Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1988 (Anul 21, nr. 5855-5933)
1988-10-01 / nr. 5855
Anul XXI., nr. 3855 — pag. it 2-a mmm EXPUNERE „Realizările obţinute de poporul român în anii de aur ai Epocii Nicolae Ceauşescu“ se intitulează expunerea ce are loc, astăzi, la Liceul industrial dir. Bălan. PREZENTA HARGOTEANA Ansamblul folcloric al Coniliului municipal al sindicatelor Odorheiu Secuiesc va fi prezent, duminic, la manifestarea folclorică intejudeţeană „Dans fecioresc“ din municipiul Cluj-Napoca. SERBARE FOLCLORICA Duminică, la Lunca de Jos (începând cu ora 10) are loc cea de-a 14-a ediţie a tradiţionalei serbări folclorice câmpeneşti „La izvoarele TrotuşuluiVor participa, pe lingă formaţiile locale, peste 300 de artişti amatori din Ciumani, Mădăraş, Sărmaş, Livezi şi Lunca de Sus. EXPOZIŢIE Azi, la ora 11, în Violul mic al Casei decultură municipale din Miercurea-Ciuc are loc vernisajul expoziţiei de artă plastică a artistului amator Veress László. DESCHIDERE FESTIVA Miine, va avea loc deschiderea festivă a activităţii caselor pionierilor şi şoimilor patriei din judeţ. Cu acest prilej se vor înmîna diplome pionierilor şi şoimilor care au obţinut rezultate deosebite in anul şcolar 1987—1988. Totodată, se vor deschide şi expoziţii cu lucrări realizate la cercurile artistice şi tehnico aplicative ACŢIUNI EDUCATIVE ŞI CULTURALE , DISTRACTIVE In cadrul serii cultural-educative şi distractive pentru tineret ce are loc azi, la Casa de cultură a sindicatelor din Gheorgheni, participanţilor li se va oferi un microspectacol la care participă formaţii de dansuri populare şi solişti vocali, acţiuni similare au loc duminică la Miercurea-Ciuc, Borsec, Cristuru Secuiesc, Băile Tuşnad etc. SPECTACOLE • Casa de cultură municipală din Miercurea-Ciuc găzduieşte azi, de la ora 20, spectacolul „Comedie de modă veche“ din A. Arbuzov, susţinut de un colectiv al Teatrului Naţional din Tîrgu Mureş. • Formaţia „Audio“ din Bălan susţine azi, de la ora 17, un concert rock pe scena Casei de cultură municipale din Odorheiu Secuiesc. • Scena aceluiaşi lăcaş de cultură găzduieşte, duminică (de la circle 77 şi 20), două spectacole cu piesa „Opt femei“ de Robert Thomas, prezentate de Teatrul de Stat din Cluj- Napoca. • Teatrul popular din Odorheiu Secuiesc susţine duminică, pe scena Căminului cultural din Lunca de Jos, un spectacol cu piesa „Să ne iubim“ de Noly Károly. CĂRŢI NOI Ligia Tomşa — „Aripa dimineţii“, Editura Facla; Romulus Sfichî — „Caleidoscop de fizică“, Editura Albatros ; Reinaldo Arenas — „Castelul", Editura Militară ; Margers Zarins — „Fals Faust", Editura Univers. ASTAZI, PE MICUL ECRAN 13,00 Telex. 13,05 La sfîrşit de săptămlnă (c). 14,45 Săptămîna politică 19.00 Telejurnal. 19,20 în Vrancea pe meleagurile „Mioriţei“ (■). 19.35 Teleenciclopedia (c) 20.00 Valsul românesc în concert k). 20,50 Film artistic: Visul unei actriţe, producţie a studiourilor din R.P. Chineză, premieră Tv. (c). 22,20 Telejurnal. DUMINICA PE MICUL ECRAN 11,30 Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan — Prietenie interzisă (c). 12,30 Viaţa satului (c). 13,00 Telex. 13,05 Album duminical. 19,00 Telejurnal. 19,20 Cîntarea României (c) 20,20 Film artistic : Copilaşul lui Polly. 21,40 Refrenele amintirilor (c). 21,50 Telejurnal: UTIL Conform principiului alternanţei, duminică au drept de circulaţie autoturismele proprietate particulară cu număr de înmatriculare impar. Rubrică realizată de Mihail GROZA IA ORDINEA ZILEI Activitate intensă pe ogoare... (Uimon dfc» w» ) dintr-un total de 280, pe unele parcele efectu buhlse si cea de-a doua recoltare. Pe parcelele unde s-a făcut insămînţarea culturilor ce vor constitui recolta anului viitor, s-a efectuat şi cel de-al treilea şi chiar al patrulea recoltat, astfel ca nici un tubercul să nu rămînă în brazdă. Cartofii pentru sămînţă se însilozează în spaţiile aferente, iar cei