Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1992 (Anul 4, nr. 478-527)

1992-01-04 / nr. 478

Pagina a 2-a — 4 ianuarie 1992 In loc de „La mulfi ani" o întrebare: Cum privește „ATTEKINTO" destinul României??? Este un proverb românesc tare gruiete : „CINE SE ASEAMănA SE ADUNĂ“. Ne-a venit in minte această cugetare parcurgind mai multe articole apărute în foaia harghiteană „ATTEKIN­TO", foaie ce apare sub oblăduirea lui Murgu Brassai Pál. Nu, nu apare nici la Budapesta, nici la Viena, nici la „vestitul“ Eger. Ci la Miercurea-Cine. Da, Murgu este „conducătorul“ şi redactorul şef al acestei publicaţii. Şi cum orice publicaţie este, în bună măsură, emanaţia gîmlirii... şefului, la fel şi „ÁTTEKINTŐ“ este oglinda a ceea ce „gindeşte“ Murgu Brassai Pál prin selecţiile pe care ie face. Sigur, pentru noi, românii, Transilvania e părr­int străbun românesc. Dar nu şi pentru Murgu şi ai lui. Dar să-i oferim cititorului român posibilitatea de a parcurge singur articolele apărute in „ATTEKINTO“ cu o ritmicitate demnă de o cauză mai bună, in cursul anilor 1999, 1991, cu... apo­geul in luna decembrie a anului 1991. Probabil în loc de „Crăciun fericit“, sau de tradiţionalul „Im Mulţi Ani !“. Soarta „Au maghiară , dezbinat o naţiune1' . .. "Pacea de la Tria­­non a fost nedreaptă nu numai pentru faptul că a rupt de la patria mu­mă 3 milioane de ma­ghiari, ci şi pentru fap­tul că a afectat şi pozi­ţ­ia de bază a victorioşi­lor. Marile puteri nu au împărţit ţara între ade­văraţii învingători ai celui de-al doilea răz­boi, ci au şi făcut unele deosebiri neargumen­ta­­te. Cehoslovacia şi mo­narhia Austro-Ungară au lu­ptat împotriva noastră cu aceeaşi silă în războiul nemţesc ca şi maghiarii. Ba, chiar mai mult, şi prim-minis­­trul maghiar, Tisza Ist­ván, a făcut tot posibi­lul ca acest război să fie evitabil. Totuşi, s-a intîmplat ca cei de pe pământul maghiar FEL­VIDÉK (ţinuturile din Cehoslovacia) şi KÁR­PÁTALJA (partea AR­DEALULUI) să fie for­maţi cei învingători. Ce­hoslovacia a devenit în­vingătoare pe seama Un­gariei ; chiar şi Austria, guvernul monarh, a pri­mit o parte din aeons** Ungarie. . Această pare a re­petat încă odată sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, atunci cînd tot aceleaşi mari puteri au ajuns învingătoare în­să, pe tărîroul dip­oma­­ţiei americane şi ves­europene, tot acelaşi E­­duard Beneş, fost emi­grant, a uneltit nu nu­mai împotriva nemţilor, dar şi împotriva Unga­riei jefuite, fiind princi­palul susţinător al pri­mului tratat de pace de a Trianon. Timp de 45 de ani, orgoliul nostru naţional s-a mai reabili­tat­­ . Care au fost mo­tivele care au dus ca în anul 1920 — siguran­ţa marilor puteri în­frunte cu parlamentul francez — să-şi mani­feste deschis nemulţumi­rea . „Una din părţi, cu cea mai mare rea voin­ţă, trebuia să se împe­­recheze cu cealaltă par­te pentru a distruge in­tegritatea Ungariei — s-a afirmat la Tissey. Au sfîşiat această naţiu­ne care şi-a păstrat in­tegritatea timp de 10 se­cole, pe simplul motiv că este formată din mai­­ multe popoare. Ce-au făcut după toate aces­tea ? Au format trei popoare cu şi mai mul­te naţii de-cit av-n-j in Ungaria" (Articol semn­a­t de )UMMF.RTH DEZSŐ, in­stalat „Viziun­a unei naţiuni moarte şi Tria­nonul“, apărut în MA­GYAROK" nr. 1 din 1999 şi preluat în ,,AT­­­FRINTO" din 21 VIII 1990 a fost aciezaţi de regele maghiar Géza al II-lea, care i-a primit pentru întărirea zonelor de graniţă ale Bazinului Carpatin. Colonizarea a durat mai mult decit vin secol : germanii au întemeiat 250 de sate şi oraşe care, mai tîrziu, au contribuit în mod ho­­tărîtor la dezvoltarea e­conomico-culturală a Ardealului, în 1224 „sa­şii“, care, în