Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1993 (Anul 5, nr. 832-883)
1993-10-01 / nr. 832
Pagina a 2-a 1 octombrie 1993 Cooperativa de consum din Bilbor trece printr-o perioadă grea- Rafturile magazinelor care î i aparţin (9 la număr) sunt aproape goale. Situaţie în care cererile cetăţenilor pentru produsele care se desfac de această cooperativă sunt satisfăcute intr-o proporţie foarte mică De exemplu, de aproximativ 3 luni nu s-a mai adus zahăr și ulei. Depozitul din Gheorgieeni, de unde se aprovizionează cel din Bilbor, nu are cele 2 produse alimentare în cantități supeinte. Deci, nu poate satisface cererile. Luni, 27 septembrie, a fost trimisă o mașină de 7 tone să aducă ceva marfă. La Gheorcheni, Ghirion. Nu s-a frăsit dacît margarină, ciocolată și spirt. S-a luat din fiecare produs o mică cantitate, care n-a acoperit capacitatea mașinii. Ca să faci un drum așa de lung doar pentru a te întoarce cu mașina mai mult go?!-" nu rentează. Atunci, delegatul de la Bilbor a fost nevoit să se oprească pe traseu și să cumpere făină albă pentru brutăria din comună. In magazine se găse de acest sortiment. Un stoc este adevărat, deoarece oamenii nu se prea înghesuie să-l cumpere, fiind destul de scump (aproape 400 de lei). Au în soimb posibilitatea să cumpere făină albă de la particularii care tranzitează comuna la preţul de 300 lei kilogramul. Ca să aducă marfă din altă parte a judeţului şi chiar din afara lui, cooperativa de consum trebuie să dispună de milioane de lei. Pe care, la această oră, nu le are. Cu banii existenţi abia s-au putut aduce de curînd pruna şi îrr călţăminte de la Reghin. Dar de cîte lucruri nu mai au nevoie oamenii în gospodărie ? De îmbrăcăminte, textile, unelte pentru agricultură, produse alimentare de strictă necesitate. Fiind foarte scumpe şi neavînd cu ce le plăti, cooperativa renunţă să le aducă. La asta adăugîndu-se transportul ce costă bani grei şi drumul care e asa cum e spre Bilbor In această situatie te întrebi : ce salarii au cei 20 de lucrători ai cooperativei ? Ie convine să lucreze 8 ore pe zi, o lună întreagă si să ia cîteva mii de lei ? Greu de crezut, dar nu au ce face, mulţumindi-se cu puţinul Primit, îmi spunea cineva că nimeni din cooperaţie nu s-a îmbogăţit. Asta aşa o fi, dar pe locuitorii comunei nu acest aspectîi preocupă. Ei vor să aibă ce cumpăra, nu să se uite la rafturile goale şi să se întrebe pe ce bani lucrează cei de la cooperativa de cosum. Dacă au fost luni cînd cooperativa nu avea bani să facă aprovizionarea, acum situaţia a ajuns la linia d° plutire. Dar nu este de ajuns. Poate n-ar fi rău ca spaţiile de care dispune aceasta să fie scoase la licitaţie. S-o găsi cineva în comună cu bani și spirit de întreprinzător, ce poate să-și asume sarcina de a aproviziona localitatea cu mărfuri de care oamenii au atît o nevoie. Altfel, într-o zi magazinele se vor închide din lipsă de marfă, împrejurare la care nimeni nu vrea să se ajungă. Atunci ceva trebuie făcut. Și un cuvînt greu de spus credem că are si Federalcoop-ul, care tutelează cooperativele de consum din județ. ANA OGREZEANU LA LINIA DE PLUTIRE Şi dz-L (Urmare din pag. 1) Iul, sîntem cam., neascultători. Plus că se, face, cu bună ştiinţă, o confuzie gravă între domnul Săntha şi „naţionalitatea maghiară". Două noţiuni între care nu se poate pune semnul egalităţii... Dar ce-a făcut conducerea