbeşte de mor­talităţi, ci doar de efi­cienţă economică, pen­tru că, cheltuielile pe oaie furajată sunt re­duse, producţia de lină superioară, ca şi cea de lapte. In prezent, in paralel cu grija maximă ce se acordă fătărilor, ciobanii fermierului Len au început tunsul mecanic al oilor ... Anton BORŞ O INIŢIATIVĂ PE PLAN MONDIAL 7 aprilie 1988 — zi fără tutun, fără fum de ţigară S-au purtat şi se poartă discuţii despre sănătate de-a lungul şi de-a latul planetei noas­tre. Printre subiectele cel mai larg comenta­te se găseşte fumatul, acest obicei prost şi ffoarte dăunător, consi­derat „cea mai impor­tantă cauză evitabilă de boală în lume“. Pămîn­­tul a devenit o plane­tă fumegînd de la ru­gul miliardelor de ti­pări care pîrjolesc să­­mătăţi şi vieţi. S.O.S.­­al specialiştilor se sfă­­ermă adesea de incon­ştienta ridicare din u­­măr „las că nu mă-mbol­­măvesc tocmai eu“. Se impune un război mon­dial împotriva fumatu­lui. Organizaţia Mon­dială a Sănătăţii a de­clarat ziua de 7 apri­lie 1988 ca zi mondia­lă fără tutun, fără fum d­e ţigară. Potrivit a­­probării conducerii par­tidului, această zi, a fost declarată şi pe te­ritoriul ţării noastre „zi fără tutun“. Se pune­in faţ­a opiniei publice, foarte răspicat proble­ma „Tutunul sau sănă­tatea — Alegeţi !“ Se oferă doar fapte, cit­­mai multe, fiind lăsat să decidă fiecare în de­plină cunoştinţa de cau­ză. Dar, să apelăm la fapte­le-argument: • Fiecare ţigară fu­mată scurtează viaţa cu cinci pînă la cincispre­zece minute. Tutunul, plăcerea de a inhala fumul albăstrui, dij­­muieşte din viaţa fumă­torului 5 pînă la 10 ani. Cu cit începem a­­cest „sport“ mai din ti­nereţe şi cu cit depă­şim un pachet pe zi ne apropiem de un dece­niu de viaţă făcut ca­dou acestui viciu. • 1000 substanţe componente, din care Ce ar trebui să ştie fumătorii multe recunoscute a fi foarte nocive, se gă­sesc in fumul de ţigară. Din păcate, pe lingă fumător suferă şi nefu­mătorul care stă într-o cameră plină de fum. O oră în aceste condi­ţii echivalează cu fu­­marea unei ţigări. • Femeile s-au apucat să fumeze mai târziu decit băr­baţii, iar „tendinţa“ lor de a deveni „pa­sionate“ fumătoare de­vine îngrijorătoare. Continuînd să fumeze în timpul sarcinii, vi­itoarele mame riscă să nască copii sub greuta­tea normală şi bolnă­vicioşi­• Efectele nocive ale fumului de ţigară se manifestă toi multe di­recţii, alterînd starea de sănătate a întregu­lui organism. Spasmele bronşice, exagerată sensibilizare la răceli, bronhopneumopatia (em­­fizem pulmonar), can­cerul pulmonar, de a­­migdală sau faringe, cancerul de stomac sau vezică, gastrite, arterio­­patie obstructivă, hiper­tensiune arterială, in­farctul miocardic şi al­te boli sunt mult mai frecvente la cei care fumează. • Tutunul declanşea­ză secreţia de adrenali­nă asemănător cu emo­­­ţiile şi stressul. Au loc vasoconstrucţii repeta­te. Apar palpitaţiile, respiraţia sacadată, tr­anspiraţiile reci, scă­derea temperaturii mîi­­nilor şi picioarelor. Ţi­gările au o acţiune to­xică şi asupra sistemu­lui nervos. • S-au făcut şi se fac multiple încercări de a stăvili cit de cit, proliferarea obiceiului fumatului. în multe ţări, publicitatea în fa­voarea ţigărilor pre­cum şi fumatul în locu­rile publice sunt inter­zise. Se fac restricţii la vînzarea ţigărilor pen­tru cei care nu au 15—16 ani. Fabricanţii sunt obligaţi să ia mă­suri pentru scăderea nocivităţii ţigărilor. Dar, cea mai eficien­tă măsură, recomandată de medici, este de a se renunţa total la fumat. Şi aceasta se poate rea­liza — cu multă voinţă, fireşte... ASTĂZI PE MICUL ECRAN 20,00 Telejurnal 20,25 Priorităţi în economie 20,45 La şcoala viitori­lor constructori de ma­şini 21,00 Cadran mon­dial: România şi pro­blemele lumii contem­porane 21,15 Serial şti­inţific : Univers, mate­rie, viaţă 21,35 Lau­reaţi­­ ai Festivalului naţional „Cîntarea Ro­mâniei“ 21,50 Tele­jurnal. Anul XXI., nr. 5699 — pag. a 3-a o­mnnii O figură reprezentativă a filosofiei româneşti Se împlinesc azi 100 de ani de la naşterea lui M­IRCEA FLORIAN, gînditor progresist ale cărui idei se înscriu in tradiţia realist-raţionalistă, dia­lectică,­ umanistă a filosofiei româneşti interbe­lice. Opera sa cuprinzînd numeroase articole, stu­dii, monografii, cursuri universitare, dintre care se detaşează lucrările: „Ştiinţă şi raţionalism“, „Cunoaştere şi existenţă“, „Reconstrucţie filoso­fică“, „Recesivitatea ca structură a lumii“, „în­drumare în filosofie“, „Rostul şi utilitatea filoso­fiei“ etc., se îndreaptă spre cercetarea fenomenu­lui filosofic