Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1992 (Anul 4, nr. 631-678)
1992-10-01 / nr. 631
Renaştere morală ori renaştere mortală — sau de ce au pierdut „preşedinţii" Deşi e situat acolo unde este, încă nu e clar dacă domnul Iliescu a cîştigat locul întîi ori mai degrabă l-au pierdut ceilalţi. Aflat aproape toată vremea în defensivă, d-l Iliescu a adunat la rescrierea voturilor electoratului care-l simpatiza, dar şi a celui indecis, indiferent ori speriat. N-am căderea să apreciez dacă Iliescu merită ori nu să fie preşedinte încă patru ani. Ar fi o sută de argumente pro şi o sută contra, dar pina la urmă contează cu cine votează poporul şi de ce votează aşa. PREA NOU Luînd-o de jos în sus, deşi domnul DRUC a stîrnit o grămadă de simpatii, era clar de la început că n-avea şanse: dînsul e prea nou pe eşicherul politic şi e prea nou în România. Oricum, felul său de-a gîndi şi modul de-a argumenta ni-l propun atenţiei pentru viitor. PREA INSISTENT Domnul MINZATU e un pic prea plin de sine şi are un fel de-a se alinta cind vorbeşte greu de suportat. Deficienţa fundamentală a dînsului e că n-are partid, deci n-are cine-l susţine. Partidul Republican se găseşte mai mult pelistele electorale decît în structurile din teritoriu. Apoi, devine suspectă, pentru un om de ştiinţă care zice-se ar avea mare succes în profesie, că bate cu atîta insistenţă la porţile puterii postrevoluţionare. Cei care i-au fost aliaţi spun că dinsul n-ar fi, într-o cursă politică, un partener prea loial. Nu pot confirma, dar lipsa susţinătorilor de calibru din jurul cercetătorului ştiinţific spune totuşi ceva. DE CE BUSH ŞI NU TOFFLER ? Domnul DRAGOMIR, un intelectual cu totul respectabil, a purtat în campania electorală povara atacurilor anterioare ale lui Petre Roman asupra preşedinţiei. Dinsul pare că stăpîneşte problemele globale, dar îl cocîrjează amănuntele. In dialogurile cu cetăţenii din mediul rural dîntCortiua:e în pag a 4-a) MIHAIL GROZA Izvoru Mureșului gazdă ospitalieră in orice anotimp. Multe mai pot cădea pe capul elevilor. Chiar şi un acoperiş! în pag. a 3-a „Blestemele votantului să îl ajungă pe primar in legătură cu incidentul cauzat de lipsa unui bec la secția de votare amenajată în incinta Liceului „Octavian Goga“ , despre care am scris în articolul „Ce se vede, ce se simte dindărătul Biroului electoral“, d-l profesor Miron Duşa ne roagă să facem citeva precizări. Asta în ideea că lucrurile vor fi bine înţelese şi că blestemele ce i-au fost adresate îi vor fi transferate domnului primar. — De ce ?! — Fiindcă iluminatul de la Liceul „Octavian Goga“ are istoria lui. In vara anului 1990, cînd s-a aflat că aici se va preda în limba română, a început acţiunea de spargere sistematică a geamurilor. îngrijoraţi, am cerut sprijinul primăriei cu gîndul că dacă zona va fi iluminată vom scăpa şi de necazuri. Dar, n-a fost să fie aşa ! Primăria şi-a văzut de ale ei, noi am rămas cu ale noastre. In cele din urmă m-am hotărît să solicit sprijinul d-lui (pe atunci) subprefect Várday György şi prin bunăvoinţa dînsului, în luna octombrie, am avut deja patru stîlpi cu tot atîtea becuri. De precizat însă că întreaga lucrare s-a făcut din bugetul liceului, dar nu numai în interesul lui, ci şi în interesul celor ce locuiesc în zonă Nu ar fi fost oare normal ca aceste cheltuieli să fie suportate de către primărie ? ! Cînd totul a fost gata, lupta cu geamurile s-a reluat, ei căzîndu-i — de această