consiliului, o parte dintre consideri, pentru ca să se bucure de stima şi preţuirea românilor din hiderul Marohita ? Sfidarea populaţiei româneşti este evidentă. Ne-a am venit la redacţie din partea consiliilor locale, unde limba oficală a mai rămas limba română, solicităr prin care sîntem rugaţi să traducem, în limba română, adesa Twrt*od antet,i] , Pomapia, Consiliul judetean Harghita, Direcţia de urbanism *1 amenaj area ierRnihiluî nr. 1313/330/1903“ şi care sună cam aşa: „Gâf de Consiliul local... Alăturat vă transmitem adresa nr. 1114/1993 a Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice prin care se solicită sprijin si colaborare în aplicarea unor norma tehnice privind eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizaţiilor de construcţie in baza legii nr. 50/ 1991 si amplasarea constrcţiilor noi în zona rezervaţiilor istorice nominalizate în lista monumentelor. — Miercurea . Ciuc, la 10 iunie 1997” Semnează: Director Albert Martin Şi urmează adresa cu pricina, în totalitate în limba maghiară Să nu fi ştiut Copslîul judeţean, în speţă semnatarul adesei cu pricina, orh Albert Martin, că consiliile locale n-au în... schemă și translatori * Tot sub gir”! Consiliu'"' Judetean HareM. frn. dună aomape fiecare ședință de consiliu, sînt publicate numai în Proba manhîară, în cot'd'ouu! „Hardi ta Népe" fel de fel de pete normative, hotărîri decizii care privesc şi ne cetăţenii români din localităţile judeţului nostru. Şi tot noi sîntem acuzaţi de d-l Săntha că „aceşti oameni sunt plătiţi ca să creeze divergenţe în cadrul judeţului" Deci, consiliilor locale cu populaţie preponderent românească trebuie să apeleze la... serviciile traducătorilor, din limba maghiară în limba română... Păi n-a afirmat sus şi tare, preşedintele Consiliului judeţean că „Eu lupt, şi cred că tot UDMR-ul va purta PENTRU AUTONOMIA TERITORIALA ?” Fiindcă toate problemele locuitorilor judeţului nostru sunt puse la punct, în aceste zile, perioada 23 septembrie — 5 octombrie, domnii Săntha Pă' Vilmos preşedintele Consiliului Judeţean Harghita si Kolumban Gábor, vicepresedinte, participă la o conferntă a Regiunilor Europene, în Tirolul de sud, Italia. Cu siguranţă că dumnealor se vor Monica acasă cu un NOU MODEL DE AUTONOMY. Așa cum l-a prezentat d-l Oskar Peterlani, președintele Consiliului Autonom al Tirolului de Sud, la întîlnirea de la Pécs (Ungaria). APELAȚI CU ÎNCREDERE LA SERVICHU NOSTRU DEN PUBLICITATE ! Ca să nu facă barcă notă discordantă, UDMR a lăsat, poate pentru prima dată într-un mod atît de categoric, ca, la Tîrgu Mureş, criza să izbucnească la suprafaţă ! E vorba , fireşte, să nu facă notă discordantă faţă de alte formaţiuni politice de pe la noi, care n-au fost scutite în scurta lor existentă de frămîntări sau, chiar, convulsii . Iată că, de această dată — este vorba despre şedinţa Consiliului Reprezentanţilor UDMR, ţinită în zilele de 25 şi 25 septembrie la Tîrgul Mureş — faimosul liant etnic s-a dovedit a fi mai puţ''n rezistent, evidenţiind, dacă mai era nevoie, că o astfel de Uniune, configurată în primul şi în primul rînd pe criteriul ETNIC reprezintă o treabă cam ... vetustă. Pentru că forţele centripete ale unui element numai prin contagiune politic vin să contrabalanseze — rămîne de văzut cu cît succes — tendinţa CENTRIFUGĂ a apvrtenenţei reale a membrilor la o doctrină politică sau la