Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1988 (Anul 21, nr. 5855-5933)

1988-10-01 / nr. 5855

Anul XXI., nr. 3855 — pag. it 2-a m­m­m EXPUNERE „Realizările obţinute de poporul român în a­­nii de aur ai Epocii Nicolae Ceauşescu“ se intitulează expunerea ce are loc, astăzi, la Li­ceul industrial dir. Bă­lan. PREZENTA HARGOTEANA Ansamblul folcloric al Con­iliului municipal al sindicatelor Odorheiu Secuiesc va fi prezent, dumini­c, la manifes­tarea folc­lori­că inteju­­deţeană „Dans fecio­resc“ din municipiul Cluj-Napoca. SERBARE FOLCLORICA­­­ Duminică, la Lunca de Jos (începând cu ora 10) are loc cea de-a 14-a ediţie a tradiţionalei serbări folclorice câm­peneşti „La izvoarele TrotuşuluiVor partici­pa, pe lingă formaţiile locale, peste 300 de ar­tişti amatori din Ciu­­mani, Mădăraş, Sărmaş, Livezi şi Lunca de Sus. EXPOZIŢIE Azi, la ora 11, în Vio­lul mic al Casei de­­cul­tură municipale din Miercurea-Ciuc are­­ loc vernisajul expoziţiei­­ de artă plastică a artistu­lui amator Veress Lász­ló. DESCHIDERE FESTIVA Miine, va avea loc deschiderea festivă a activităţii caselor pio­nierilor şi şoimilor pa­triei din judeţ. Cu acest prilej se vor înmîna di­plome pionierilor şi şoi­milor care au obţinut rezultate deosebite in anul şcolar 1987—1­988. Totodată, se vor deschi­de­ şi expoziţii cu lu­crări realizate la cercu­rile artistice şi tehnico aplicative ACŢIUNI EDUCATIVE ŞI CULTURALE , DISTRACTIVE In cadrul serii cultu­ral-educative şi distrac­tive pentru tineret ce are loc azi, la Casa­­ de cultură a sindicatelor din Gheorgheni, partici­panţilor li se va oferi un microspectacol la ca­re participă formaţii de dansuri populare şi so­lişti vocali,­ acţiuni si­milare au loc duminică la Miercurea-Ciuc, Bor­­sec, Cristuru Secuiesc, Băile Tuşnad etc. SPECTACOLE • Casa de cultură municipală din Miercu­rea-Ciuc găzduieşte azi, de la ora 20, spectacolul „Comedie de modă ve­che“ din A. Arbuzov, sus­­­­ţinut de un colectiv al Teatrului Naţional din Tîrgu Mureş. • Formaţia „Audio“ din Bălan susţine azi, de la ora 17, un concert rock pe scena Casei de cultură municipale din Odorheiu Secuiesc. • Scena aceluiaşi lă­caş de cultură găzduieş­te, duminică (de la ci­rcle 77 şi 20), două spec­tacole cu piesa „Opt femei“ de Robert Tho­mas, prezentate de Tea­trul de Stat din Cluj- Napoca. • Teatrul popular din Odorheiu Secuiesc sus­ţine duminică, pe scena Căminului cultural din Lunca de Jos, un spec­tacol cu piesa „Să ne iubim“ de Noly Károly. CĂRŢI NOI Ligia Tomşa — „Aripa dimineţii“, Edi­tura Facla; Romulus Sfichî — „Caleidoscop de fizică“, Editura Al­batros ; Reinaldo Are­nas — „Castelul", Edi­tura Militară ; Margers Zarins — „Fals Faust", Editura Univers. ASTAZI, PE MICUL ECRAN 13,00 Telex. 1­3,05 La sfîrşit de săptămlnă (c). 14,45 Săptămîna politică 19.00 Telejurnal. 19,20 în V­ran­cea pe meleagu­rile „Mioriţei“ (­■). 19.­35 Teleenciclopedia (c) 20.00 Valsul românesc în concert k­). 