Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1989 (Anul 22, nr. 6165-6233), Adevărul Harghitei, decembrie 1989 (Anul 1, nr. 1-9)

1989-10-02 / nr. 6165

informaţia harghitei Anul XXII., nr. 6165 — pag. a 3­.) Dezbaterea documentelor pentru Congresul al XIV-lea în conferinţe şi adunări de dări de seamă şi alegeri ORGANIZAŢIILE DE PARTID - FACTORI ORGANIZATORI ŞI MOBILIZATORI AI OAMENILOR MUNCII, SPRE OBŢINEREA DE NOI SUCCESE -Cu hotărîrea de a amplifica succesele de pină acum • Cu toate rezultatele bune obţinute, mai există mari rezerve în organizarea activităţii, în sporirea responsabilităţii faţă de sarcini • Condiţia fundamentală a valorificării re­zervelor existente : îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă • Stimularea spiritu­lui critic şi autocritic, de combativitate revo­luţionară faţă de lipsuri — sarcină de per­manentă actualitate. în darea de seamă prezentată conferinţei organizaţiei de partid de la întreprinderea Jude­ţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă se relevă cu justificată mîndrie că, în perioada ce a trecut de la pre­cedentele alegeri, co­lectivele de muncă ale întreprinderii au înre­gistrat o serie de rezul­tate bune, procentajul faţă de plan fiind între 100,1—102,8 la sută la total producţie şi pres­tări, 100—105,7 la pro­ducţia marfă, 117—124 la sută la activităţile de transport, şi la cele cu fondul locativ, furniza­rea apei potabile, ener­giei termice ş.a. înregis­­trîndu-se depăşiri, re­flectate în rezultatul e­­conomic final — benefi­ciile, la care anul tre­cut s-a obţinut un plus de peste 10 la sută. A­­nalizîndu-se contribuţia muncii de partid la bu­nele rezultate, s-au tre­cut în revistă succint: măsurile din domeniile politico-organizatoric şi educativ ; mai judicioasa planificare a muncii; analizele periodice te­meinice, pe secţii şi sectoare, pentru depis­tarea cauzelor genera­toare de nej­unsuri ; fo­losirea mai sistematică a activului de partid etc. Ceea ce a dominat în­să dezbaterile conferin­ţei, pornea de la afir­maţia formulată tot in darea de seamă cum că „... avem mari rezerve şi posibilităţi ca prin­­tr-o muncă mai bine organizată, prin creş­terea responsabilităţii tuturor cadrelor de con­ducere, a comuniştilor, a celorlalţi oameni ai muncii... să asigurăm pe viitor obţinerea u­­nor rezultate şi mai bu­ne, superioare faţă de anii precedenţi.“ Idee susţinută de cei ce au luat cuvîntul între ca­re tovarăşul Gondoş Alexandru, care a ac­centuat că situarea în­treprinderii între prime­le zece pe ţară, în ca­drul întrecerii st­­aliste, este un merit al comu­niştilor, al întregului colectiv, dar nu înseam­nă că s-a ajuns la li­mita posibilităţilor. În această idee, comunis­tul András Barnabás s-a referit, cu accente cri­tice, la stilul şi me­todele de muncă ale biroului organizaţiei de bază nr. 3, care supor­tă încă măsuri de îm­bunătăţire, iar Maria Todi a subliniat nece­sitatea activizării tutu­ror membrilor organe­lor alese, a tuturor co­muniştilor, precum şi a eliminării tendinţelor de a­ munci, de a rezol­va de unul singur sar­cinile, fenomen încă prezent în activitatea u­­nor membri de partid din organele alese. Ca şi lipsa de maximă res­ponsabilitate în înde­plinirea sarcinilor pro­fesionale, în folosirea judicioasă şi la maxi­mum a timpului de lu­cru, gospodărirea mate­rialelor faţă de care din partea unor comu­nişti nu se manifestă încă suficient spirit cri­tic şi autocritic. Or, trecerea cu vederea a oricărei abateri de la disciplina de partid, de la disciplina muncii — se accentua de către vorbitori — duce la di­minuarea rezultatelor. Iar eliminarea unor a­­tari stări de lucruri, e­­ficientizarea muncii de partid, valorificarea re­zervelor potenţiale de care dispun colectivele de muncă reclamă îm­bunătăţirea stilului şi metodelor de muncă la nivelul tuturor verigilor de conducere. Aceasta pentru că, în activitatea întreprinderii , desti­nată direct ori indirect populaţiei judeţului — în baza proiectului Pro­­gramului-Directivă pen­tru Congresul al