Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1991 (Anul 3, nr. 427-477)
1991-10-01 / nr. 427
După lupte de stradă, lupte intestine Luptele de stradă s-au terminat, au început luptele intestine ! D-l Câmpearru apreciază că opţiunile liberale ar cuprinde la această oră 20 la sută din electorat şi că „partidele istorice" ar avea nişte drepturi în plus, dîndu-ni-se de înţeles că acestea s-ar adăuga ,,din oficiu“ procentului de 20 la sută. .. Ca atare, P.N.L.ul îşi cere reprezentare în nntui guvern conform acestor „aprecieri“. Dacă U.D.M.R., P.N.T.-c.d., P.D.A.R., P.U.N.R. şi alţii se vor ghida după impresii similare va începe o luptă surdă şi de durată între partide şi vom avea exact ceea ce-i lipseşte chelului — o prelungire a crizei, apărînd ipoteza că vom avea guvern de deschidere naţională La anul şi la mulţi ani, deci cam pe la începutul lui 1992. După năzbitiile rostite la congresul P.N.T.-c.d (redarea moşiilor foştilor proprietari !) d-l Coposu ia, de această dată, o poziţie mai raţională, dorind pînă, la alegeri un guvern de tehnicieni, de „meseriaşi“, care să fie susţinut de o paletă politică cit mai largă. După cum „miroase“ de la Bucureşti, majoritatea partidelor vor ministerel, de interne, ai apărării şi de externe, nimeni nu se înghesuie la industrie şi reformă ! Oricum, trebuie ca cineva să fie mare naiv închipuindu-şi că după ce lupta corp la corp privind gradul de reprezentare în guvern se va decide vom avea preţuiri mai mici, mărfuri mai multe, că inflaţia va scădea şi bulversata noastră economie va creşte intr-o zi cît altele intr-un an. Mai lesne cred că vom fi nevoiţi ca anul acela să-l numărăm înapoi ! De fapt, lumea nu-i chiar aşa de curioasă să afle" componenţa noului guvern, cît să se descîrcească încurcatei© iţe aie, celei, de-a patra mineriade, pentru că încă nu ştim ce pînză s-ar fi dorit să se ţese cu războiul mînuit de bărbaţii subteranelor. Pentru că, dac-ar fi vorba numai de revendicări economice, înseamnă că minerii încă n-au înţeles că şi noi şi ei trăim la fel de rău, cu o mică deosebire : noi trăim prost cu bani mai puţini decit ei... • In fine, după ultima apariţie televizată, cred că şi cei mai înfocaţi partizani ai eroinei de la Cluj s-au lămurit de „calitatea“ doamnei Cornea. Microfonul televiziunii dintr-o ţară aflată în criză e la fel de periculos ca celebrul „buton roşu“ al armei atomice. Îi rugăm pe colegii de laTVR să nu mai lase nebunii in studio . • S-ar putea ca nu perie mintă vreme să aflăm unde a fost Miron Cosma la consultări în noaptea de joi spre vineri. Cred că Va fi o mare surpriză . Şi tot cu puţin noroc vom afla, în zilele următoare, de ce d-l ministru Stănculescu nu şi-a pus, şi cu prilejul acestor evenimente, piciorul în ghips. M. GROZA „Vot secret" în repartizarea S-a construit foarte puţin şi în acest an. Lipsă de forţă de muncă, de materiale de construcţii şi nu în ultimă instanţă lipsa poftei de muncă. Numărul apartamentelor date în folosinţă, nu numai în Miercurea-Ciuc, dar şi în alte localităţi ale judeţului nostru, e neînsemnat. E dar pentru ele se duc .. . bătălii fără menajamente. Cine intră pînă la urmă in obsesia unui apartament? Cine poate ! Cel careavansează „soluţiile“ cele mai abile Există lege, cu prevederi clare in repartizarea unui apartament din fondul locativ al statului. Se stabilesc listele de priorităţi, de către colectivele de muncă. Acestea se afişează pentru a fi consultate de către toţi lucrătorii unei întreprinderi sau instituţii. Se fac retuşuri dacă e nevoie. Dar tot democratic. Rolul primăriilor ? Doar să repartizeze, apartamentele unităţilor de pe raza localităţii, în rest, ce-o da domnul ! Cel puţin asta-i concluzia în cazul doamnei