Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1992 (Anul 4, nr. 631-678)
1992-10-01 / nr. 631
„ADEVĂRUL HARGHITEI“ Multe mai pot cădea pe capul elevilor. Chiar şi un acoperiş ! Nu vă speriaţi. Nu s-a întîmplat nici o nenorocire, intenţiile acoperişului respectiv aflat de mulţi anişori pe zidurile şcolii din Păuteni-Ciuc au fost intuite la timp. De-a lungul anilor, din toată sărăcia, fostul consiliu popular a tot cîrpit acoperişul, dar cum bani au fost puţini, lucrările s-au făcut pe măsura banilor. La sfîrşitul acestei veri, în sfîrşit, Inspectoratul şcolar judeţean a hotărît să facă o reparaţie mai ca lumea la şcoala cu pricina. S-a întocmit şi un deviz, dar cînd s-a dezvelit clădirea s-a constatat că viciile sunt de aşa natură incit o reparaţie de proporţiile celei planificate nu oferă nici o garanţie că acoperişul nu va cădea în capul celor aflaţi sub el Aşa că proiectul s-a reîntors pe planşetă, urmînd să suporte modificările de rigoare, modificări substanțiale , suferind și devizul lucrării, a cărui valoare se ridică acum către 10 milioane lei. Dar nu banii sunt problema, ci viteza de execuție a firmei „Transsix“, care s-a angajat că, pînă la 31 decembrie clădirea va fi acoperită, in prezent pregatindu-se materialul lemnos care şi el trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Desigur, nu avem în momentul de faţă nici un motiv să nu-i credem pe cuvînt pe cei de la „Transsix“ dar elanul lor constructiv va fi in strînsă legătură cu buletinul meteo. Căci să lucrezi sus pe acoperiş la sfîrşitul lui noiembrie nu este o mare plăcere pentru nimeni. Şi mai e ceva. În mod sigur vor începe ploile de toamnă, lungi, plicticoase şi penetrante. Dacă pereţii clădirii nu vor fi protejaţi cum trebuie, la primăvară în capul copiilor va cădea plafonul şi iar se va deschide şantier. Mă veţi întreba unde învaţă cei aproape 100 de elevi din Păuleni din clasele I—VIII. În această privinţă situaţia se prezintă absolut insolit : o parte au fost repartizaţi în clădirea grădiniţei, alţii în căminul cultural, alţii in sediul cooperativei de consum şi, în fine, o parte s-au înghesuit într-o şcoală laterală, in aceste condiţii nu credem că mai suportă comentarii dificultăţile procesului instructiv-educativ. Dar cum toate sunt trecătoare pe această lume, va trece şi asta ... IULIU CONDRAN Staţiunea Băile Tuşnad poate fi privită şi sub acest unghi... Ne vom încălzi sau cu ... promisiuni Se cunoaşte că iernile în Harghita sunt deosebit de aspre. Acum în prag de iarnă, foarte mulţi cetăţeni, atît din localităţile urbane (fără instalaţii de încălzire centrală) cit şi din mediul rural se întreabă : ne vom încălzi cu lemne sau cu promisiuni ? Şi pentru a risipi orice fel de îndoială, am discutat problema aprovizionării populaţiei cu lemne de foc cu' O'/ DAN MADALIAN, inginer şef în cadrul ROMSLVA Harghita R.A. Optimist, interlocutorul nostru îi asigură pe cei care au intrat in alertă că totul va fi pînă la urmă ... O.K. Ca şi în anii precedenţi ROMSILVA Harghita R.A., prin reţeaua de ocoale silvice din localităţile judeţului nostru e în măsură să asigure pentru cetăţeni cantităţi îndestulătoare de lemne de foc. — Dealtfel, nie preciza a-l Dan Mondaikul, pînă în momentul de faţă am asigurat pentru nevoile locuitorilor harghiteni aproape 70.000 mc lemne de foc. Deci, nu se poate spune, că nu ne-am făcut datoria, în continuare sîntem în măsură să asigurăm lemne de foc în cantităţi îndestulătoare. Tot prin reţeaua ocoalelor silvice. Ocoale care, la nivel de judeţ, dispun de repartiţii pentru lemne de foc evaluate la 33.000 mc. Dacă solicitările populaţiei vor depăşi repartiţia disponibilă în momentul de faţă, sîntem în măsură s-o suplimentăm. Deci, in ceea ce-î priveşte pe cei de la ROMSILVA R.A. Harghita cetăţenii judeţului nostru care încă nu şi-au asigurat stocul de lemne pentru zilele geroase au garanţia că-n curţile fiecărui gospodar vor fi lemne de foc şi nicidecum . . . promisiuni. Ce-ar mai fi de adăugat la cele amintite pînă acum ? Ştim cu toţii că, cu un an în urmă, în foarte multe iocultăţi din judeţ s-a confundat democraţia cu haosul în ceea ce priveşte grija pentru