dată — „victime“ şi becurile. Dar, pentru a Ie înlocui trebuiau îndeplinite două condiţii. Prima să le avem şi a doua să vină IRE-ul să le pună. Cum bani nu aveam, în calitate de preşedinte al Fundaţiei, am plecat la ROMLUX — TÂRGOVIŞTE, unde am întîlnit nişte oameni nemaipomeniţi care ne-au înţeles şi ne-au ajutat,donîndu-ne 250 tuburi neon şi 220 becuri de 100 W, sprijinul dînşilor fiindu-ne de folos şi ceva mai recent. Aducîndu-le la cunoştinţă situaţia ikimbatti(Continuare în pag. a 3-a) ŞTEFANA DRAGHICI U? „Oamenii nu mai vor să-şi vaccineze copiii“ — Interviu cu domnul MATTERSBY ANTEIONI, expert UNICEF, participant la Simpozionul desfăşurat săptâmina trecută la Băile Tuşnad pe tema aplicării Programului Napional de Imunizări din România . — Vă rugăm să ne spuneţi decînd sînteţi înRomânia şi cu ce scop ? — Am venit pentru prima dată în România în 1987 la invitaţia, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în acelaşi an. Guvernul României a adresat o cerere acestei organizaţii pentru a acorda asistenţă ţării dumneavoastră în programul de imunizări. Asistenţa cerută de România s-a făcut prin intermediul unor experţi UNICEF. Studiul făcut de noi s-a terminat în luna martie 1992 şi a fost prezentat Ministerial Sănătăţii român. UNICEF şi-a dat acordul să suporte financiar acţiunile şi activităţile ministerului în ceea ce priveşte programul de imunizări în România. Echipa cu care lucrez aici este formată din : Freden Rechel, economist pentru sănătate, doctorul Mark Grabowscy, epidemiolog de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii din Geneva care a venit în mod special pentru controlul rujeolei şi eu. Sînt consultant UNICEF, planificator operaţional.— Are România condiţii optime pentru aplicarea Programului Naţional de Imunizări ? — Ministerul Sănătăţii şi centrele de medicină preventivă de la nivelul judeţelor aplică planuri bine puse la punct pentru promovarea sănătăţii. Problemele care s-au născut şi care sunt dramatice sunt cele legate de modificările care au loc în populaţie (demografice, socio-economice) după 1989. Acestea constituie o problemă pentru aplicarea Planului Naţional de Imunizări, înainte de revoluţie. ..In mod constrîns, toată lumea îşi imuniza (vaccina) copiii. Rata natalităţii era în fiecare an constantă. Lucrurile s-au schimbe, radical după 1939. S-au înregistrat la nivelul României peste un milion de avorturi. Rata natalităţii scade şi există locuri din ţară unde scăderea natalităţii este dramatică, extrads» dinar de rapidă. In piui* populația nu mai acceptă imunizarea copiilor. — De ce acest refuz ? —■ Pentru că oamenii consideră că est© dreptea lor și că este un drept cîștigat să nu-și mai vac* cineze copiii, să nu mai fie nimic obligatoriu. Există grupuri religioase, mai' conservatoare, car® nu acceptă conceptual imunizările. Și pentru că acum . sunt liberi să accepte sau să refuze, o parte dintre ei aleg aceasta care de a refuzai - — Unde sa simte mai acut acest refuz, în mediul rural sau urban ? — Din acest punct de vedere nu avem' o statistică. Dar, indiferent unde refuzul ar fi mai mare, ei există și reprezintă un fenomen îngrijorător. (Cont. ho osca Sa) A consemnat ANA OGREZEANA • UNICEF acordă asistenţă României în pogromul de imunizări # S-a lucrat 5 ani şi rezultatele nu-i satisfac pe experţi. # După revoluţie s-au înregistrat ? milion de avorturi . Oamenii consideră că este dreptul lor să nu-şi vaccineze copiii. .