destinaţi consumului sunt livraţi la rampa de încărcare de la staţia C.F.R. Cîrţa. Aici, la rampa de încărcare, în perimetrul gospodărit de centrul de preluare şi livrare a cartofului domnea o ordine desăvirşită. Şi cum să nu fie astfel cînd de activitate răspund inginerul Tankó Andrei şi şeful de centim. Szabó Ferenc, doi oameni deosebit de inimoşi. Existenţa unui laborator de analiză şi chiar a unei expoziţii cu mostre de cartofi de la coope-'Orele agricole de O’ ţie din Dăneşti, Ci Mădăraş, Sîndomini- Tomeşti, dovedesc spiritul gospodăresc ce-i caracterizează pe cei ce lucrează aici. Elevatoarele, iftoanele, maşinile de sortat, acţionate cu pricepere de personalul centrului asigură un flux continuu activităţii, la aceasta adăugindu-se şi faptul că vagoanele sunt dirijate cu prioritate, sosind şi ele „în grafic“. Niciodată pe rampă nu există un stoc mai mare de 50 de tone cartofi şi, dacă acestea rămîn mai mult de cîteva ore pînă la încărcarea în vagoane, cartofii sînt acoperiţi cu prelate spre a fi feriţi de intemperii. Revenind la activitatea ce se desfăşoară pe ogoarele C A.P. Cîrţa, nu aceleaşi cuvinte de laudă se pot spune la adresa modului cum se efectuează însămînţările de toamnă. Din total, sra Insâmînţat doar 30 la sută, • explicaţia constind în faptul că sffacat parcelele sunt mai greu de urmînd ca acelea situate în loc neted săi fie abordate nu peste mult timp. Şi dată fiind hărnicia mecanizatorilor Erőss Ferenc şi Szőcs Károly, se estimează că lucrarea se poate efectua în timp optimonul pentru fuior a fost recoltat mecanic, acum cooperatoarele conduse de Eross Eva, Kozma Berta și Andrei Berta fiind, preocupate de Iggarea inului în snopi și de transportul pe rampa de la Ciceu. In Transilvania, i evul mediu falsificarea de documente era considerată una dintre cele mai grave crime, fiind pedepsită ca atare. Este elocvent în acest sens cazul diacului Ştefan, notarul Conventului de la Cluj-Mănăştur, care şi-a confecţionat o copie a peceţii „locului de adeverire“ de la Cluj- Mănăştur, cu care a pecetluit o serie de documente false. Fiind dovedit ca falsificator, din ordinul voievodului Ladislau Losont (1376— 1391) a fost ars pe rug ca unul „care a săpat şi făurit peceţi false şi a întocmit şi scris scrisori false“. Ca urmare toate actele în care a apărut numele acestui plastograf au fost socotite fără valoare. de Zomlin, unul dintre vestiţii falsificatori de documente din Transilvania a fost executat în anul 1448 Acesta avînd acces la pecetea secretă a regelui Sigismund a reuşit să o aplice pe o serie de documente falsificate de el. De asemenea, a contrafăcut o serie de peceţi, mai vechi, ale unor suverani sau „locuri de adeverire“. Mai „norocos“ decît predecesorul său în ale plastografiei a fost magistrul Toma, notarul Capitlului din Alba lulia între anii 1490—1515, care, avînd acces la sigiliul Capitlului, a „fabricat“ o serie de documente false, cu ajutorul cărora a reuşit să redobindească trei moşii ale femiliei sale, confiscate de la înaintaşii săi de către regele Sigismund şi cedate familiei Bethlen. Falsurile au fost descoperite doar la sfîrşitul secolului trecut. Apariţia unor falsuri şi posibilitatea producerii acestora a dus la dezvoltarea unei ştiinţe speciale a istoriei, diplomatica, care folosind metode proprii de cercetare, analizează, conţinutul actelor, verifică autenticitatea lor şi “ scoate în evidență ele- | mentele care pot' ajuta » cercetarea istorică în I vederea publicării do- , cumentelor. t întemeietorul criticii * istorice a documentului j scris, ca sursă a isto- I riei a fost umanistul i- » talian Lorenzo Valla i (1405—1457) care a supus ! pentru prima dată unei | profunde analize ştiinţi- * fice un pretins act de | danie a! împăratului | Constantin cel Mare fa- * ță de biserică folosit de I aceasta în pretenţiile » sale de supremaţie. Lu- | crarea lui Valla, publi- | cată