alta. Fireşte, „corifeii“ vin cu contraargumente, mai mult ori mai puţin documentate. .. După părerea noastră, se poate extrage un numitor comun . SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE! Chiar dacăse recunoaşte mai greu acest, lucru ., Este, de altfel, o realitate caracteristică nu e x c î lis 1 v UMOR.ului... Şi o speranţă •• într-o democraţie operantă, reală, asemenea fosile sint soH-’te dispariţiei... Reîntorcîndu-ne la cele întîmplate în ultima decadă a lui Brumar, la Tîrgu-Mureş, se poate observa că cei trei — i-am numit sub umbrela genericului pe Tokay, Borbély L. și Frunda —, adicătelea ..dizidenții" (cel puțin după ininia unora !), au cam căzut la... mijloc !n pofida chiar a faptului că radicalii domnului episcop Tőkés au rămas cu buzele umflate șî cu șaten de vendetă neostoită Şi acest lucru în contextul lansării şi a unor ameninţări din partea Sfinţiei Fale, cum că ar fi nota-opta să-şi prezinte demisia, după ce nici arma şantajului n-a fost ocolită (ceea ce ne face să-i acordăm domnului Tőkés László „puncte" la cantrolul „om politic") ! „Aş fi putut ajunge preşedinte!“ sau ..Puteam să aduc radicalii la putere, dar am vrut unitate, consens “ Şi cu toate acestea, nu o dată, ai impresia că preşedintele de onoare al UDMR confundă tribuna politică cu .. amvonul. „Tőkés este un preot care gîndeşte într-un mod biblic şi uneori are vizuini apocaliptice“ — opina nu fără temei d-l Tokay György, conchizînd : „El face greşeli” Subscriem fără rezerve! Şi sîntem tentaţi să adăugăm : E indiscutabil că fostul pastor şi-a zămislit în zil°le fierbînti ale lui decembrie '89 un imens capital politic. Numai că acela care trăie^e, în continuare, numai din acest capital, crezînd că î i sînt scuzabile toate „teribilismele“ ulterioare, nu este altceva decît un r e n t i e r sau un simplu supraviețuitor. Trăsături nicidecum măgulitoare pentru un Pretins om politic... Poate că și din această, cauză, după ce în zorii celei de a doua, zile Declaraţia (de încriminare a celor trei) a căzut la proba votului, spre prînz, ostilităţile s-au reluat, apărînd o altă Declaraţie (de compromis), iar materialele prezentate anterior de domnii Bodó Barna şi Tőkés László NU AU FOST ADOPTATE CA DOCUMENTE DE PARTID (cum am mai amintit, spre imensa si nemîngîiata supărare a episcopului). In orice caz, se pare că intransi gentul președinte de onoare nu vrea să aibă nici în clin nici în mînecă cu asa-numita politică a pașilor m 8 r u s t I I Cu alte cuvinte, ori „închide" distanta dintre două absurdități cu un galop pe măsură, ori la loc comanda • în timp ce — de ce n-am recunoaste-o • —cu un subtil ..instinct" politic, e lăsat s-o facă, pe îndelete și sigur, de. .. oare. . . NICOLAE KOVÁCS s emi?secul somnului episcop „Căutăm. (Urmare din pag. 1) sionarii au dreptul să facă împrumuturi, beneficiază de ajutoare sociale, asistență medicală gratuită, medicamente gratuite, împrumuturi nerambursabile din ajutorul social care este de 100.000 lei/an, beneficiază de alte ajutoare sociale cum ar fi asigurarea lemnelor de foc. D-l președinte ne explica faptul că sînt și activează foarte bine patru comisii pe domenii de activitate. Spre exemplu, comisia care se ocupă de problemele sociale face vizite la domiciliul pensionarilor, sînt persoane cărora li se duce gratuit mîncarea de la cantină la domiciliu, iar cei rămaşi singuri sunt