XIV- lea al partidului se pre­văd creşteri deosebite. Creşteri care, aşa cum se subliniază şi în do­cumentele programatice pentru marele forum al comuniştilor români, cu care cei prezenţi şi-au exprimat deplinul a­cord, şi adeziunea, pre­supun creşteri în pri­mul rînd privind latura calitativă , în care to­nul trebuie dat de către organizaţia de partid, de către fiecare comu­nist la locul său de muncă, conferinţa ex­primînd unanima hotă­­rîre de a amplifica suc­cesele de pînă acum în toate sectoarele activită­ţii întreprinderii. ... SZILVESZTER Conferinţa de dare de seamă şi alegeri de la întreprinderea Comer­cială de Stat Mixtă din Gheorgheni s-a desfăşu­rat într-o atmosferă de înaltă responsabilitate şi puternică angajare re­voluţionară, generată de istorica Hotărîre a Ple­narei Comitetului Cen­tral al Partidului Comu­nist Român privind rea­legerea la Congresul al XIV-lea al partidului a tovarăşului N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu în funcţia su­premă de secretar gene­ral, Jalonată de prevede­rile reieşite din proiectul Programului — Directi­vă şi Tezele pentru Con­gresul al XIV-lea al par­tidului, precum şi de sar­cinile şi orientările for­mulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu o­­cazia recentelor­ eveni­mente politice din viaţa poporului român, confe­rinţa a reliefat preg­nant munca desfăşurată de către comuniştii I.C.S.M. Gheorgheni pen­tru practicarea unui co­merţ modern, civilizat, evidenţiindu-se preocu­parea statornică pentru ca, prin tot ceea ce se va întreprinde, în viitor să se imprime o nouă calitate muncii desfăşu­rate. S-a relevat că în centrul preocupărilor comuniştilor din reţeaua comercială a Gheorghe­­niului a stat şi va sta în continuare perfecţio­narea pregătirii profe­sionale a tuturor lucră­torilor, diferitele con­cursuri profesionale constituind un bun pri­lej în acest sens. Conco­mitent, pe prim-planul preocupărilor comunişti­lor a stat şi moderniza­rea reţelei comerciale, printre unităţile a căror înfăţişare face cinste co­merţului din Gheorgheni aflîndu-se unitatea de a­­limentaţie publică ,,Bu­cin“, cofetăria şi barul cu acelaşi nume, magazi­nul alimentar cu auto­servire nr. 4 din cartie­rul „Bucin", unitatea „1001 articole“ din car­tierul „Florilor", maga­zinul nr. 101 „Cadouri“, unităţile „Gospodina", nr. 59, 106 „Chimicale“, 51, 50, crama „Tulipan“ etc. Atît darea de seamă cît şi luările de cuvînt ale comuniştilor Czink Gábor, Agyagasi Sándor, György Floarea, Gal Maria, Kis Terezia, Sán­dor Vilmos, Laczko Iu­­liana au reliefat, într-un profund spirit critic şi autocritic atît împliniri­le cît şi unele deficien­ţe ce se mai manifestă în activitatea unor co­munişti. Despre­ succe­sele obţinute de către comuniştii din reţeaua comercială a Gheorghe­­niului s-a amintit doar succint, dezbaterile fiind orientate spre îmbună­tăţirea activităţii de perspectivă subliniindu­­se marile disponibilităţi ale comuniştilor de la I.C.S.M. din Gheorgheni pentru a imprima o nouă calitate întregii acuităţi, de a practica un comerţ modern, civi­lizat răspunzînd astfel celor mai exigente cerinţe venite din partea cum­părătorilor. Automulţu­­mirea, formalismul, tole­ranţa faţă de lipsuri trebuiesc eradicate din activitatea fiecărui co­munist, dîndu-se frîu li­ber autodepăşirii, spi­ritului critic şi autocri­tic, spiritului de iniţia­tivă. Comuniştii de la I.C.S.M. din Gheorgheni au dovedit nu odată că sînt capabili de mai mult şi mai bine, hotărîrea lor fiind de a munci în a­­cest spirit. Gheorghe (UIUM ) E în firea comuniştilor ca autodepăşirea să se regăsească în fapte revelatoare de muncă Aspect de la adunarea comuniştilor de la U.F.E.T. Gheorgheni -------------------------------------,| « ' ' "~ fOnSM* «In pof •) I mice, realizarea planului J de încasări şi plăţi în pe- I rioada 1 iulie — 31 au­­* gust a.c. şi s-au apro- I bat unele măsuri cu pri­­­­vire la perfecţionarea I sistemului de planifica- J re, evidenţă, urmărire »financiară, repartizare şi valorificare superioa­­r ri