Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1990 (Anul 2, nr. 149-213)
1990-09-15 / nr. 203
Anul II nr. 203 jui.i.kl In UliJ'LIMDENI AL JUDEȚULUI HARGtl 1A Sîmbătă, 15 septembrie 1980 La început de an şcolar Fiecare început de an şcolar este plin de aşteptări, emoţii şi incertitudini. Cum a fost pina acum, cum va fi de aici înmn.e, ce sarcini ne aşteaptă ? Fi care problemă necesiă o analiză aprofundată şi re poncaturi.a. ales acum, In . rag.A anului şco.ar 190—1191. in pectoratu, Şcolar Cude.ea.i Har.hd . este con.., eut ac importanţa sarcin.or ce-i rev n. Nu se poate inai.ua pe căi iji-_chite, ci trebuie gâşte as.fe. de 1.0. po.ect care sunt in esni. e de noua noactru democraţie şi de in chin necesar.. in cone.u. ac.ua.. Nu pu.em fi prea oprim şti, dar nici fără sperm, ă în privina cmaţiilor existente la ■ nceputu. multi. an şcoar in jude,, ixe confruntam cu l.p.a de spaţiu in şcoli vt c_i lipsim cadre ..idictue. Fapîtt. că in uli mele decent construcţii şcolilor a fost neglijdă se resimte astăzi, dar prin avortul constructorilor și al unor p in i de sufiet termenele de predar e a noilor ,coli se scurtează. 'ii..erele cadre didactice silite p.nâ acum să lucreze departe de plaiurile lor natale, se întorc în mod firesc, acasă. Cu toa e acestea trebuiesc angajate multe cadre mcalificate mii a.es î.i, clase e V—V iii ale şcolilor din comunele, oraşele jude.n.n. chiar şi in muncipiu. reşedinţă de judeţ, trebuie sa .nt.mp.ndm cu matt drag şi p_ aceşti voluntar., deoar.ee pn.% elanu. lor attérése vor contribui şi ele la re.itaiizarei învăţam ntua i alto.ia. în timpul dictaturii. Inspectoratul Şcolar organizează pa i die cur sur. de perfec ionare pertru aceste cadre, în vederea îndeplinirii in m d super.or a mis und tor de da.căi. Şcolile nois re vor deveni ateliere a.e educat e., u de cadre.e didactice, cu aportul educ p.ei religioase, vor forma un tineret cu valori mo,a.e , .d.cate, scnmuit la tot ce este bun fi frumos. Stimate cadre didactice, dragi părinţi! Aceste obiective reprezintă nu numai un interes individual, ci fi colectiv. Să acţionăm astfel incit Cap.d noşti si devină oameni cu un bagaj togat de cunştinţe, curaţi, cu o gîndire europană, făuri ori ai aspiraţiilor mimului. Tinerelu, modern este de neinhipuit fără cultura, fără cunoşinţa li...biior străine. Pe ungă limb maternă, fiecare elev tre uie să cunoască limbi srăine, cu autorul carm* si cunoască şi a te cuiuri şi civilizaţii, înălind stima şi înţelegerea între naţiuni. Prieenia şi legăturile frăţeşti se pot baza pe temeiul solid al autocunoaşterii şi cunoaterii reciproce. Omul nu s-a născut penru sine. A venit momentul ca noul pedagog sa simtă ca prin activitatea lui clădeşte VIITORUL. Inspectoratul Şcolar Judeţean urează sănătate, multe satisfacţii şi o activitate rodnică tuturor cadrelor didactice în noul an şcolar. BEDER Tibor RASD :___• — Internate şcolare din Odorheiu Secuiesc, pe „ultima sută de metri“ Mii de seară, „interniştii“ se întorc la cea de a doua ior casă unde vor locui un an şcolar. Indiferent de stadiul de pregătire în care am găsit internatul, cei ce răspund de aceste anexe şcolare au susţinut sus şi tare că vor putea primi elevii în cele mai bune condiţii. Desigur, acest lucru îl vor afla elevii la momentul potrivit şi credem, deşi nu în toate cazurile suntem siguri, că nu vor avea surprize neplăcute. Nu are rost să insistăm asupra pregătirilor de la internatul Liceului industrial numărul 1, deoarece aici se face deja curăţenie, se mai montează nişte paturi, se mai confecţionează cîteva grătare pentru duşuri şi cu asta se poate pune punct. Totuşi, doamna administratoare Bokor Lenke nu este deloc liniştită. La cererea forurilor eclesiastice, fetele ce ocupau un spaţiu de cazare într-o clădire aparţinînd bisericii franciscane au fost nevoite să-l părăsească, fiind