găzduiţi în căminul special amenajat pentru ei. Ne-a surprins plăcut să aflăm despre bogata activitate culturală a pensionarilor. Există un club dotat cu televizor, cu video, o biblotecă cu 8000 de volume, un muzeu, un cor mixt alcătuit din 40 de persoane, o formaţie de dansuri populare cu 18 persoane, o formaţie instrumentală, solii vocali, formaţie de teatru scurt. E anioane incredibil că vorbim despre pensionari, d°snre oameni care au ajuns la ceea ce se numeşte vîrsta a 3-a. Şi totuşi, aceste formaţii apar pe scenă cu pri- Mul unor evenimente. De asemenea, este impresionent numărul evcursilor în ţară şi în străinătate, al rela+iilor cu organizaţii similare din Germania, Finlanda, Austria, Flven îa. Unoria — organizaţii între care se fac vizite reclima. Mai recent, s-a înfiinţat fundaţia SEMrerr^ patronată de GAPP, scopul acesteia fiind acela de a da posibilitatea celor ce pot şi vor să doneze fonduri pentru a ajuta persoanele în vîrstă. „Căutăm — ne spunea d-l Finta — portiţe şi poteci pentru a ne fi şi nouă, pensionarilor, viaţa mai suportabilă Ne bucurăm de o colaborare deosebită cu Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Harghita, d-na directoare ne oonorează cu prezenta de cite ori are posibilitatea, la adunările noastre generale şi sperăm că ne va ajuta să ne vedem încă o dorină împlinită, aceea de a av°ain Odmrhei un Oficiu de pensii sart măcar un punct de informare pentru a scuti pensionarii de un transport incomod si costisitor pînă la Miercurea-Ciuc." La modul cel mai sincer trebuie să spunem, că tot timpul cît am discutat Cu d-l Finta am avut senzaţia că nu vorbim despre oameni bătrînî, ci despre niste oameni care mai au care luncă si mai au trudite de făcut pînă In sfîrcitul vieții. ,ADEVĂRUL HARGHITEI” Primele 10 personalităţi ale judeţului 1. NAGY ALEXANDRU, subprefect, pentru furajul de care a dat dovadă în acceptarea funcţiei şi pentru corectitudinea manifestată în caracterizata şi aprecierea UDMR ; 2. VOŞLOBAN IOANDORU, prefect, pentru întreaga activitate desfăşurată în acest an ; 3. GROZA MIHAIL, redactor şef, pentru menţinerea liniei de independenţă a ziarului „Adevărul Harghitei"; 4. CHIPER GHEORGHE, redactor, pentru consecvenţă şi corectitudine în abordarea românismului pe aceste meleaguri ; 5. TOADER BENDRIŞ, primarul oraşului Topliţa pentru verticalitatea concepţiilor sale despre societatea românească contemporană ; 6. KATONA ADÁM, lider UDMR, pentru insistenţele şi naivitatea cu care susţine aşa-zisa problemă a maghiarilor din România, căruia, pentru liniştea sufletului lui ti pun o întrebare : *Ce ar zice dacă ar fi numit de către Uniunea Maghiarilor Ardeleni, Guvernator al Transilvaniei ? îi pun această întrebare deoarece prin tot ce vrea ar însemna întoarcerea acestor meleaguri la viața „Evului Mediu“. 7. SOMAY PAL, fost primar, pentru sinceritate . 8. SANTHA PAL VILMOS, preşedintele Consiliului judeţean, pentru sinceritate ; 9. CRUSTIU LIVIU, preşedintele PNŢ-CD Harghita, pentru consecvenţă şi sinceritate; 10. SZIIKEDI FERENC, preşedintele UDMR Harghita, pentru suferinţa ce i se citeşte pe faţă, în speranţa că nu vă veţi lăsa influenţaţi de clasamentul d-lui Morar, aşceptăm în continuare scrisorile dumneavoastră STIMAŢI CITITORI, pe adresa: Redacţia ziarului „Adevărul Harghitei", strada Leviceni, nr. 45, Miercurea-Ciuc, pentru rubrica „Personalităţi în top“.