Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1993 (Anul 5, nr. 832-883)

1993-10-01 / nr. 832

Pagina a 2-a 1 octombrie 1993 Cooperativa de con­­­­sum din Bilbor trece printr-o perioadă grea- Rafturile magazinelor care î i aparţin (9 la nu­măr) sunt aproape goa­le. Situaţie în care ce­rerile cetăţenilor pen­tru produsele care se desfac de această co­operativă sunt satisfă­cute intr-o proporţie foarte mică De exem­plu, de aproximativ 3 luni nu s-a mai adus zahăr și ulei. Depozitul din Gheorgieeni, de unde se aprovizionează cel din Bilbor, nu are cele 2 produse alimentare în cantități supei­nte. Deci, nu poate satisface cere­rile. Luni, 27 septem­brie, a fost trimisă o mașină de 7 tone să aducă ceva marfă. La Gheorc­heni, Ghirion. Nu s-a frăsit dacît margari­­nă, ciocolată și spirt. S-a luat din fiecare produs o mică cantitate, care n-a acoperit capa­citatea mașinii. Ca să faci un drum așa de lung doar pentru a te întoarce­ cu mașina m­ai mult go?!-" nu rentează. Atunci, delegatul de la­ Bilbor a fost nevoit să se oprească pe traseu și să cumpere făină al­bă pentru brutăria din comună. In magazine se găse de acest sortiment. Un stoc este adevărat, deoarece oamenii nu se prea înghesuie să-l cumpere, fiind destul de scump (aproape 400 de lei). Au în soi­mb po­sibilitatea să cumpere făină albă de la parti­cularii care tranzitează comuna la preţul de 300 lei kilogramul. Ca să aducă marfă din altă parte a judeţu­lui şi chiar din afara lui, cooperativa de con­sum trebuie să dispună de milioane de lei. Pe care, la această oră, nu le are. Cu banii existenţi abia s-au putut aduce de curînd pruna şi îrr călţăminte de la Reghin. Dar de cîte lucruri nu mai au nevoie oamenii în gospodărie ? De îm­brăcăminte, textile, u­­nelte pentru agricultură, produse alimentare de strictă necesitate. Fiind foarte scumpe şi neavînd cu ce le plăti, coopera­tiva renunţă să le adu­că. La asta adăugîndu-se transportul ce costă bani grei şi drumul care e asa cum e spre Bilbor In această situatie te întrebi : ce salarii au cei 20 de lucrători ai cooperativei ? I­e convine să lucreze 8 ore pe zi, o lună întreagă si să ia cîteva mii de lei ? Greu de crezut, dar nu au ce face, mulţumind­i-se cu puţinul Primit, îmi spu­nea cineva că nimeni din cooperaţie nu s-a îmbogăţit. Asta aşa o fi, dar pe locuitorii comu­nei nu acest aspect­­îi preocupă. Ei vor să aibă ce cumpăra, nu să se uite la rafturile goale şi să se întrebe pe ce bani lucrează cei de la co­operativa de cosum. Dacă au fost luni cînd cooperativa nu avea bani să facă aprovizio­narea, acum situaţia a ajuns la linia d° plutire. Dar nu este de ajuns. Poate n-ar fi rău ca spaţiile de care dispune aceasta să fie scoase la licitaţie. S-o găsi cineva în comună cu bani și spirit de întreprinzător, ce poate să-și asume sarcina de a aproviziona localitatea cu mărfuri de care oamenii au atît o nevoie. Altfel, într-o zi magazinele se vor în­chide din lipsă de mar­fă, împrejurare la care nimeni nu vrea să se ajungă. Atunci ceva tre­buie făcut. Și un cuvînt greu de spus credem că are si Federalcoop-ul, care tutelează coopera­tivele de consum din ju­­deț. ANA OGREZEANU LA LINIA DE PLUTIRE Şi dz-L (Urmare din pag. 1) Iul, sîntem cam­., neas­cultători. Plus că se, face, cu bună ştiinţă, o confuzie gravă între domnul Săntha şi „na­ţionalitatea maghiară". Două noţiuni între care nu se poate pune sem­­nul egalităţii... Dar ce-a făcut condu­cerea­ consiliului, o par­te dintre consideri, pen­tru ca să se bucure de stima şi preţuirea ro­mânilor din hiderul Marohita ? Sfidarea populaţiei româneşti este evidentă.