Varga Niculina. Petiţionara, lucrătoare la Atelierul judeţean de proiectări (de 18 ani) trebuia să intre în posesia unui apartament. Nu peochi... frumoşi. Ci conform listei de priorităţi. Figurează pe poziţia nr. 1 de doi ani. Daşi, recent, primăria municipală Miercurea- Ciuc a repartizat un apartament cu două camere instituţiei amintite, nu s-a ţinut cont de lista de priorităţi. — De ce ? l-am întrebat pe d-l Măthe Sandor, directorul Atelierului judeţean de proiectare. — Fiindcă acum nu mai există o asemenea listă de priorităţi, ne-a răspuns dumnealui. (Cont în pag. a 3-a) Gheorghe CHIFER CARTE PENTRU MOLDOVA DE DINCOLO DE PRUT Continuind seria donaţiilor de carte pentru naţionalităţile din afara graniţelor ţării, Filiala Harghita a Fundaţiei „Kriterion“ a pregătit, recent, pachete pentru moldovenii de dincolo de Prut. Valoarea totală a lor, ţinea să precizeze d-l Tözser József,reprezentantul filialei judeţene, se ridică la 572.000 lei, donaţia însumând 690 de titluri, respectiv 15 769 de cărţi. Ele vor lua drumul către destinatari în momentul în care vor fi perfectate toate condiţiile privind transportul şi preluarea cărţilor, la Chişinău. O iniţiativă lăudabilă, generoasă, care sperăm că va aduce şi de această dată multă bucurie românilor moldoveni. Asemenea acţiuni au debutat încă din anul tre Treceţi batalioane române Carpaţii... (5) — EVOCARE INCHINATA DRUMULUI DE LUPTA SI JERTFE AL GRUPULUI „BISTRIŢA“, IN CELE DIMTI ZILE ALE RĂZBOIULUI NOSTRU PENTRU REÎNTREGIREA NEAMULUI — Pe valea Bistricioarei De la Ţibleş până în valea Bistricioarei se întinde masivul Haragiei, pe o distanţă de vreo 20 de kilometri. Compania locotenentului Zotta înaintează greu noaptea, prin curmături şi văgăuni adînci. Raniţele şi armele afirmnă tot mai grele pe umerii soldaţilor, iar sudoarea curge şiroaie. După mai multe ore de mail's nocturn, compania ajunge, în sfinţit, pe muntele Piatra Lăptăriei, la cota 1452 metri, de unde începe coborîrea spre valea Bistricioarei, care se ghiceşte undeva jos, în faţă, sub negurile ce se întind peste munţi. De la apariţia zorilor şi pînă la ora 17 se face un popas pe Măgura Seacă, unde este punctul de intilnire a tuturor subunităţilor din grupul „Bistriţa“. Apoi se pleacă spre satul Corbu, avind în avangardă compania locotenentului Miculescu. Primele case ale satului, răspîndite dea lungul văii, se zăresc peste puţină vreme. Patrulele raportează că satul este pustiu, părăsit atît de inamic, cit şi de locuitori. Multe case sunt distruse, unele pe jumătate arse. Pentru noapte se face cantonarea trupei, pe subunităţi, şi se instalează avanposturi pe şoseaua înspre Borsec. Peste puţin timp locotenentul Zotta se pomeneşte cu capOTL lui Isaia, care-i raportează : — Domnul locotenent, au venit o mulţi■ me de oameni, femei și copii mai ales, localnici Continuare în pag . 3 at (Va urma) Ilie ŞANDRU SPORT pagina a 2-a cut cînd aceeaşi filială a pornit cu dar de carte către românii şi maghiarii din Ucraina, Iugoslavia, Ungaria şi Cehoslovacia. Să fie, totul, intr-un efeas bun ! (Ştefana Drăghici) GEST UMANITAR Aşa putem numi acţiunile întreprinse de către lucrătorii de la ASIRON Harghita (fostul ADAS) din Miercurea-Ciuc care au adunat articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte in valoare de peste 100.000 lei şi le-au expediat locuitorilor din comuna Răcăciuni, judeţul Bacău, aşezare grav afectată de inundaţiile catastrofale de la sfîrşitul lunii iulie a.c. Printre atttea convulsii sociale gestul umanitar al acestor oameni apare ca o rază de speranţă şi nădejde, că, încă, mai putem fi stăpâniţi şi de sentimente mai pământeşti. stei posibilități de extindere a relațiilor comerciale relatări în pag. a 3-a