Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1993 (Anul 5, nr. 679-728)

1993-01-05 / nr. 679

„AUEVARIL. Ceferiştii, ca-n fiecare an, la posturi... Pentru că, nici nu se poate dltfel ! Trenurile, fie ele pentru călători, sau pentru marfă trebuie să circule. Şi, nu oricum, ci după graficele stabili­te, în condiţii depline de siguranţă a circulaţiei. Aşa se face că şi de Re­velion '93 o bună parte din salariaţii feroviari au fost de datorie, aşa cum au fost şi cei din triajul C.F.R. Ciceu. Aici, impie­gaţii de mişcare Gheor­­ghe Tom­a, Márton Béla, Laikatos Attila şi Octa­vian Mărgineanu nu s-au confruntat cu probleme speciale pentru că şi cei­lalţi colegi de muncă din ţura lor şi-au făcut dato­ria așa cum trebuie, a­­dică bine. Cu scuzele de rigoare că nu putem no­ta numele tuturor fero­viarilor ce au sărbătorit — pentru a cita oară î­n cumpăna dintre ani pe... baricadele trans­portului feroviar, vom mai nota doar pe cele ale casierei de bilete Búzás Ildikó, a acarilor Gh­eor­­ghe Rusu şi Petru Filter­­master, a şefului de tu­ră de magazie comercia­­lă şi tranzit Ioan Sava, şefului de manevră sta­ţie Szőcs Kálmán, a şe­fului de tură de la co­manda personalului de tren Dumitru Gabor. Tu­turor acestora şi colegi­lor lor de muncă din transportul feroviar — mulţumit­ pentru felul in care au muncit şi în zi­lele de sărbători. (A.B.) MA ÎNCLIN IN FAJA TA, OMULE... ... dacă ştii să-ţi res­pecţi semenii, dacă ştii cînd, cum şi cit trebuie să¡i oferi celui ce are nevoie de serviciile tale. Se pare, Insă, că cel de la Direcţia de Telecomu­nicaţii Flarghita, Oficiul P.T.T.R. nr. 1 Miercurea- Ciuc, au uitat care Ie es­te menirea şi, din 31 de­cembrie '92, ora 16, au pus tmn lanţ şi un lacăt la uşă şi acolo le-au ui­tat pină In 2 ianuarie '93. înţelegem că In 31 decembrie au Închis mai repede, deşi ar fi putut, prîntr-un anunţ să aver­tizeze că nu vor deschide pîn'la anul care vine. Am căutat, pot spune, cu dis­perare un telefon. In tot oraşul, dar fără succes şi, atunci, am apelat la paznic, pentru a afla în ce zi binevoiesc să des­chidă. S-a supărat foc pentru întrebarea adre­sată, reproşîndu-mi că, astăzi, întîi Ianuarie es­te o zi festivă şi, deci, cum de îmi permit să-i deranjez pe cei ce vor să se odihnească după ati­ta muncă (deşi progra­mul cabinei telefonice este : zilnic — 7—21 ; sîmbătâ — 7—20 ; dumi­nica şi sărbătorile lega­le 8—20). l-am mulţumit pentru răspunsul dat. •Lam urat sărbători feri­cite, iar în gînd mi-am zis : dau voi şomerii pes­te voi ! (GETA DUSA) ŞI ANII SE ÎMPUŞCA... NU-I AŞA? Am întîmpinat anul '93, aici, la Miercurea-Ciuc, cu petarde şi mulţi copi în jurul blocurilor. Au fost prea multe petarde în mîinile micuţe ale co­piilor. Incit am avut sen­zaţia, pentru o clipă, că nu este noaptea ANULUI NOU, ci noaptea unui carnaval al copiilor, or­ganizat in cartierele o­­rasului sau a unei revo­luţii a lor. Aşa ş!-au plă­nuit ei, copiii, despărţi­rea de vechiul an '92. Impuşcîndul şi Intîmpi­­nlnd noul an '93 tot cu petarde, sperlnd că, poa­te, acest an va fi mai bun cu noi. (GETA DUŞA) Sfârşitul şi începutul­. (Urmare din pagina 1) „cu focul “. Pompierii militari din Odorheiu Secuiesc au intervenit în dimineaţa zilei de 3 ia­­nuarie la stingerea fo­cului care a distrus Că­minul sătesc din satul Teleac, comuna Feliceni. Datorită unui scurt-cir­­cuit s-a produs un in­cendiu care a dus la o pagubă de 4,5 milioane lei. Tot datorită unui scurt­ circuit au ars izo­laţiile la un post de transformare a curentu­lui electric în comuna Joseni. Pompierii din Gheorgheni au