instalate în clădirea internatului, ce devine astfel mixt. Cazarea s-a rezolvat, însă din experienţa anilor trecuţi şi avînd in vedere cota de gaz, în perioada de iarnă apa caldă va fi o raritate, în vechea clădire încălzirea la baie se făcea cu cazane, astfel că elevele aveau condiţii optime de igienă. Rezolvarea : să se majoreze cota de gaz. Noi spunem, dar principalul este ca cineva să ne audă. Un alt motiv de nelinişte este cantina. Aflată în spaţiul proprietate a aceleiaşi biserci, ea trebuie să se mute. Unde ? Este o întrebare ce o adesam primăriei. Pînă una-alta, toată aprovizionarea de toamnă a acestei cantine se reduce la 7 tone cartofi, pentru că, oricum, oamenii sínt pe picior de mutare. Pregăti-ne de la Şcoala U.C . COOM. sunt intr-un stadiu avansat şi in spiritul unei bune tradiţii. Pe domnul Jancsó Zoltán, administratorul şcolii I am re(Cont. în pag . 4 a) IULIU C. în legătură cu începerea noului an şcolar ! Deschiderea festivă a noului an şcolar pentru clasele I—XII va avea loc luni, 17 septembrie, ora 8, la toate unităţile şcolare din judeţ. Interviu cu dr. MIHAIL IANĂŞ , secretar de stat, şeful Departemventul'ji Geologiei din Bucureşti în pag. a 2 a 4 pagini — 1 leu Scrisori din Basarabia Vreme de aproape trei săptămînî mi-am scăldat privirile în soarele verii, care, parcă, „s-a topît şi a curs pe pămînt“, peste dealurile molcome ale Basarabiei, pe care a început a da în pîrg poama viilor nesfîrşite ; mi-am înnobilat spiritul ascultînd limba dulce românească a unui popor harnic şi cuminte , m-am bucurat pînă în adîncul fiinţei mele pentru faptul de a fi fost părtaş la cea dintîi mare sărbătoare naţională a poporului român din Basarabia : „Limba noastră cea română"1. Acum amintirile acelor zile minunate, trăite printre fraţii de dincolo de Prut, îmi năvălesc în memorie buluc, învălmăşindu-se unele peste altele, căutîndu-şi fiecare loc trai in faţă, cerîndu-şi dreptul de a fi aşternute, cu prioritate, pe hîrtie. Voi începe nu în ordine cronologică, ci cu ceea ce a fost momentul de vîrf al întîmplărilor trăite acolo, fiindcă ... La început a fost cuvîntul... „Care-i adevărul despre noi ? Cine am fost? Cine sîntem ? Cine vom fi ? .. Sîntem acei care urma să fim, sîntem acei pe care ne-a vrut destinul istoric şi Zamolxis, zeul sfînt , urmaşii lui Decebal şi Traian, un ram daco-roman, ţîşnit impetuos spre soare din lacrima acelui sfînt Zamolxis. Sîntem preacuraţii fii, coborîtori din demnitatea dacică şi nobleţea latină. Atunci, în zorii primului mileniu, cînd am început să ne plăsmuim ca popor, aici, între Carpaţi şi Mare, înşişi zeii ne-a hărăzit un destin strălucitor, dar dramatic...“. Cuvintele de mai sus aparţin lui Constantin Tănase, deputat al poporului din R.S.S. Moldova. Ele conţin nu numai nişte întrebări dramatice privitoare a destinul tragic al românilor de dincolo de Prut, dar şi convingerea şi credinţa lor profundă (Cont. în pag. a 4-a) Vie ŞANDRU La marea sărbătoare din Republicii Moldova 31 august a fost prezentă și conducerea . Foto : I. ŞANDRU Trebuie „saivală48 clasa ca predare în ii italia română de la Liceul de artă din Miercurea-tiuc Nu mică şi neplăcută a fost surpriza unuia d ntre elevii reuşiţi in casa a IX a a Liceului de muzei care a reuşit la examenul de admitere, cină, dorind să se inserie, i s a spus că din lipsă de el,.in clasa în limba română nu va mai funcţiona, urmind ca liceul să rămînă cu o singură clasă cu predare limba maghiară de 27 de elevi. Pentru cei 23 candidaţi români s-a propus următoarea soluţie : să participe orrele de muzcă şi artă plastică împreună cu clasee maghiare în această situaţie limba de predare neavînd prea mare importanţă. Aşa este. Cursurile teoretce urmind ca aceşti elevi să le facă la Liceul teoretic „Octavian Goga‘. Soluţa nu este înContinuo*- «r- mo i-o fuliu CONDRAT