Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1994 (Anul 6, nr. 885-934)

1994-01-05 / nr. 885

Anul VI., Nr.* 885 Cine va începe primul ? Deocamdată, la fine de an, moţiunile simple, mo­­ţiunile şi moţiunile de cenzură şi-au mai putat a­­vântul, după ce ultima dintre ele era cât pe ce să pună capac echipei guvernamentale. După aparenţe, toată treaba a constat în 13 voturi diferenţă... Oare? Tot la finele lui '93, au debutat consultările pe care preşedintele le-a iniţiat cu formaţiunile politice — o acţiune prevăzută a continua şi în ianuarie. Fi­reşte — şi nu considerăm acest lucru ca lipsă de transparenţă — la cunoştinţa mijloacelor de infor­mare in masă a ajuns din aceste discuţii CÂT TRE­BUIA SA AJUNGĂ... Nu, nu e greşeală de corectură, ci recunoaşterea faptului că până la finalizarea dia­logului e mult mai preferabil — din „n" motive ! — ca acestea să beneficieze de o anume discreţie. In fond, suntem convinşi că o asemenea practică NU este antidemocratică şi ea, foarte probabil, face parte din recuzita vieţii politice a fie­cărei ţări (netotalitare), cu specificul impus de rea­lităţile de acolo... Conform ultimelor evoluţii, se pare că se reiterează modalitatea scri­sorilor deschise, şi în acest sens amintim documentul făcut publicităţii de PD (FSN), cu un destinatar, cât se poate de con­cret : preşedintele ţării... Indiscutabil, şi în politică există o morală. Fac dovada acestei realităţi atât faptele marilor bărbaţi de stat, cât şi memoriile acestora (chiar în cazul în care acceptăm ideea că ele ar putea să conţină, pe rol de fapte, şi nişte deziderate mai puţin împlinite ale autorilor). Iar dacă acceptăm a­­ceastă premisă a moralităţii politicului, trebuie să acceptăm şi ideea unui PACT POLITIC, chiar dacă o asemenea eventuală concesie (de mo­ment) nu ne aranjează aşa cum ne-am fi aşteptat. Am afirmat-o de nenumărate ori şi nu ne putem împiedica s-o repetăm : există situaţii în care PRIMEAZĂ INTERESELE TARII ! Oare, cine va începe primul ? NICOLAE KOVÁCS Apariţia pe scena poli­­tică românească postre­­voluţionară a d-lui Radu Câmi»«­nu a fost fulmi­­nantă. Foarte sigur pe el, liderul Partidului Na­­ţional Liberal se vădea a fi o personalitate poli­ ♦icâ de mare perspec­­tivă. Ne amintim cu nos­­talgie de alegerile din mai 1990. Când d-l Câm­­peanu a candidat, alături de d-1 Ion Iliescu şi d-1 Ioan Raţiu, la preşedin­ţia României. Era deo­­sebit de adulat şi în ju­deţul nostru. Dovadă numărul voturilor culese la alegerile din mai 1990. In dreptul numelui său s-au strâns 76,59 la sută din voturi. Deci 164.076 de alegători din judeţul nostru l-au dot­it ca sută (41.915 voturi), iar cel de-al trelea candi­dat la preşedinţie d-l loan Raţiu, doar 3,85 la stea căzătoare, aşa s-a „stins" şi personalitatea politică a d.lui Radu Câmpeanu. Ba mai mult, la alegerile din 1992 Partidul Naţional Liberal nici n-a mai intrat în Parlamentul României. Şi pentru că în cazul unor insuccese trebuie căutaţi şi găsiţi şi... ţapi ispă­şitori, astfel s-a întâmplat şi la Partidul Naţional Liberal. Cine putea fi cel care a „săpat" la vigoarea şi trăinicia P.N.L.-ului ? Nimeni al­tul decât... Radu CSnu­(Conf. in pag a 3-a) GHEORGHE CHIPER preşedinte al României! sută (8.256 de voturi). In timp ce d-1 Iliescu Ce s-a întâmplat în „aduna" doar 19,56 la continuare? Precum o De ce a picat d-1 Radu Câmpeanu în „păcat“ ? Miercuri, 5 ianuarie 1994 ­n anul care a trecut, România a cunoscut nu­meroase frământări po­litice, economice şi so­­ciale. Acestea ne-au marcat într-un fel sau altul pe toţi. Au fost 12 luni tensionate pe care sperăm să nu le mai trăim şi în 1994. IANUA­RIE — are loc Congre­sul UDMR la Braşov. Es­­te ales noul preşedinte al acestei formaţiuni po­­litice, în persona lui Markó Bála. FEBRUARIE — se desfăşoară Congre­­sul „unificării liberale“, care a dat naştere Par­­tidului Liberal (PL, apoi PL '93). Horia Rusu este ales preşedinte­­ executiv. La sfârşitul lunii, la Braşov, are loc Confe­­rinţa Naţională a PNL. Acesta fuzionează cu Noul Partid