a produselor agricole. I Comitetul Politic Exe­­­­cutiv a aprobat raportul I cu privire la îmbunătă- J ţirea structurii organi- I zaţiilor de partid din în- I treprinderi, instituţii şi I unităţi agricole, precum I şi propunerile referitoa­­­­re la participar­ea ţării I noastre la unele nego­­­­cieri şi conferinţe in- L ternaţionale. Şedinţa si- i milară din 22 septembrie Ia analizat modul de rea­lizare a prevederilor pla­­­­nului pe primele 20 de I zile ale lunii, a dezbă­­­­tut sarcinile de plan pe I luna octombrie şi tri­mestrul IV a. c„ a apro­bat programul privind autoconducerea şi auto­­aprovizionarea pe tri­mestrul IV, programul privind asigurarea pro­ducţiei şi folosirea ra­ţională a energiei electri­ce, termice, şi a gazelor naturale şi regimul de lucru al unităţilor eco­nomice pe perioada de iarnă , Comitetul Politic Executiv a examinat, de asemenea, unele proble­me privind pregătirea şi desfăşurarea Congresu­lui al XIV-lea al Parti­dului Comunist Român. Prezidată de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, în 4 septembrie a avut loc Şedinţa Consiliului de Stat, care a dezbătut şi adoptat decretele pri­vind unele măsuri pen­tru îmbunătăţirea orga­nizării şi reducerea nu­mărului de personal din aparatul unor ministere, altor organe centrale şi locale şi al unor cen­trale industriale, a exa­minat şi ratificat Acor­dul privind prelungirea şi modificarea Acordului pe termen lung de cola­borare economică, indus­trială şi tehnică între guvernul Republicii So­cialiste România şi gu­vernul Republicii Ita­liene, a dezbătut şi a­­probat rapoarte privind soluţionarea şi rezolva­rea propunerilor, sesi­zărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor mun­cii adresate Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, ministerelor şi celorlalte organe cen­trale ale administraţiei de stat în semestrul I 1989. In cadrul permanen­tului dialog cu oamenii muncii de pe tot cu­prinsul ţării, generalizat în practica activităţii desfăşurate de parti­dul şi statul nostru, în perioada 13—17 septem­brie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreu­nă cu tovarăşa Elena Ceauşescu au efectuat vizite de lucru în jude­ţele Iaşi, Suceava şi Bo­toşani ; au fost vizitate şi s-au purtat dialoguri cu oamenii muncii din unităţi industriale, agri­cole şi de învăţănaînt, au avut loc întîlniri cu membrii birourilor co­mitetelor judeţene de partid din judeţele vi­zitate, în inunicipiile re­şedinţă de judeţ au fost organizate, cu ocazia vi­zitelor, adunări popu­lare ale oamenilor mun­cii , cu prilejul adună­rii populare de la Iaşi, und­e tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o am­plă cuvîntare, a avut loc şi deschiderea anului de învăţămînt 1939—1990. In prima decadă a lu­nii a­ efectuat o vizită de lucru în ţara noastră preşedintele Republicii Afganistan, Najibullah, între preşedintele Re­publicii Socialiste Ro­mânia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedin­tele Najibullah au avut loc convorbiri oficiale. Tot în prima decadă a lunii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România l-a primit şi a avut convorbiri oficiale cu tovarăşul Ladislav Adamec, preşedintele Guvernului R. S. Ceho­slovace, care a efectuat! . o vizită oficială de | prietenie în ţara noastră, ‘ în penultima zi a lunii. | tovarăşul Nicolae *. Ceauşescu a primit de- | legaţia Adunării Naţio- * nale a Republicii Zah­s- | bia. In şedinţa plenari a î Adunării Generale a [ O.N.U., ministrul afa- *­­cerilor externe al R.S.R.­­ a­ prezentat Consideren- » tete şi propunerile Ro­­­ mâniei, ale preşedinte- J lui Nicolae Ceauşescu cu­­ privire la actuala situa-­­ ţie pe plan mondial şi­­ direcţiile de acţiune în­­ vederea realizării unor *. schimbări radicale în | viaţa internaţională, iar J în intervenţia sa la reu- | niunile anuale ale F.M.I. I şi B.I.R.D., reprezentam | tul român a militat pen- | tru aşezarea pe baze noi,­­ echitabile, a relaţiilor e- | conomice şi financiare , internaţionale.­­ Cronica lunii septembrie

Next