pe baza cunoaşterii realităţii. La baza filosofiei sale stă ideea că existenţa se manifestă ca o unitate a contrariilor. Totodată, Mircea Florian se îndreaptă spre cercetările de istorio­grafie filosofică, punând­ într-o lumină reală dife­ritele şcoli şi sisteme filosofice. El a înfierat no­civitatea unor curente iraţionaliste, subiectiviste, aventuriste, obscurantiste, înscriindu-şi numele in rîndul intelectualilor progresişti, al militanţilor pentru triumful raţiunii. ÎNCHIDEREA FESTIVA A CURSURILOR UNIVERSITĂŢILOR CULTURAL-ŞTIINŢIFICE DIN MEDIUL RURAL Azi are loc închiderea festivă a universităţilor cultural-ştiinţifice din mediul rural, cu expunerea pe tema „Universitatea cultural-ştiinţifică în am­plul proces de realizare a prevederilor documen­telor Conferinţei Naţionale a partidului privind dezvoltarea multilaterală a omului de tip nou, revoluţionar“. „LUNA CÂRTII IN ÎNTREPRINDERI SI INSTITUŢII“ In organizarea Bi­bliotecii judeţene şi a Consiliului judeţean al sindicatelor, în între­prinderi şi instituţii, aşezăminte de cultură, cluburi muncitoreşti, şcoli şi biblioteci are loc azi, deschiderea complexului de acţiuni educative cu cartea din cadrul „Lunii cărţii în întreprinderi şi insti­tuţii“. La Miercurea-Ciuc, faza municipală a con­cursului de Cruce Ro­şie (organizat de Comi­tetul municipal de Cru­ce Roşie, Consiliul mu­nicipal al Organizaţiei Pionierilor şi Şoimilor Patriei şi Inspecto­ratul şcolar judeţean) s-a încheiat cu victoria următoarelor echipaje, între licee : 1. Liceul industrial nr. 1 ; 2- Li­ceul de matematică-fizi­­că ; 3. Liceul industrial nr. 2. La întrecerea în­tre şcoli, primele trei , locuri au fost ocupate de echipajele Şcolii nr. 3, Şcolii nr. 9 şi Şco­lii nr. 10. La întrecerea pentru clasele II—IV, e­­chipajele şcolilor nr. 11, 1 şi 9 s-au situat toate, cu punctaj egal, pe locul I. EXPUNERE La I.M.P.F. Odorheiu Secuiesc are loc, azi, expunerea „Educarea patriotică în slujba for­mării multilaterale a tineretului“. MOMENT LIRIC Azi, la ora 18, la Ca­sa de cultură din O­­dorheiu Secuiesc are loc un moment Brio muzical intitulat „Te iubesc, patrie socialis­tă“. CONCURS­ ÎNSEMNĂRI Tinereţea unei urbe... Cunosc Odorheiu Se­cuiesc de mai bine de două ■ decenii. Aşa că o eventuală comparaţie — dacă se mai pune pro­blema — a ceea ce a fost atunci oraşul de pe Tirnava Mare şi ceea ce este în prezent înfloritorul municipiu, reprezintă pentru mine o operaţie uşoară. Fi­reşte, nu din cauză că nu s-ar detaşa multe, foarte multe elemente noi, menite a conferi urbei o­­nouă şi stator­­­­nică tinereţe. Uşoară, zic, întrucit nu e greu să găseşti diferenţe convingătoare, de pri­mă mărime, care fra­pează prin amploarea lor, pe oricare din cei­­ care se întorc după mai mult timp pe aceste meleaguri. S-au ridicat aici în perioada la ca­re ne referim, printre altele, întreprinderile de matriţe şi piese din fontă, de aţă şi filatu­ră ; a luat fiinţă Aso­ciaţia economică inter­cooperatistă de creştere a păsărilor pentru ouă şi carne; s-au ridicat, de asemenea, o sală po­livalentă de sport, două moderne licee indus­triale, un spital cu po­liclinică şi — nu în ultimul rînd — cîteva noi cartiere de locuinţe. Desigur, am putea veni în sprijinul celor de mai sus cu o seamă de cifre. Dar nu cre­dem că mai este nece­­sar aşa ceva, deveniri­le, aceste importante deveniri socialiste — ca să ne­­ exprimăm mai aproape de adevăr — sunt de domeniul evi­denţei. Asupra unui alt element am dori să stăruim puţin. Un e­­lement a cărui dialecti­că este, in ultimă in­stanţă, legată de cele de mai sus. Este vorba de dragostea pentru învăţătură a odorheie­­nilor, o trăsătură în care elemente ale unei frumoase tradiţii s-au îngemănat în mod feri­cit şi organic cu noile dimensiuni pe care, le trăiesc toate localităţile patriei noastre. Odorhe­­iul Secuiesc a fost cu­noscut drept un impor­tant centru şcolar har­­ghitean, calitatea pe care nu numai că şi-a păstrat-o în prezent, dar a complinit-o cu noi şi noi valenţe. Era firesc ca pe un asemenea altoi să crească traini­ce mlădiţe ale viitoru­lui. Şi, în acest context, accentuata dezvoltare şi modernizare pe care a cunoscut-o în anii din urmă şi industria mu­nicipiului şi-au găsit o expresie firească, un răspuns adecvat in for­­marea de cadre califi­cate, care au făcut şi , iar, faţă cu succes ma­rilor comandamente a­­le epocii. In fond ce­rinţei profunde uma­niste, de a-şi clădi pe temeliile realizărilor prezente, ale hărniciei şi cunoaşterii, un viitor plin de perspective. Nicolae KOVÁCS

Next