Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1989 (Anul 22, nr. 6010-6086)
1989-06-19 / nr. 6076
Anul XXII. Mr. 6076 4 pagini SO bani m SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE PE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IA PLENARA C.C. AL P.R. MODERNIZAREA se justifică numai prin eficienţa economică Aşa după cum este cunoscut — fapt subliniat cu pregnanţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la recentele şedinţe ale Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — modernizarea înseamnă o mai bună organizare a activităţii productive, reducerea consumurilor, a cheltuielilor, creşterea producţiei şi rioltarea calităţii şi a nivelului tehnic al acesteia. Acestea trebuie să reprezinte reperele în raport de care să se conceapă programele de modernizare şi să se asigure, prin măsurile preconizate, introducerea unor tehnologii, de fapt a tot ce e nou în cercetare?» ştiinţifică. Este o condiţie sine qua non prin care, atunci cînd este luată în vedere cu toată răspunderea, se asigură baza reală a acţiunii de modernizare reflectată în efectele pozitive determinate de aceasta şi în mod deosebit în ceea ce priveşte eficienţa economică. Şi argumente mai concrete în sprijinul ideii ca modernizarea să stea manent în atenţia efectivelor de muncă sunt aduse de acţiunea însăşi, prin aportul cu care fiecare dintre măsurile înfăptuite din programe contribuie la realizarea sarcinilor de producţie în cadrul întreprinderilor industriale. Spre exemplu, la nivelul economiei judeţului nostru, în perioada care a trecut de la începutul anului — respectiv primele cinci luni — s-au aplicat 279 de măsuri din programele de perfecţionare a organizării şi modernizarea proceselor de producţie pe seama cărora s-a obţinut un spor al producţiei marfă de 111,93 milioane lei, din care valoarea producţiei pentru export este de 16,03 milioane lei. De asemenea au fost reduse cheltuielile totale cu 34,36 milioane lei din care cele materiale reprezintă 32,94 milioane lei. Şi această contribuţie adusă de modernizare la îndeplinirea prevederilor planului pe acest an se întregeşte dacă avem în vedere şi măsurile care au fost aplicate în anul trecut dar continuă să aibă efecte asupra activităţii productive, concretizate, până în prezent, într-un spor al producţiei marfă de 188,90 milioane lei din care producţia pentru export reprezintă 23,32 milioane lei şi o reducere a cheltuielilor totale cu 58,72 milioane lei din care 32,23 milioane lei cele materiale. Direcţiile spre care este orientată acţiunea de modernizare pot fi deduse cu uşurinţă prin simpla enumerare a unor măsuri . Modernizarea metodelor de verificare a A.M.C.-urilor, la I.M.P.F. Odorhei ; Sudarea semicolelor prin fricțiune — pentru gama de tractoare de 65— 85 CP ; Proiectarea tehnologiei de găurire a ecliselor produsului TP. 512, la întreprinderea de Tractoare Miercu- 4'ca-Ciuc ; Modernizarea tehnologiei de forjare, la I.U.P.S. Gheorgheni , îmbunătăţirea controlului pe faze de fabricaţie la întreprinderea de Stofe de Mobilă din Gheorgheni. Aşadar, se caută cu precădere tehnologa moderne, de mare productivitate, care să contribuie, în spiritul cerinţelor pe care le impune dezvoltarea economică, la desfășurarea (Continuare la pag. a 2-a) 10 0RUIHEA 21L£TIU AGRICULTURĂ Preocupările acestor zile sînt în principal legate de recoltarea furajelor, De strîngerea de pe fiecare palmă de pămînt, de pe toate fîneţele naturale şi suprafeţele cultivate cu furaje a tot ce se constituie ca hrană pentru animale, în vederea asigurării balanței furajere pentru următoarea perioadă de stabulație. Nu mai trebuie așteptat nici o zi, trebuie folosită fiecare clipă bună {Continuare In oop- a 3-a) Anton BORȘ Lucrările agricole de sezon — sub semnul urgențelor acestor zile - ElEl NIE; EET ill t « m fl *J| v I A A A * Jp* Economii de materiale şi energie Aplicarea consecventă de către colectivele întreprinderilor din judeţ a programelor de perfecţionare a organizării şi modernizare a producţiei vizează valorificarea superioară a resurselor materiale şi energetice, reducerea cheltuielilor materiale şi a costurilor de fabricaţie, în