20,50 Film artistic: Visul unei ac­triţe, producţie a stu­­diourilor din R.P. Chi­neză, premieră Tv. (c). 22,20 Telejurnal. DUMINICA PE MICUL ECRAN 11,30 Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghioz­dan — Prietenie interzi­să (c). 12,30 Viaţa sa­tului (c). 13,00 Telex. 13,05 Album duminical. 19,00 Telejurnal. 19,20 Cîntarea României (c) 20,20 Film artistic : Co­pilaşul lui Polly. 21,40 Refrenele amintirilor (c). 21,50 Telejurnal: UTIL Conform principiului alternanţei, duminică au drept de circulaţie autoturismele proprieta­te particulară cu număr de înmatriculare impar. Rubrică realizată de Mihail GROZA IA ORDINEA ZILEI Activitate intensă pe ogoare... (Uimon dfc» w» ) dintr-un total de 280, pe unele parcele efectu buhl­se si cea de-a doua recoltare. Pe parcelele unde s-a făcut insămîn­­ţarea culturilor ce vor constitui recolta anului viitor, s-a efectuat şi cel de-al treilea şi chiar al patrulea recoltat, ast­fel ca nici un tubercul să nu rămînă în brazdă. Cartofii pentru sămîn­­ţă se însilozează în spa­ţiile aferente, iar cei destinaţi consumului sunt livraţi la rampa de încărcare de la staţia C.F.R. Cîrţa. Aici, la rampa de în­cărcare, în perimetrul gospodărit de centrul de preluare şi livrare a cartofului domnea o or­dine desăvirşită. Şi cum să nu fie astfel cînd de activitate răspund ingi­nerul Tankó Andrei şi şeful de centim. Szabó Ferenc, doi oameni deo­sebit de inimoşi. Exis­tenţa unui laborator de analiză şi chiar a unei expoziţii cu mostre de cartofi de la coope-'O­rele agricole de O’­ ţie din Dăneşti, Ci Mădăraş, Sîndomini- Tomeşti, dovedesc spi­ritul gospodăresc ce-i caracterizează pe cei ce lucrează aici. Elevatoa­rele, iftoanele, maşinile de sortat, acţionate cu pricepere de personalul centrului asigură un flux continuu activită­ţii, la aceasta adăugin­­du-se şi faptul că vagoa­nele sunt dirijate cu pri­oritate, sosind şi ele „în grafic“. Niciodată pe rampă nu există un stoc mai mare de 50 de tone cartofi şi, dacă a­­ce­stea rămîn mai mult de cîteva ore pînă la încărcarea în vagoane, cartofii sînt acoperiţi cu prelate spre a fi feriţi de intemperii. Revenind la activita­tea ce se desfăşoară pe ogoarele C­ A.P. Cîrţa, nu aceleaşi cuvinte de laudă se pot spune la adresa modului cum se efectuează însăm­înţările de toamnă. Din total, sra Insâmînţat doar 30 la sută, • explicaţia con­stind în faptul că s­f­­facat parcelele sunt mai greu de­­ urmînd ca acelea situa­te în loc neted săi fie abordate nu peste mult timp. Şi dată fiind hăr­nicia mecanizatorilor Erőss Ferenc şi Szőcs Károly, se estimează că lucrarea se poate efec­tua în timp optim­onul pentru fuior a fost recoltat mecanic, acum cooperatoarele conduse de Eross Eva, Kozma Berta și Andrei Berta fiind, preocupate de Iggarea inului­­ în snopi și de transportul pe rampa de la Ciceu. In Transilvania, i­­ evul mediu falsificarea de documente era consi­derată una dintre cele mai grave crime, fiind pedepsită ca atare. Este elocvent în acest sens cazul diacului Ştefan, notarul Conventului de la