intervenit cu maximă operativitate pentru a localiza incen­diul. ft Organele de po­lice au fost mai pufin solicitate In aceste zile. Lucru care ne face să credem că și infractorii­­i-au luat „Uber“, gin­­dindu-se probabil că au timp un an de zile să „recupereze“ timpul pier­dut Dispeceratul U.G. C.L. ne-a informat că nu s-a Intlmplet nimic in această perioadă. As­ta înseamnă ca toată lumea a avut căldură, apă calda şi rece. Cit este de adevărat, o vor confirma cetăţenii. # La ora 0,25 în ziua de 1 ia­nuarie s-a născut primul copil al anului 1993, in­flexurea-Guc. El se numeşte István şi a avut la naştere 3,300 ki­lograme şi 50 cm lungi­me. Fericita mamă se numeşte Belle Ilonka din Miercurea-Ciuc, în vîrstă de 25 de ani. Să le dea Dumnezeu viaţe lungă şi fericire. OȘTIREA... fUrmare din pag. 1) Belşugul, bunăstarea, pa­cea şi armonia să nu-i ocosească nici pe cuteză­torii vînători de munte. Cu cîteva clipe înainte de miezul nopţii au sosit grupuri de urători îm­brăcaţi In frumoase stra­ie populare româneşti. După datina străbună *_au exprimat urări de sănătate şi Cît mai multe împliniri la adresa oşti­rii române, a comandan­ţilor ei. In clinchetul de clopoţaî a răsunat ura­rea „Cînd oi chiui o da­tă/ Să se audă-n ţara toată/ Cîtu­i România Ma e/ Din hotare în ho­tare/ Din Hotin pînă la Mare/ De la Nistru pînă la Tisa/ Cum poetul nos­tru zis_a ...“ Au urmat a­­poi suita de cîntece de simi­et ..Să vă dea bunul Dumnezeu“. ..Sculaţi, Scrb­aţi boieri mari“. „Ba­lada lui Bujor". „Aşa-i românul cînd se_nvese_ teste“. Intr_un moment de... respiro Lam abonat pe d_l col. Crăciun Leu­­cea, cu întrebarea : „Cu ce gin­duri aţi păşit în noul an 1993 ?“ Scurt şi concis, interlocutorul ne-a răspuns : „Liniştea Cetăţii, pace si armonie in toate familiile din marea famli­e a României Noul an 1993 să ne adu­că în inimile noast­e li­niştea atit de jinduită de fiecare dintre noi Vini­­torilor de munte, ca de altfel întregii oştiri ro­mâne, le doresc un An Nou plin de desăvirşirea pregătirii profesionale. In aşa fel incit să am scut de nădejde, veghe la liniştea şi armonia Ro­mâniei de azi ţi de mit­re“. Au urmat apoi pe .. sce­na Revelionului suite de dansuri şi cîntece popu­lare româneşti, momente vesale, muzică, tombola tradiţională. Să nu omi­tem nici mîncărurile gus­toase şi băuturile alerte care au „go­nisît“ cum te cuvine noaptea de­­a cumpăna dintre ani. Dar nici pe cîţiva dintre cei care au contribuit la or­ganizarea fără cusur a Revelionului 1993 de la Casa armatei din Mier­­curea-Ciuc : Ovidiu Gră­dinaru, Petre Dăscăles­­cu, Emil Someşan, Dorina Colcer, Dumitru Moise, Dănilă Adrian, Vasile Măxuţ, Silvia Calistru, Vi­o­­l Grămadă, Andrei Jenică, Ursuly­­Arpad, Ioan Gavrilescu etc., etc. Tuturor, amintiţi şi... ne­­amintiţi un călduros „La Mulţi Ani“, iar vînăto­­rilor de munte urarea ca să fie şi în acest an tot la... înălţime . ACCIDENT INAUGURAL Conducătorul auto c_ mater László Á c­n, tro­­mb­ifer in Sic­­­leni, îm­preună cu macină sa 3 FIR 575 vor ră.r.î e î i cro­nica e­ven i men te or rur'cse din acest an înt'_o po­­ziţie distinctă, respecti­vului cetățean reven r_ du_i „onoarea“ c­e a rea­liza primul accidant grav din judaţul Harghita pe 1993. Cum a procedat pentru a-şi atinge sco­pul? In ziua de 2 ianua­rie, două ore după mie­zul nopţii şi după ce a consumat oarecare con­fiate de băutură alcooli­­că a plecat la drum mer­­gind cu bine pînă la pa­sajul de cale ferată din comuna Mihăileni. Acolo fiind o curbă strînsă şi carosabilul melt alunecos decît puterea de ade­renţă a pneurilor vis_a- vis