­ Ne-a­ am­ venit la redacţie din partea consiliilor loca­le, unde limba ofica­lă a mai rămas limba ro­mână, solicităr­ prin care sîntem rugaţi să traducem, în limba ro­mână, ad­esa Twrt*od antet,i] , Pomapia, Con­siliul judetean Harghi­ta, Direcţia de urbanism *1 amenaj area ierRnihi­­luî nr. 1313/330/1903“ şi care sună cam aşa: „Gâf de Consiliul local... Alăturat vă transmitem adresa nr. 1114/1993 a Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansam­­blurilor si Siturilor Is­torice prin care se so­licită sprijin si colabo­rare în aplicarea unor norma tehnice privind eliberarea certificatelor de urbanism si a auto­rizaţiilor de construcţie in baza legii nr. 50/ 1991 si amplasarea con­­strcţiilor noi în zona rezervaţiilor istorice nominalizate în lista monumentelor. — Miercurea . Ciuc, la 10 iunie 1997” Semnează: Director Albert Martin Şi urmează adresa cu pricina, în totalitate în limba maghiară Să nu fi ştiut Cops­lîul jude­­ţean, în speţă semnata­rul ad­esei cu pricina, orh Albert Martin, că consiliile locale n-au în... schemă și transla­tori * Tot sub gir”! Con­siliu'"' Judetean HareM. frn. dună aomape fie­care ședință de consi­liu, sînt publicate nu­mai în Proba manhîară, în cot'd'ouu! „Hardi ta Népe" fel de fel de pete normative, hotărîri de­cizii care privesc şi ne cetăţenii români din localităţile judeţului nostru. Şi tot noi sîntem­ acuzaţi de d-l Săntha că „aceşti oameni sunt plătiţi ca să creeze di­­vergenţe în cadrul ju­deţului" Deci, consiliilor locale cu populaţie preponde­rent românească trebu­ie să apeleze la... servi­ciile traducătorilor, din limba maghiară în lim­ba română... Păi n-a a­­firmat sus şi tare, pre­­şedintele Consiliului ju­deţean că „Eu lupt, şi cred că tot UDMR-ul va purta PENTRU­ AUTONO­MIA TERITORIALA ?” Fiindcă toate proble­mele locuitorilor jude­ţului nostru sunt puse la punct, în aceste zile, perioada 23 septembrie — 5 octombrie, domnii Săntha Pă' Vilmos pre­şedintele Consiliului Ju­­deţean Harghita si Ko­lumban Gábor, vicepre­­sedinte, participă la o conferntă a Regiunilor Europene, în Tirolul de sud, Italia. Cu siguran­ţă că dumnealor se vor Monica acasă cu un NOU MODEL DE AUTO­NOMY. Așa cum l-a prezentat d-l Oskar Pe­­terlani, președintele Con­siliului Autonom al Tirolu­lui de Sud, la întîlnirea de l­a Pécs (Ungaria). APELAȚI CU ÎNCREDERE LA SERVICH­U NOSTRU DEN PUBLICI­TATE ! Ca să nu facă barcă notă discordantă, UDMR a lăsat, poate pentru prima dată într-un mod atît de categoric, ca, la Tîrgu­ Mureş, criza să izbucnească la supra­faţă ! E vorba , fireşte, să nu facă notă discor­dantă faţă de alte for­­maţiuni politice de pe la­ noi, care n-au fost scutite în scurta lor exis­­tentă de frămîntări sau, chiar, convulsii . Iată că, de această dată — este vorba despre şe­dinţa Consiliului Re­prezentanţilor UDMR, ţinită în zilele de 25 şi 25 septembrie la Tîrgul Mureş — faimosul liant etnic s-a dovedit a fi mai puţ''n rezistent, evi­denţiind, dacă mai era nevoie, că o astfel de Uniune, configurată în primul şi în primul rînd pe criteriul ETNIC reprezintă o treabă cam ... vetustă. Pentru că forţele centripete ale unui element numai prin contagiune politic vin să contrabalanseze — rămîne de văzut cu cît succes — tendinţa CENTRIFUGĂ a ap­vrte­­nenţei reale a