condiţiile desfăşurării unor eforturi susţinute pentru realizarea producţiei fizice şi a exportului. Prin aplicarea largă a tehnologiilor moderne de fabricaţie, reproiectarea unor produse, extinderea recondiţionării pieselor de schimb şi a reintroducerii în circuitul productiv a materialelor refolosibile s-au obţinut la nivelul judeţului importante economii faţă de consumurile normate. în perioada care a trecut de la începutul anului, întreprinderile industriale au economisit 422 tone metal din care 65 tone laminate finite pline din oţel, 1885 tone combustibil convenţional şi 1491 Mwh energie electrică. Privind economiile la metal, printre unităţile cu bune rezultate se numără întreprinderea de Matriţe şi Piese din Fontă din Odorhei, întreprinderea de Tractoare din Miercurea-Ciuc, întreprinderea Judeţeană de Producţie şi Prestări de Servicii, în timp ce la consumurile de combustibil se remarcă colectivele de mineri de la Bălan şi Praid, cel al întreprinderii de Bere Spirt şi Amidon, şi de la întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă. De asemenea, cu economii de energie electrică mai însemnate sunt întreprinderea de Fier Vlăhiţa, întreprinderea de Prelucrare a Domnului din Miercurea-Ciuc, unităţile Ministerului Industriei Uşoare şi ale Ministerului Industriei Alimentare şi altele. (Nicolae Şandru) PROLETARI om TOATE TARIM, UNITI-VA I ! Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean 19 iunie 1989 Soarele răsare : 5,31 Soarele apune : 21,02 Zile trecute : 170 Zile râmase : 195 LUNI. De pe cuprinsul patriei In fotografie: Aspect de la Uzina de Autoturisme „Dacia" Piteşti. Industria României prezintă o structură modernă, grupa mijloacelor de producţie înscriindu-se cu o pondere de peste 75 la sută, faţă de 65,2 la sută in 1965, iar bunurile de consum cu cca. 25 la sută, respectiv 34,8 la sută. Se remarcă sporuri însemnate ale ponderii ramurilor purtătoare ale progresului tehnico-ştiinţific, construcţiile de maşini deţinînd aproape 30 la sută din totalul producţiei industriale a României, faţă de 21,2 la sută in 1965, chimia peste 10 la sută faţă de 6,7 la sută ş.a. în acelaşi timp, o dezvoltare deosebită, a fost înregistrată de către ramurile de vîrf : electronica şi electrotehnica, industria mijloacelor tehnicii de calcul, mecanica fină, inclusiv producţia de roboţi şi manipulatoare; chimia, industria aeronautică și de autoturisme. BÎ309TECA JDOETIkú ! ^ — i~iAF?G»HiTA exemplu de iniţiativa şi acţiune Rinduri despre badea Petru Hingan Mulţi dintre cititorii noştri din Bilbor vor rămâne, probabil, surprinşi cind vor citi aceste rinduri despre unul dintre consătenii lor, de altfel unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi dintre ei, badea Petru Hingan — Pirlea, cum este cunoscut în sat. Zic că vor rămine surprinşi nu pentru că n-ar merita să se scrie despre el în ziar și încă la această rubrică, ci pentru că aceste rinduri vin totuși destul de tîrziu, deoarece nu demult dumnealui a împlinit respectabila vîrstă de 70 de ani! Ne-am gîndit insă că niciodată nu e prea tîrziu să scrii despre un om care de-a lungul unei vieţi de muncă s-a bucurat — şi se mai bucură încă ! — de respectul întregului sat, şi aceasta numai datorită faptului că viaţa lui, munca lui, gospodăria lui, familia lui au fost şi au rămas exemple demne de urmat pentru alţi consăteni. Nu în- tîmplător, deci, acest gospodar de frunte al Bilborului s-a înscris şi in partidul comuniştilor. Fiindcă tocmai principiile morale înalte care guvernează viaţa şi munca comuniştilor au stat şi stau şi la baza vieţii sale, a modului in care el concepe viaţa şi munca, ori cum concepe a-şi face datoria faţă de comuna al cărei locuitor este, faţă de ţara in care trăieşte, faţă de partidul al cărui membru este, purtind cu demnitate şi cu cinste carnetul roşu de comunist de aproape patru decenii! Ajuns, cum spuneam, la respectabila vîrstă de 70 de ani ar putea spune că a obosit, că şi-a făcut datoria, că are dreptul la o bătrîneţe lipsită de trudă şialergătură prin munţii din jurul satului, pe unde îşi virează vitele. N-o face, în primul rînd(Continuare in part.o 3-al Ilie SANDRU