marea lor majoritate proveneau din zona Rinului și Mo­sel, au primit largi drep­turi de libertate de la regele Endre al 11-lea astfel construindu-și treptat autonomia teri­torială, politică si reli­gioasă. Astfel s-a format in Ardeal „ŢARA CELOR TREI NAŢIUNI" A MAGHIARILOR, A SE­CUILOR care vorbeau in limb­a maghiară, si a SAŞILOR A trebuit să treacă mai multe s­cole PINA CÎND PASTORII SI ŢĂRANII ROMÂNI care, prim­a oară, in do­cumente oficiale, sun amintiţi in seco­ll al XlII-lea, au d­­bi­ulit dreptu la recunoaşte . In Ardeal şi-au mai gă­sit căinii şi armenii, e­­vreii, croaţii şi bulgarii. Ardealul este păm­in­tul toeranţei şi al cul­turii multicolore şi ne­părtinitoare. Şi-a trăit anii de glorie atunci, cînd, după bătălia ma­ghiarilor de la Mohács a reuşit să-şi do­bindeas­­ca independenta. Saşii au răspîndit reforma din Germania. Ardealu a fost PRIMUL STAT DIN EUROPA care a acordat libertate religiei. Prin legătura spirituală, per­manentă, cu Germania, saşii reprezentau o pun­te privind gîndirea occi­dentală. Saşii, cu oraşe­le lor comercia­l, Braşov şi Sibiu, au contribuit la dezvoltarea economică, mai tirziu, din el un im­puls decisiv în acumu­larea de capital şi por­nirea revoluţiei indus­triale. ULTIMUL CAPITOL AL ISTORIEI ARDEA­LULUI ESTE ŞI CAPI­TOLUL CEL MAI TRIST : PERIOADA DOMINAŢIEI ROM­NE. (subl. n.). După ce, în anul 1919 Ardealul a fost alipit României, co­munitatea saşilor, pas cu pas, a fost frustrată de avere , după ce­ de-al doi­ea război mondial au fost alungaţi din casele lor şi expropriaţi. După căderea lui Ceauşescu, a urmat exodul celor care au mai rămas în Ardeal. ACEI ClTEVA ZECI DE MII CARE VOR SA RAM­ÎN­A SÎNT vîrstnici care trăiesc in căsătorii mixte — acum trebuie să trăiască mai uniţi cu românii şi să se aclima­tizeze cu ei. Poetul ro­mân Mircea Dinescu simte lipsa lor. Cu du­rere afirmi: „germanii pur şi simplu lipsesc din acest haos în care trăim “ (Articol apărut sub tit­ul ,,M­i râmi , sa ii?“ în p­ijblicaţia „DIE WELT“, prs na si i­n­­folicat în .ÁTTEKINTO" nr. 49—50 din IS—31 decembrie 1991) co­co-Se reia maghiarii sunt tropitori, germanii ionizatori, iar evreii infiltrează. .. Noi, maghiarii din Ardeal, nu ne conside­răm străini, că doar în Ardeal sun­tem acasă de mai bine de 1.000­­ de ani şi am contribuit în mod hotărâtor la dezvol­tarea lui. Este drept că între timp au stat cam mult la noi tătarii, tur­cii, austriecii, au mai intrat şi ruşii, şi tră­nd in hipnoza UNUI STAT NAŢIONAL (subl. n.) AU CUCERIT TERITO­RII din ce in­es mai mari, românii ACCEP­TAŢI CA­­HOSPES“, de la de la începături. Scopul mărturisit al celor din urmă este o Românie curăţată de o­­rico minoritate. Bineîn­ţeles, completată la Nord cu Bucovina, la Est cu Basarabia (ba mai mult Şi cu­ Transnistria), iar la Vest cel puţin cu zo­na Tisei Mai mulţi — deci şi Ungaria — nu dau importanţă acestei atmosfere şovin­is­te care străbate opinia publică, biserica ortodoxă şi ar­mata. Este o greşea­l capitală. Naţionalismul extre­mist devine din ce in ce mai agresiv, este în sta­re prici­nd să declanşeze un război. Mai cu sea­mă dacă aude perma­nent că apărarea ma­ghiară este slabă, f­ind în stare să reună duş­manii eventual 24 de o­­re. Necazurile economi­ce, războaiele cv 3*impte TIMP DE m de ani incredibila creştere te­ritorială, abnoef­ra şo­­vinistă, n-r şi smp­u, fa? ca Romî-ni­­,ţ fie predestinată pentru un război Să nu uită­m feiptul că anul acesta. La 25 oc­tombrie, de Ziua Arma­tei, ziarele din România au scris că armata ro­mână, deja, de două ori a fost la Budapesta şi dacă maghiarii nu re­nun­­ă la Ideologia St Stefan. „i..n nou vor­­bera“ Ungaria. Părerea mea este