de cifra pe care o indica acul kilometraj­ului pa­radisc, a derapat şi a int­at în parapet. Şo­ferul s-a accidentat grav, soţia dumnealui scăpînd mai uşor. Dacă adăugăm stricăciunile sufe­­te ce CRONICA PUTIEHO automobil şi consecinţeie legale ale conducerii sub influenta alcoolului, nu prea putem spune că László Áron a pălit in noul an cu dreptul. Dar, ce-şi face omul cu mîna lui ... A MAI APUCAT SA SPUNĂ CUM ÎL CHEAMA György József în vîrstă de 70 de ani mergea ab­sclut regulamentar pe partea stingă a direcţiei da deplasa e­ra şoseaua ce leagă Miercurea_C­uc de Oilorhalu Sesuiesc. E­a ora Ş3sa scara şi dala se întunecase bine. Bătrinul păşea măruntul scrijinindu-sa în baston şi nu avea ch­ar aşa mult pînă acasă fiind cam in creţ­u! standului din Vlăhiţa, cînd s-a năpus­tit peste dînsul maşina condusă de Bálint László. Impactul puternic. La proiectat pe pl­aton cam 100 moţ­i pe şosea. Dus în g­abă la spitalul din Vlăhiţa bătînul a mai a­­pucat să spună cum îl cheamă, trecînd la cere­hnice. Din primele cer­cetări rezultă că auto­mobilul ucigaş avea de­fecţiuni la sistemul de iluminare. ept. VASILE VIERU IOVU CONDRAT FOARTE BINE... ... Nota maximă pe care o merită, cu priso­sinţă, şi o parte dintre lucrătorii de la „GOS­­COM“ Harghita, ori de la „I.L.P.P.“ ce şi-au făcut datoria aşa cum trebuie, adică foarte bine, în cele cîteva zile de sărbători. Şi ca să dăm doar cîteva exem­­ple, atunci merită su­­bliniat numele lui Balog Károly şi Ioan Pora, de pe Depozitul „Peco“ Mireouraa-Ciuc, care in toate zilele au aprovizio­nat cu o autocisternă (31-HR-2551), cu com­bustibil lichid, centra­lele termice din munici­piu, ori a fochiştilor Gá­bor Andrei şi Balog Zol­­dă şi căldura necesară ton care au asigurat, de în cele cîteva sute de la centrala termică nr.4 apartamente pe , care Miercurea-Ciuc apă cai­ le deservește. (A.B.) IA NU A RI E L A 11 18 25 H 5 12 19 26 M 6 13 20 27 J 7 IA 21 28 V 1 8 15 22 29 s 2 9 16 23 30 D 310 17 2A 31 A fost lapte din belşug.. .. .aşa cum şi cantitatea de pîine a fost suficien­tă în­ preajma Revelionului, ca şi după. Aşa că un sincer „bravo“ lucrătorilor de la industria laptelui, ca şi celor de la panifi­caţie care prin felul în care magazinele lor au fost aprovizioanate cu lapte şi pîine în zilele de 31 decembrie '92, respectiv 2 ianua­rie 1993 au dovedit că au muncit în regim de... foc continuu ! Spre exemplu, la magazinul industriei laptelui din Miercurea-Ciuc, doamnele Florica Tifrea şi Balint Edith erau prezente şi serveau clientela aşa cum au făcut şi o fac de ani de zile. Ar fi stat şi dînsele acasă, ca toată lumea, dar dacă nu s-a putut, nu s-a putut! Au deschis încă de la ora 7 dimineaţa magazinul şi au servit clienţii... Mulţumiri­lor, mulţumiri şi celor de la magazinele de pîine, precum doamnele Olivia Şugar şi Veta Hălănei şi altora care ne-au stat la dispoziţie în aceste zile de sărbătoare . (A.B.) Pagina a 3-a 5 ianuarie 1993 Prilej... (Urmare din pagina în spiritul preceptelor cre­dinţei creştine, cerîndu­­se pentru anul ce—un dongat de clopot şi glas de fierbinte rugă, a so­sit aici — o bună înţe­legea între oameni, pa­ce şi unire întru cele sfinte, belşug roadelor pămîntului şi minţii. Dincolo de frumoa­rea rugăciuni înălţate către Domnul ce rinduie­ţe crugul vremurilor, mo­mentul a prilejuit fiecă­­ri participant o intro­­specie în propria-i con_ şti­nţă, hotărirea de_a fi mai bun, mai d­ect şi mai harnic cimsntîndu­­şi suportul pe cred'nţa ce îndrumă posii ri nă_ deîdea în ajutorul întru mai bine a bunului Dum­nezeu. (FI. Mureşanu)

Next