pădurile harghiteneCu toate măsurile luate, suprafeţe întinse de păduri au căzut pradă unor inşi fără nici un fel de scrupule. Pentru ca să se evite asemenea fărădelegi conducerea ROMSILVA R. A. Harghita solicită tuturor cetăţenilor discerămînt şi responsabilitate, respectarea legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte procurarea lemnelor de foc. Mai ales că atentatele la integritatea pădurii sunt aspru pedepsite. Cea mai mică amendă porneşte de la frumuşica sumă de 20.000 de lei- iar un metru cub de lemn de foc, procurat in baza legilor în vigoare, oscilează între 260 lei mc şi 170 lei mc. Depinde de condiţiile din pădure , locuri mai puţin accesibile sau mai uşoare. Deci, avîndu-se în vedere asprimea amenzilor, nu merită să intrăm în pădure ca un. . . codru. Ci numai folosind filiera legală oferită de către ocoalele silvice... GHEORGHE CHIPER cu lemne? Pagina a 3-a 1 octombrie 1990 *,Oamenii nu mai vor să-şi vaccineze ropiiii' (Urmare din pag. 1) — Nu pot fi convinşi oamenii că aceste vaccinări sunt necesare pentru copii ? — Acum, acest lucru este foarte greu de realizat. De aceea trebuie găsită calea pe care să fie convinşi. Trebuie depistată modalitatea de a fi sensibilizaţi în această direcţie— Presa poate avea un rol în procesul de convingere a populaţiei ? —• Cred că presa poate face foarte mult în a convinge lumea cit de important este ca oamenii să-şi vaccineze copiii. Să vorbească oamenilor despre bolile care pot fi prevenite prin imunizări şi să se explice că există boli care pot fi eliminate. Cele mai multe nu pot fi eliminate, dar poate fi încetinită propagarea lor dacă toată populaţia îşi vaccinează copiii. — Ce impresie va făcut România din punct de vedere al asigurării asistenţei medicale acordate populaţiei ? — României, mai bine zis Ministerului Sănătăţii, îi lipsesc banii pentru ca reţeaua sanitară să meargă bine. Ca să vorbim de imunizări, noi am constatat că sunt circumscripţii sanitare , care nu au un lanţ de frig corespunzător pentru a crea condiţii de păstrare a vaccinurilor. Unele au frigidere şi locuri de depozitare, altele nu. Să nu mai vorbim de mijloacele de transport necorespunzâtoare cu care se aduce vaccinul la circumscripţiile sanitare. Deci, este vorba de investirea unor sume mari pentru reţeaua sanitară din România. Există o adevărată dorinţă ca sănătatea să se situeze acolo unde îi este tocul, lipsesc însă banii, in rest, ţara dumneavoastră este nu în notă, ca şi oamenii ei. Noi sîntem mulţumiţi de şederea în România. „Blestemele...1" (Urmare din pag. 1) Jui din zonă domnilor de la primărie, celor doi care ne-au vizitat în joia dinaintea alegerilor, neam ales cu un bec pe un stilp şi cu o indicaţie preţioasă : să depunem o comandă pentru becurile şi manopera necesare celorlalţi trei stîlpi, urmînd ca cheltuielile să le suportăm tot noi. Au uitat însă să ne întrebe dacă avem bani. Nu i-am avut, în scimb am avut bunăvoinţă şi o dovadă în acest sens este chiar faptul că personal, cu încă doi muncitori din şcoală, am montat urna şi cabinele de vot. Nu a făcut-o nici primăria, nici altcineva care a drămuit fondurile alocate de Guvern alegerilor, ci noi. Primăria doar atît ar mai fi trebuit să facă : să cumpere şi să înlesnească posibilitatea montării celor trei becuri. lată de ce consider îndreptăţită revolta votantului şi a celorlalţi care poate greşit ne-au judecat şi apreciez că înjurăturile şi blestemele ce mi-au fost adresate i se cuvin d-lui primar. In plus, încă ceva pentru domnia-sa : aceste lucruri i le-aş fi spus personal dacă avea bunăvoinţa ca, în cele cîteva luni de cînd a fost ales, să mă primească cel puţin odată. L-am căutat de cinci ori, l-am sunat la telefon şi degeaba, lată de ce mă întreb : oare dînsu! nu este interesat să afle nimic despre soarta — deloc uşoară — a liceului „Octavian Goga“ din municipiul pe care îl conduce ? i li este atît de indiferentă ? ! In baza dreptului la replică, ziarul nostru a consemnat şi punctul de vedere al d-lui prof. Miron Duşa, considerînd că e bine să se cunoască situaţia, dacă nu pentru altceva măcar pentru faptul că acolo s-ar putea să mai votăm cit de curînd !