în anul 1440 se in- | titulează „De falso ere- I dita et ementita Con- ** stantini donatione de I clamatia" » prof. Liviu BOAR * PLASTOGRAFIE 1 PLASTOGRAFII (III) ŞTIAŢI CA ? • „Arborele vacă“ se numeşte astfel pentru că frunzele sala secretă un suc asemănător la otelul, foarte cpastos şi hrănitor ? Acest arbore creşte în pădurile tropicale din America de Sud Ca o ciudăţenie, laptele obţinut din acest arbore, după 2—3 ore de păstrare se face .. . caimac. • Abanosul, arborele pe care-l asemănăm cu culoarea neagră, are specii și de alte culori ? Astfel există specii de culoare verde, în Jamaica, albă, în unele insule din Oceanul Indian, galbenă, în Antile, și albastră, în America centrală. • Peste 30.000 de arbori şi arbuşti aduşi din întreaga ţară precum şi o serie de plante ornamentale aduse de la Viena au constituit nucleul de bază al grădinii Cişmigiu, din Bucureşti ? Aceasta a fost amenajată incendiul cu anul 1854 după planurile arhitectului peisagist german W. Mayer, care a propus asanarea în acest fel a unei zone extrem de mlăştinoase ca se întindea pe 17 hectare. Grădina, care a fost inaugurată la 22 martie 1860 se numeşte Cişmigiu, după numele unui dregător ce-şi avea casa în apropiere şi a cărui îndeletnicire consta în a supraveghea alimentarea cu apă a Capitalei. Culese de Ioana POP LUATE LA OCHI ! Orizontal : 1) Ochi de apă — Personaj feminin din nuvela „Ochi de urs“ de Mihail Sadoveanu. 2) A-ţi lua ochii — Sub ochii tăi. 3) Rural — Jaj 4) Floarea ochiului — Văzut la urmă ! — Era folosită pentru transportat apa. 5) Un ren care s-a întors — Voinţă, vrere — Cotă medie ! 6) Perioadă de timp — A ridica glasul — Păcură. 7) A face ochi — Mică pasăre cîntătoare cu pene galbene. 8) A tubat folosit pentru sterilizare — A mîngtia (reg.). 9) Umed — Ochii la coadă — O mie de lei (fam.). 10) Ochi de.. ., numele popular al celui mai mare fluture de noapte din tara noastră — Simţul ochiului — Răsărit. 11) Osul frontal de deasupra ochiului — A pune în faţa ochilor. Vertical • 1) A da ochii peste cap — Vine în sprijinul ochilor. 2) Iţi ia ochii. — Cadou. 3) Animal domestic... încăpăţînat — Din retină ! — Miez de nucă. 4) Teşite jye jumătate! — Membrană sensibilă la lumină aflată în fundul ochiului ■ pe care se formează imaginea vizuală 5) Aflat în... iţa ochilor — Observat.. I 81 Fluent, uşor — Vă- ; zut. . la urmă! 7) Aşa începe orice sfat ! — * Mirat peste măsură — * A iubi (înv.). 8) Pova- I ră — Mişcare necontro- lată — Curs de apă în Maramureș. 9) A alipi I — Trial 10) Prezintă o serie de ochiuri mici, | rare sau mai dese — * Leagă ochi de ochi. 11) I Din iris 1 — Animal folosit pentru experiențe | de laborator — Sete 1 * 12) Boală, de ochi care î constă in opacifieren j cristalinului V. POP I — fc • rr-i~.1JL. . K . î.# 0 . • . # k + — • A • _1• t ...0 A* 1 # î • • # ( • 0 r • Din lumea şahului Poziţia din diagramă a survenit în runda a 2-a a Campionatului naţional masculin deşah desfăşurată recent la Predeal în partida dintre maeştrii internaţionali Mihai Ghindă şi Iulius Armiş. Avînd 4 pioni contra turn, albul a continuat cu : 48. g6 Rd8 49. g7 Tgl 50 f6 Re8 51. nfi Rf7 32 h4 Tf1 și s-a dat remiză (V2-1/2”. Iată cea mai scurtă victorie a campionatului : Mihai Ghindă — Ioan Bibescu, Apărarea Beneni (runda 13) 1. d4 Cf6 2. c4 c5 3. d5 e6 4. Cc3 e : d5 5 c : d5 Nd6 6. Cf3 0—0. 7. Ng5 Nc7 8. d6 Na5 9. e4 Cc2; 10. Nd3c4 11. Nc2 Te8 12 0—0 N :c3 13. b : e3 Tor 14. Tel Da5 15 e5 Cg- 16. Nf4 g6 17. Dd2 IV 18. Ne4 Nb7 19. h.30. negru la cedat (1991 BÍRÓ Sándor maestru FIO F INFORMAŢIA HARGHITEI Dezlegarea careu’ui a- I părut în nr. 5847, din * 22 septembrie 1988 : | I1IPOCRAT — PUS î ARANJAT — CAST - | NETOT - AT A LI A - * IVAR — AS — RE — I N — BET — UP — DO I RA — ARISTOTEL - t MC — LS — MORUS * — VIA — IP — PTN - I PEEL — ABATIE — BA | — LO — BIRUI - VA- -RA — N — ELIN - I VIS — LAN — LASU ’ TA — MANTE I