Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1992 (Anul 4, nr. 631-678)

1992-10-01 / nr. 631

Renaştere morală ori renaştere mortală — sau de ce au pierdut „preşedinţii" Deşi e situat acolo unde este, încă nu e clar dacă domnul Iliescu a cîştigat locul întîi ori mai degrabă l-au pierdut ceilalţi. Aflat aproape toată vremea în defensivă, d-l Iliescu a adunat la rescrierea voturilor electoratului care-l simpati­za, dar şi a celui indecis, indiferent ori speriat. N-am căderea să apreciez dacă Iliescu merită ori nu să fie preşedinte încă patru ani. Ar fi o sută de argumente pro şi o sută contra, dar pina la urmă contează cu cine votează poporul şi de ce votează aşa. PREA NOU Luînd-o de jos în sus, deşi domnul DRUC a stîrnit o grămadă de simpatii, era clar de la început că n-avea şanse: dînsul e prea nou pe eşicherul politic şi e prea nou în România. Oricum, felul său de-a gîndi şi modul de-a argumenta ni-l propun atenţiei pen­tru viitor. PREA INSISTENT Domnul MINZ­ATU e un pic prea plin de sine şi are un fel de-a se a­linta cind vorbeşte greu de suportat. Deficienţa fundamentală a dînsului e că n-are partid, deci n-are cine-l susţine. Par­tidul Republican se gă­seşte mai mult pe­­listele electorale decît în struc­turile­ din teritoriu. Apoi, devine suspectă, pentru un om de ştiinţă care zice-se ar avea mare succes în profesie, că bate cu atîta insistenţă la porţile puterii postre­voluţionare. Cei care i-au fost aliaţi spun că dinsul n-ar fi, într-o cursă po­litică, un partener prea loial. Nu pot confirma, dar lipsa susţinătorilor de calibru din jurul cer­cetătorului ştiinţific spu­ne totuşi ceva. DE CE BUSH ŞI NU TOFFLER ? Domnul DRAGOMIR, un intelectual cu totul respectabil, a purtat în campania electorală po­vara atacurilor anterioare ale lui Petre Roman asu­pra preşedinţiei. Dinsul pare că stăpîneşte problemele globale, dar îl cocîrjează amănuntele. In dialogurile cu cetăţe­nii din mediul rural dîn­tCor­ti­­ua:e în pag a 4-a) MIHAIL GROZA Izvoru Mureșului gazdă ospitalieră in orice anotimp. Multe mai pot cădea pe capul elevilor. Chiar şi un acoperiş! în pag. a 3-a „Blestemele votantului să îl ajungă pe primar in legătură cu incidentul cauzat de lipsa unui bec la secția de votare amenajată în incinta Liceului „Octavian Goga“ , despre care am scris în articolul „Ce se vede, ce se simte dindărătul Biroului elec­toral“, d-l profesor Miron Duşa ne roagă să facem citeva precizări. Asta în ideea că lucrurile vor fi bine înţelese şi că blestemele ce i-au fost adresate îi vor fi transferate domnului primar. — De ce ?! —­ Fiindcă iluminatul de la Liceul „Octavian Goga“ are istoria lui. In vara anului 1990, cînd s-a aflat că aici se va preda în limba română, a început acţiunea de spargere sistematică a geamurilor. îngrijoraţi, am cerut sprijinul primă­riei cu gîndul că dacă zona va fi iluminată vom scăpa şi de necazuri. Dar, n-a fost să fie aşa ! Pri­măria şi-a văzut de ale ei, noi am rămas cu ale noastre. In cele din urmă m-am hotărît să solicit sprijinul d-lui (pe atunci) subprefect Várday György şi prin bunăvoinţa dînsu­lui, în luna octombrie, am avut deja patru stîlpi cu tot atîtea becuri. De precizat însă că întreaga lucrare s-a făcut din bu­getul liceului, dar nu nu­mai în interesul lui, ci şi în interesul celor ce lo­cuiesc în zonă­ Nu ar fi fost oare nor­mal ca aceste cheltuieli să fie suportate de către primărie ? ! Cînd totul a fost gata, lupta cu geamurile s-a reluat, ei căzîndu-i — de această dată — „vic­time“ şi becurile. Dar, pentru a Ie înlocui tre­buiau îndeplinite două condiţii. Prima să le a­­vem şi a doua să vină IRE-ul să le pună. Cum bani nu aveam, în calita­te de preşedinte al Fun­daţiei, am plecat la ROMLUX — TÂRGOVIŞTE, unde am întîlnit nişte oa­meni nemaipomeniţi care ne-au înţeles şi ne-au ajutat,donîndu-ne 250 tu­buri neon şi 220 becuri de 100 W, sprijinul dînşi­­lor fiindu-ne de folos şi ceva mai recent. Aducîndu-le la cunoş­tinţă situaţia ikimb­atti­(Continuare în pag. a 3-a) ŞTEFANA DRAGHICI­ U­? „Oamenii nu mai vor să-şi vaccineze copiii“ — Interviu cu domnul MATTERSBY ANTEIONI, expert UNICEF, participant la Sim­pozionul desfăşurat săptâmina trecută la Băile Tuşnad pe tema aplicării Pro­gramului Napional de Imunizări din România . — Vă rugăm să ne spuneţi de­­cînd sînteţi în­­România şi cu ce scop ? — Am venit pentru pri­ma dată în România în 1987 la invitaţia, Organi­zaţiei Mondiale a Sănă­tăţii, în acelaşi an. Gu­vernul României a adre­sat o cerere acestei or­ganizaţii pentru a acorda asistenţă ţării dumnea­voastră în programul de imunizări. Asistenţa ce­rută de România s-a fă­cut prin intermediul unor experţi UNICEF. Studiul făcut de noi s-a terminat în luna martie 1992 şi a fost prezentat Ministerial Sănătăţii român. UNICEF şi-a dat acordul să su­porte financiar acţiunile şi activităţile ministeru­lui în ceea ce priveşte programul de imunizări în România. Echipa cu care lucrez aici este for­mată din : Fre­den Re­­chel, economist pentru sănătate, doctorul Mark Grabowscy, epidemiolog de la Organizaţia Mon­dială a Sănătăţii din Geneva care a venit în mod special pentru con­trolul rujeolei şi eu. Sînt consultant UNICEF, pla­nificator operaţional.­­— Are România con­diţii optime pentru apli­carea Programului Na­ţional de Imunizări ? — Ministerul Sănătăţii şi centrele de medicină preventivă de la nivelul judeţelor aplică planuri bine puse la punct pen­tru promovarea sănătăţii. Problemele care s-au născut şi care sunt dra­matice sunt cele­­ legate de modificările care au loc în populaţie (demo­grafice, socio-economice) după 1989. Acestea con­stituie o problemă pen­tru­ a­plicarea­­ Planului Naţional de Imunizări, înainte de revoluţie. ..In mod constrîns, toată lu­mea îşi imuniza (vaccina) copiii. Rata natalităţii era în fiecare an cons­tantă. Lucrurile s-au schimbe,­­ radical după 1939. S-au înregistrat la nivelul României peste un milion de avorturi. Rata natalităţii scade şi există locuri din ţară unde scăderea natalităţii este dramatică, extrads» dinar de rapidă. In piui* populația nu mai accep­­tă imunizarea copiilor. — De ce acest refuz ? —■ Pentru că oamenii consideră că est© dreptea lor și că este un drept cîștigat să nu-și mai vac* cineze copiii, să nu mai fie nimic obligatoriu. E­­xistă grupuri religioase, mai' conservatoare, car® nu acceptă conceptual imunizările. Și pentru că acum . sunt liberi să ac­cepte sau să refuze, o parte dintre ei aleg a­­ceasta care de a refuzai - —­ Unde sa simte mai acut acest refuz, în me­diul rural sau urban ? — Din acest punct de vedere nu avem' o statisti­că. Dar, indiferent unde refuzul ar fi mai mare, ei există și reprezintă un fenomen îngrijorător. (Cont. ho osc­a S­a) A consemnat ANA OGREZEANA • UNICEF acordă asistenţă României în p­ogromul de imunizări # S-a lucrat 5 ani şi rezultatele nu-i satisfac pe experţi. # După revoluţie s-au înregistrat ? milion de avorturi . Oamenii consideră că este dreptul lor să nu-şi vaccineze copiii. .

Next