Cluj-Mănăştur, care şi-a confecţionat o copie a peceţii „locului de a­­deverire“ de la Cluj- Mănăştur, cu care a pe­cetluit o serie de docu­mente false. Fiind dove­dit ca falsificator, din ordinul voievodului La­­dislau Losont (1376— 1391) a fost ars pe rug ca unul „care a săpat şi făurit peceţi false şi a întocmit şi scris scri­sori false“. Ca urmare toate actele în care a apărut numele acestui plastograf au fost­ soco­tite fără valoare. de Zomlin, unul dintre ves­tiţii falsificatori de do­cumente din Transilva­nia a fost executat în anul 1448 Acesta avînd acces la pecetea secretă a regelui Sigismund a reuşit să o aplice pe o serie de documente fal­sificate de el. De aseme­nea, a contrafăcut o se­rie de peceţi, mai vechi­, ale unor suverani sau „locuri de adeverire“. Mai „norocos“ decît predecesorul său în ale plastografiei a fost ma­gistrul Tom­a, notarul Capitlului din Alba lu­­lia între anii 1490—1515, care, avînd acces la si­giliul Capitlului, a „fa­bricat“ o serie de docu­mente false, cu ajutorul cărora a reuşit să redo­­bindească trei moşii ale femiliei sale, confiscate de la înaintaşii săi de către regele Sigismund şi cedate familiei Beth­len. Falsurile au fost des­coperite doar la sfîrşitul secolului trecut. Apariţia unor falsuri şi posibilitatea produce­rii acestora a dus la dezvoltarea unei ştiinţe speciale a istoriei, di­plomatica, care folosind metode proprii de cer­cetare,­­ analizează, con­ţinutul actelor, verifică autenticitatea lor şi “ scoate în evidență ele- | mentele care pot' ajuta » cercetarea istorică în I vederea publicării do- , cumentelor. t întemeietorul criticii * istorice a documentului j scris, ca sursă a isto- I riei a fost umanistul i- » talian Lorenzo Valla i (1405—1457) care a supus ! pentru prima dată unei | profunde analize ştiinţi- * fice un pretins act de | danie a! împăratului | Constantin cel Mare fa- * ță de biserică folosit de I aceasta în pretenţiile » sale de supremaţie. Lu- | crarea lui Valla, publi- | cată în anul 1440 se in- | titulează „De falso ere- I dita et ementita Con- ** stantini donatione de­ I clamatia" » prof. Li­viu BOAR * PLASTOGRAFI­E 1 PLASTOGRAFII (III) ŞTIAŢI CA ? • „Arborele vacă“ se numeşte astfel pentru că frunzele sala secretă un suc asemănător la otelul­, foarte cpastos şi hrăni­tor ? Acest arbore creş­te în pădurile tropicale din America de Sud Ca o ciudăţenie, laptele ob­ţinut din acest arbore, după­ 2—3 ore de păstra­re se face .. . caimac. • Abanosul, arborele pe care-l asemănăm cu culoarea neagră, are specii și de alte culori ? Astfel există specii de culoare verde, în Ja­maica, albă, în unele insule din Oceanul In­dian, galbenă, în Anti­le, și albastră, în Ame­rica centrală. • Peste 30.000 de ar­bori şi arbuşti aduşi din întreaga ţară precum şi o serie de plante orna­mentale aduse de la Vie­na au constituit nu­cleul de bază al grădinii Cişmigiu, din Bucu­reşti ? Aceasta a fost amenajată incendiul cu anul 1854 după planuri­le arhitectului peisagist