că, fanaticii trebuie luaţi în seamă ş­i în legătură cu asemenea ameninţări, că doar aproape zilnic pomenesc Tisa ca gra­niţă de vest — trebuie informat ON­U. şi gu­vernele din occident. In acelaşi timp, de fiecare dată, ar trebui protestat vehement. Să nu uităm faptul că înainte cu 50 de ani de primul război mondial, instigarea an­­timaghiară a putut avea rezultate pentru că poli­ticienii maghiari nu au reacţionat la calomnii ! Una din concluziile de bază : nu trebuie făcut ca şi cum acestea nu ar fi fost rostite ! Şi aten­ţia trebuie să se îndrep­te la ceea ce se intîm­­pl­ă în parlamentul Ro­mâniei. „Nivelul“ dis­putelor să nu adoarmă pe nimeni. Trebuie ob­servat faptul că cercu­rile extremist-şoviniste, folosind şi armata, vor să distrugă sub orice chip minorităţile şi în primul rînd lupta pentru egalitatea în drepturi a maghiarienii din Ardeal. De aceea organizează a­­proape permanent apli­caţii militare pe PA­­MINTUL SECUIESC şi propun amplasarea de noi unităţi militare. Poziţia occidentului privind războiul civil din Iugoslavia a incitat ura contra maghiarilor a unei părţi dintre ro­mâni şi nimeni să nu fie surprins dacă în cu­rând, re­PAMÎNTUL SE­CUIESC vor izbucni ac­ţiuni armate. Un depu­tat român are informa­ţii ,,de nedezminţit“ des­­pre faptul că maghiarii vor să lichideze o mie de maghiari şi secui din Ardeal, croind motive pentru izbucnirea unui război. Acesta, tradus, conform practicii din România, înseamnă : ro­mânii pregătesc provo­cări — asa cum au pro­cedat si în trecutul a­­propiat — să poată uci­de din nou ma­rari­­mea A­rdo­aiului, fără să fie pedepsiţi. Este arhicunoscut că în tiimpul lui Ceausescu, ca o parte a „rezolvării totale si definitive a problemei naţionalităţi­lor“ a fost lichidarea cu mijloace armate a unei părţi însemnate a ma­­ghiarimii. Acest plan există şi azi, oamenii ca­re l-au elaborat trăiesc şi ister­iala antimaghia­­ră niciodată nu a fost atît de evidentă. (Articol semnat de SZÉKELY ATTILA d­e Tg. Mureș publicat­ă „Heti Magyarorszig“ din 29. XI. 1­991 pr luat de „ÁTTEKINTŐ“ nr. 49—50 d­e 18—31 de­cembrie 1991). Care au fost cele trei naţiuni din­­ Ardeal ? In loc de manifestări sărbătoreşti şi declaraţii festive, a avut loc o comemorare liniştită. Saşii din ARDEAL îşi sărbătoresc în acest an (1991) aniversarea a 850 de ani de la venirea lor Concomitent parcă şi-ar lua şi rămas bun de la Ardeal — marea lor majoritate au şi emigrat în urmă cu cîteva săp­­tămîni, în Sibiu, în „ca­pitala“ saşilor din Ar­deal, moştenirea­­de 850 de ani a fost apreciată de istorici. Manifestări jubiliare au fost organi­zate mai cu seamă acolo unde emigranţii şi-au găsit existenţa, aşa de exemplu în Frankfurt. Opinia românească nu prea este în clar de im­portanţa contribuţiei germanilor la istoria Ardealului. Presa româ­nă nu s-a ocupat nici de sărbătoarea jubiliară şi nici cu tema emigră­rii minorităţii germane. In loc de aceasta Tele­viziunea naţiona­l (ro­mână) se străduieşte să şteargă cît mai bine a­­mintirea nemţilor. De exemplu, la începutul acestui an (1991) un mo­nument cu caracter să­sesc din Sighişoara a fost prezentat ca ,perla“ arhitecturii române... Istoria germanilor din Ardeal începe în jurul anilor 1141. Atunci au Fireşte, e un fapt incontestabil că în Harghita iarna se manifestă cu noi mulţi vigoare Nu e, insă, mai puţin adevărat că, de pildă, la Miercurea-Ciuc, „meteorologia“ interioarelor este mult mai suportabilă ca In alte zone ale ţării . . . WArdealul strigă! •w*­Maghiarii sunt în pericol ? Este de netăgăduit, parlamen­tul a fost fidel faţă de el însuşi şi a reprezentat, la nivel inai­, ura României faţă de străini, conform că­ „ADEVĂRUL HARGHITEI"

Next