membri­lor la o doctrină politi­că sau la alta. Fireşte, „corifeii“ vin cu contra­­argumente, mai mult ori mai puţin documen­tate. .. După părerea noastră, se poate extra­ge un numitor comun . SCOPUL SCUZĂ MIJ­­LOACELE! Chiar dacă­­se recunoaşte mai greu acest, lucru ., Este, de altfel, o realitate carac­teristică nu e x c î li­s 1 v UMOR.ului... Şi o speranţă •• într-o de­mocraţie operantă, rea­lă, asemenea fosile sint soH-’te dispariţiei... Reîntorcîndu-ne la cele întîmplate în ulti­­ma decadă a lui Brumar, la Tîrgu-Mureş, se poa­te observa că cei trei — i-am numit sub umbre­­la genericului pe Tokay, Borbély L. și Frunda —, adicătelea ..dizidenții" (cel puțin după ininia unora !), au cam căzut la... mijloc !­­n pofida chiar a faptului că radi­calii domnului episcop Tőkés au rămas cu bu­zele umflate șî cu șaten de vendetă neostoită Şi acest lucru în contextul lansării şi a unor a­­meninţări din partea Sfinţiei Fale, cum că ar fi nota-opta să-şi pre­zinte demisia, după ce nici arma şanta­jului n-a fost ocolită (ceea ce ne face să-i acordăm dom­nului Tőkés László „puncte" la cantrolul „om politic") ! „Aş fi putut ajunge preşedin­­te!“ sau ..Puteam să a­­duc radicalii la putere, dar am vrut unitate, consens “ Şi cu toate a­­cestea, nu o dată, ai impresia că preşedintele de onoare al UDMR con­fundă tribuna politică cu .. amvonul. „Tőkés este un preot care gîn­­deşte într-un mod biblic şi uneori are vizuini apo­caliptice“ — opina nu fără temei d-l Tokay György, conchizînd : „El face greşeli” Subscriem fără rezerve! Şi sîntem tentaţi să adăugăm : E indiscutabil că fostul pastor şi-a zămislit în zil°le fierbînti ale lui decembrie '89 un imens capital politic. Numai că acela care trăie^e, în continuare, numai din acest capital, crezînd că î i sînt scuzabile toate „teribilismele“ ulterioa­­re, nu este altceva decît un r e n t i e r sau un simplu supravie­țuitor. Trăsături nicidecum măgulitoare pentru un Pretins om politic... Poate că și din această, cauză, după ce în zorii celei de a doua, zile Declaraţia (de încriminare a celor trei) a căzut la proba votu­lui, spre prînz, ostilită­ţile s-au reluat, apărînd o altă Declaraţie (de compromis), iar mate­rialele prezentate ante­rior de domnii Bodó Barna şi Tőkés László NU AU FOST ADOPTA­TE CA DOCUMENTE DE PARTID (cum am mai amintit, spre imensa si nemîngîiata supărare a episcopului). In orice caz, se pare că intransi gentul președinte de onoare nu vrea să aibă nici în clin nici în mî­­necă cu asa-numita po­litică a pașilor m 8 r u s t I I Cu alte cuvinte, ori „închide" distanta dintre două absurdități cu un galop pe măsură, ori la loc co­manda • în timp ce — de ce n-am recunoaste-o • —cu un subtil ..in­stinct" politic, e lăsat s-o facă, pe îndelete și sigur, de. .. oare. . . NICOLAE KOVÁCS s emi?secul somnului episcop „Căutăm. (Urmare din pag. 1) sionarii au dreptul să facă împrumuturi, be­neficiază de ajutoare sociale, asistență medi­cală gratuită, medica­mente gratuite, împru­muturi nerambursabile din ajutorul social care este de 100.000 lei/an, beneficiază de alte aju­toare sociale cum ar fi asigurarea lemnelor de foc. D-l președinte ne explica faptul că sînt și activează foarte bine patru comisii pe dome­nii de activitate. Spre exemplu, comisia care se ocupă de problemele sociale face vizite la do­miciliul pensionarilor, sînt persoane cărora li se duce gratuit mîncarea de la cantină la domi­ciliu, iar cei rămaşi