german W. Mayer, care a propus asanarea în a­­cest fel a unei zone extrem de mlăştinoase ca se întindea pe 17 hectare. Grădina, care a fost inaugurată la 22 martie 1860 se numeşte Cişmigiu, după numele unui dregător ce-şi avea casa în apropiere şi a cărui îndeletnicire con­sta în a supraveghea a­­limentarea cu apă a Ca­pitalei. Culese de Ioana POP LUATE LA OCHI ! Orizontal : 1) Ochi de apă — Per­sonaj femi­nin din nu­vela „Ochi de urs“ de Mihail Sa­­doveanu. 2) A-ţi lua o­­chii — Sub ochii tăi. 3) Rural — Jaj 4) Floa­rea ochiu­lui — Văzut la urmă ! — Era folosi­tă pentru transportat apa. 5) Un ren care s-a întors­­ — Voinţă, vre­re — Cotă medie ! 6) Perioadă de timp — A ridica glasul — Pă­cură. 7) A face ochi — Mică pasăre cîntătoare cu pene galbene. 8) A­ tub­at folosit pentru sterilizare — A mîn­­gtia (reg.). 9) Umed — Ochii la coadă­­ — O mie de lei (fam.). 10) Ochi de.. ., numele popular al celui m­ai mare fluture de noapte din tara noastră — Sim­ţul ochiului — Răsărit. 11) Osul frontal de dea­supra ochiului — A pune în faţa ochilor. Vertical • 1) A da o­­chii peste cap — Vine în sprijinul ochilor. 2) Iţi ia ochii. — Cadou. 3) Animal domestic... în­căpăţînat — Din reti­nă ! — Miez de nucă.­ 4) Teşite jye jumătate! — Membrană sensibilă la lumină aflată în fundul ochiului ■ pe care se formează imaginea vi­zuală 5) Aflat în... iţa ochilor — Observat.. I 81 Fluent, uşor — Vă- ; zut. . la urmă! 7) Aşa­­ începe orice sfat ! — * Mirat peste măsură — * A iubi (înv.). 8) Pova- I ră — Mişcare necontro-­­ lată — Curs de apă în­­ Maramureș. 9) A alipi I — Trial 10) Prezintă o­­ serie de ochiuri mici, | rare sau mai dese — * Leagă ochi de ochi. 11) I Din iris 1 — Animal fo­­­­losit pentru experiențe | de laborator — Sete 1 * 12) Boală, de ochi care î constă in opacifieren j cristalinului V. POP I — fc­­ • r­r-i~.1JL. . K . î.# 0 . • . # k + — • A • _1• t ...0 A* 1 # î • • # ( • 0 r • Din lumea şahului Poziţia din diagra­mă a survenit în runda a 2-a a Campionatului naţional masculin de­­şah desfăşurată recent la Predeal în partida dintre maeştrii interna­ţionali Mihai Ghindă şi Iulius Armiş. Avînd 4 pioni contra turn, albul a continuat cu : 48. g6 Rd8 49. g7 Tgl 50 f6 Re8 51. nfi Rf7 32 h4 Tf1 și s-a dat remiză (V2-1/2”. Iată cea mai scurtă victorie a campionatu­lui : Mihai Ghindă — Ioan Bib­escu, Apărarea Beneni (runda 13) 1. d4 Cf6 2. c4 c5 3. d5 e6 4. Cc3­ e : d5 5 c : d5 Nd6 6. Cf3 0—0. 7. Ng5 Nc7 8. d6 Na5 9. e4 Cc2; 10. Nd3c4 11. Nc2 Te8 12 0—0 N :­c3 13. b : e3 Tor 14. Tel Da5 15 e5 Cg-­ 16. Nf4 g6 17. Dd2 IV 18. Ne4 Nb7 19. h.3­0. negru l­a cedat (1991 BÍRÓ Sándor maestru FI­O F INFORMAŢIA HARGHITEI Dezlegarea careu’ui a- I părut în nr. 5847, din * 22 septembrie 1988 : | I1IPOCRAT — PUS î ARANJAT — CAST - | NETOT - AT A LI A - * IVAR — AS — RE — I N — BET — UP — DO I RA — ARISTOTEL - t MC — LS — MORUS * — VIA — IP — PTN - I PEEL — ABATIE — BA | — LO — BIRUI - VA- -RA — N — ELIN - I VIS — LAN — LASU ’ TA — MANTE I

Next