Liberal. Pre­şedinte este ales domnul Mircea Ionescu — Quin­­tus. MARTIE — Parlamen. a­v.v?Afv, titlui îi este prezentată, de către premierul Vă­­căroiu, Strategia de re­formă economică şi so­cială , este depusă o moţiune de cenzura la adresa guvernului Văcă­­roiu de către opoziţia parlamentară . Blocul Naţional Sindical organi­­zează un miting de pro­­test. APRILIE : la Bucu­­reşti şi în alte oraşe din ţară au loc mitinguri de protest organizate de CSI „Frăţia'' şi CNSRL; la Congresul PAC de la Timişoara este aleasă noua conducere : Ni­­colae Manolescu — pre­­şedinte, Nicolae Ţăran — vicepreşedinte. Grupul civic-liberal se va des­prinde de PAC. MAI : se declanşează mai multe greve : ale şoferilor, hi­­droenergeticienilor, ale personalului sanitar şi a­­celor de la metrou. Con­ferinţa Extraordinară a FSN. Se validează noua denumire: Partidul De­mocrat (FSN). IUNIE : la Sinaia are loc Congresul de constituire a CNSLR ,,Frăţia". IULIE ! FDSN are Con­ferinţa Naţională. După fuziunile cu Partidul Re­publican, Partidul Co­operatist şi Partidul So­cialist Democratic, noua formaţiune adoptă denu­mirea de Partidul De­mocraţiei Sociale din România (PDSR) Preşe­dinte — Oliviu Gherman, preşedinte executiv — Adrian Năstase. AUGUST, în Valea Jiului se declan­şează grevă generală; mecanicii de locomotivă fac şi ei acelaşi lucru: are loc remanierea gu­vernamentală , sunt nu­miţi 4 noi miniştri şi 15 noi secretari de stat . PDSR cere o­­ sesiune extraordinară pentru dezbaterea Raportului comisiei articolupt­e. SEPTEMBRIE: opoziţia depune o moţiune, care este dezbătută în parla­(Continuare în pag. a 4-a) ANA OGREZEANU Evenisfíiíila iit'erne ale lui 1993 Pentru a dezamorsa deţean este abilitat să anumite zvonuri şi pen. aprobe funcţionarea unor tru corecta informare a p. clase sub efectiv, venind În judeţul Harghita, orice copil poate învăţa în limba sa maternă piniei publice, trebuie să In întâmpinarea dorinţei menţionăm faptul că copiilor de a frecventa Inspectoratul şcolar ju­ cursurile in limba ma­ternă, română sau ma­ghiară, necesară fiind doar depunerea unei ce­reri, la Inspectorat, din partea părinţilor care nu trebuie să se lase descu­­rajaţi de „rezistenţa“ conducerilor unor şcoli în cazul când ea ar exis­­ta, mai ales că aceste conduceri au fost infor­mate asupra obligativi­­taţii de a sprijini for­(Cont. în pag. a 3-a) . IULIU CONDRAT Camerei­­ Comerţ si Industrie­i sa­­ I plănuiesc noi straie. Nu $2 ştie că ce vor simboliza Ne-am făcut datorie şi, în limita posibilităţilor, v-am ţinut la curent, stimaţi cititori, cu infor­maţii vizând activitatea Camerei de Comerţ şi Industrie Harghita în primul rând cu gândul că fiind vorba de o ins­­tituţie publică, puteţi oricând să deveniţi be­­neficiarii activităţilor şi serviciilor sale. Şi, fără să lăsăm sub tăcere a­­numite neajunsuri sem­nalate aici pe parcursul celor trei ani de exis­tenţă, trebuie să recu­noaştem că nu sunt puţi­(Conf. în pag. a 3-a) ANA OGREZEANU ALEXANDRU TIFREA .................................................................... Prețul — 17 lei abonament, 20 lei/vi­izore liberă." S-a lăsat cortina peste ultimul set al conflic­­tului de la Şcoala general din Bilbor Atunci când se părea o nouă descindere la că domnul director al Bilbor şi, reanalizându­şcolii amintite în titlu se situaţia, s-a di dus la se afla la un pas de a fi (Cont, pag a 2a) schimbat. Inspectoratul şcolar judeţean a dispus IULIU CONDRAT Şi chinezii au tot... RubiconuL. ..fireşte, nu la propriu, fiindcă, altfel, de unde atâta... transhumantă... Lăsând, însă, gluma la o parte , prin liberaliza­rea cursului YEN-ului, FLASH destoinicii asiatici de­monstrează încă o dată — dacă mai era nevoie — că sunt departe de a fi insensibili la pulsul economiei, sec­­tor în care nu le lipsesc, de altfel, unele rezultate notabile. Rămâne de vă­zut — și, personal, nu­mi ascund interesul pen­tru acest demers — în ce măsură vor reuşi să îm­pace şi capra, şi varza. E, oare, nevoie să fim mai expliciţi ? R. NICOlAI / . în pag. a 4-a Programul TV SPORT

Next