singuri sunt găzduiţi în căminul special amena­jat pentru ei. Ne-a surprins plăcut să aflăm despre bogata activitate culturală a pensionarilor. Există un club dotat cu televizor, cu video, o biblotecă cu 8000 de volume, un mu­zeu, un cor mixt alcă­tuit din 40 de persoane, o formaţie de dansuri populare cu 18 persoane, o formaţie instrumen­tală, solii vocali, for­maţie de teatru scurt. E anioane incredibil că vorbim despre pensio­­nari, d°snre oameni ca­re au ajuns la ceea ce se numeşte vîrsta a 3-a. Şi totuşi, aceste formaţii apar pe scenă cu pri- Mul unor evenimente. De asemenea, este im­­presionent numărul evcu­rs­ilor în ţară şi în străinătate, al rela+iilor cu organizaţii similare din Germania, Finlanda, Austria, Flven îa. Un­o­­ria — organizaţii între care se fac vizite recl­­ima. Mai recent, s-a înfiinţat fundaţia SE­­Mrerr^ patronată de GAPP, scopul acesteia fiind acela de a da po­­sibilitatea celor ce pot şi vor să doneze fon­duri pentru a ajuta persoanele în vîrstă. „Căutăm — ne spu­nea d-l Finta — portiţe şi poteci pentru a ne fi şi nouă, pensionarilor, viaţa mai suportabilă Ne bucurăm de o cola­borare deosebită cu Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Har­ghita, d-na directoare ne oonorează cu pre­zenta de cite ori are po­sibilitatea, la adunările noastre generale şi spe­răm că ne va ajuta să ne vedem încă o dorin­ă împlinită, aceea de a av°a­in Odmrhei un Ofi­ciu de pensii sart măcar un punct de informare pentru a scuti pensio­narii de un transport incomod si costisitor pînă la Miercurea-Ciuc." La modul cel mai sin­cer trebuie să spunem, că tot timpul cît am discutat Cu d-l Finta am avut senzaţia că nu vor­bim despre oameni bătrînî, ci despre niste oameni care mai au care luncă si mai au trudite de făcut pînă In sfîrcitul vieții. ,ADEVĂRUL HARGHITEI” Primele 10 personalităţi ale judeţului 1. NAGY ALEXANDRU, subprefect, pentru fu­rajul de care a dat dovadă în acceptarea funcţiei şi pentru corectitudinea manifestată în caracteri­zata şi aprecierea UDMR ; 2. VOŞLOBAN IOAN­­DORU, prefect, pentru întreaga activitate desfăşu­rată în acest an ; 3. GROZA MIHAIL, redactor şef, pentru menţinerea liniei de independenţă a ziaru­lui „Adevărul Harghitei"; 4. CHIPER GHEORGHE, redactor, pentru consecvenţă şi corectitudine în abordarea românismului pe aceste meleaguri ; 5. TOADER BENDRIŞ, primarul oraşului Topliţa pen­tru verticalitatea concepţiilor sale despre societa­tea românească contemporană ; 6. KATONA ADÁM, lider UDMR, pentru insistenţele şi naivitatea cu care susţine aşa-zisa problemă a maghiarilor din România, căruia, pentru liniştea sufletului lui ti pun o întrebare : *Ce ar zice dacă ar fi numit de către Uniunea Maghiarilor Ardeleni, Guvernator al Transilvaniei ? îi pun această întrebare deoarece prin tot ce vrea ar însemna întoarcerea acestor meleaguri la viața „Evului Mediu“. 7. SOMAY PAL, fost primar, pentru sinceritate . 8. SANTHA PAL VILMOS, preşedintele Consiliului judeţean, pentru sinceritate ; 9. CRUSTIU LIVIU, preşedintele PNŢ-CD Harghita, pentru consecvenţă şi sinceritate; 10. SZIIKEDI FERENC, preşedintele UDMR Harghita, pentru suferinţa ce i se citeşte pe faţă, în speranţa că nu vă veţi lăsa influenţaţi de clasamentul d-lui Morar, aşceptăm în continuare scrisorile dumneavoastră STIMAŢI CITITORI, pe adresa: Redacţia ziarului „Adevărul Harghitei", strada Leviceni, nr. 45, Miercurea-Ciuc, pentru rubrica „Personalităţi în top“.

Next