Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 1994 (Anul 6, nr. 935-985)

1994-04-01 / nr. 935

Anul VI., Nr. 935 D­ upă ce, doar cu câtva timp în urmă, deputatul UDMR Borbély Imre încercase, de 15 martie, să vorbească în limba maternă în Parlamentul României „pentru a transmite Un mesaj po­porului" (n.a. : Nu e­­xistă nici un pericol ca de 1 Decembrie, Ziua­­ Naţională a României, vreun parlamentar ro­mân, în Parlamentul de la Budapesta, să trans­mită un asemenea me­saj in limba sa maternă, din firescul motiv că-n Parlamentul Ungariei nu există un asemenea... exemplar­, încercare... bruistă de parlamentarii români, iată-l, la Mier­curea-Ciuc, la pupitrul unui simpozion cu titlul „Trauma Trianon", împreună cu colegul său András Imre şi cu Veres Dávid, vicepreşe­dintele UDMR zona Ciuc, d-l Borbély Imre a răscolit istoria. A Domit în derularea sim­pozion­ului tocmai din negura vremurilor. Spu­nea dumnealui că „De când ÁRPÁD ne-a adus aici, naţiunea a cunoscut trei „epoci de aur". Pri­ma, care a fost cea mai lungă şi mai valo­roasă, a fost cea din Evul Mediu, perioadă in­­care s-a format şi dez­voltat cultural, economic şi teritorial, naţiunea maghiară ... Această epocă s-a încheiat cu MOHÁCS şi, după o lungă perioadă întune­cată, lupta pentru li­bertate — Revoluţia din 1848 — a creat acel fundal de putere care a fâcut ca Austria să în­ţeleagă problema cea mai grea a Imperiului, cea a maghiarilor". P­rimul război mon­dial, In opinia d-lui Borbély, a încheiat cea de-a doua „epocă de aur". „A ur­mat apoi Tratatul de la Paris, care a adus atâ­tea necazuri naţiunii maghiare. Românii cu­nosc mai puţin aceste dureri. Excepţie face doar Horia Rusu" (n.a.­­ de la PL '93). „Acum doi ani aflându-mă într-o tabără de tineret (ilieni,­­judeţul Covasna) organi­zată de F.I.D.E.Sz. (orga­nizaţia tinerilor maghia­­ri), împreună cu Horia Rusu care in viaţa po­­litică din România este unul dintre cei mai li­berali dintre liberali — şi venind vorba de in­teresul naţional, cineva a încercat să-i­xplice ce se înţelege prin a­­cest lucru. El a replicat atunci că lui nu trebuie să-i explice nimeni aici ce înseamnă interes na- țional". A urmat apoi un expozeu privind „împărţirea is­torică" a Ardealului, dezvoltarea acestuia. Cum poate fi dominată această zonă, fireşte din punctul de vedere al etniei ce-o reprezintă... „Puterea are, în opinia d-lui Borbély Imre, fei dimensiuni : forţa brută, banii şi ştiinţa... Intre anii 1920—1940, toate forţele politice maghia­re aveau ca politică, general acceptată, re­vizionismul. Şi în 1940, pentru o scurtă perioa­dă, le-a reuşit acest lucru (n.a. : Diktatul de la Viena). Intre anii 1945 — 1989, în timpul comunismului, n-a fost nimeni care să pună în discuţie daunele TRIA­­NONULUI". Ba, poves­teşte mai departe d-l Borbély. „In 1991, pe malul lacului BALATON, am discutat cu un ofi­ţer ungur, care mi-a spus că de-abia în urmă cu doi ani a aflat că în afara frontierelor Un­gariei trăiesc şi maghia­ri. Ce fel de armată o fi aceea care nu cu­noaşte comunitatea a cărei cauză este menită s-o apere ?“ (n.a. : Aşa am aflat noutatea ab­solută că cetăţenii Ro­mâniei trebuie apăraţi ■de armata... Ungariei!)P­erioada de după 1989, mai ales pentru minorita­tea maghiară din Româ­nia, presupune „căuta­rea unor noi căi de de­păşire a traumei Tria­non­ului. Căile trebuiesc căutate acolo unde ni se indică viitorul. Deci, trebuie văzut dacă ci­­vem Şanse în regiunea în care trăim, în Bazinul Carpaţi, de a pune mâna pe acel surplus infor­maţional necesar ca să putem contrabalansa si­tuaţia nefavorabilă în care ne aflăm". Deci „forţa brută" in demolarea graniţelor nu mai are nici o şansă de reuşită. Mai ales că, în ultima perioadă de timp, puterile occidenta­le nu mai agrează o a­­semenea politică. Princi­pala forţă o constituie, în politica privind şter­gerea traumelor de la Trianon, „ştiinţa ca rol mijlocitor în transmi -te­­rea informaţiilor. Cea­laltă şansă, care este mult mai profundă, este (Cont. în pag a 2-a) Consemnare de GHEORGHE CHIPER „Trauma Trianon”9 9 9 P Vineri, 1 aprilie 1994 Prețul — 17 lei abonament, 20 lei/vânzare liberă. Materializarea Legii fondului funciar CHIAR DACA OAMENII NU SUNT INCA IN PO­SESIA CERTIFICATELOR DE PROPRIETATE... Pământul se muncește Primarii au început­­ să priceapă HARGHITA — O POZITIE MEDIE PE TARA IN PRI­­VINJA ELIBERĂRII TITLURILOR DE PROPRIE­TATE. .. Up spunea d-l ANDRAS KÁROLY, pri­marul comunei SÂNSI­­MION. Este bine cel puţin aşa , chiar dacă ,«cei cu drept de folo­sinţă asupra pământu­lui nu sunt proprietari cu hârtii oficiale, pă­mântul nu a rămas şi nu va rămâne nelucrat. Şi in anul trecut,­­92 la sută d­in terenurile agricole au fost muncite în baza adeverinţelor provizorii şi recoltele au fost dintre cele mai bogate din ultimii 10— 20 de ani. S-au împărţit, tot provizoriu — şi fâ­­neţele, păşunile şi supra­feţele cu pădure. Şi de ce oamenii nu au ajuns până la aceas­tă dată în posesia cer­tificatelor de proprieta­(Cont. în pag a 3-a) ANTON BORŞ Fără îndoială că e un semn bun faptul că de o bună bucată de vreme tot mai mulţi primari ai localităţilor harghilenei in calitatea lor de pre­şedinţi ai comisiilor lo­cale de aplicare a Legii fondului funciar, ţin să evidenţieze buna colabo­rare cu specialiştii de la O.C.O.T. în ampla­ şi deloc uşoara acţiune de transpunere in fapt a amintitei legi. Suntem, aşadar, în perioada in care am vrea să credem că toţi primarii au în­ceput să priceapă că de­legatul de la O.C.O.T. are atribuţii foarte bine stabilite în tot acest hă­ţiş al înţelegerilor şi certurilor, al hârţoagelor (Cont. in pag. a 3.a) ALEXANDRU ȚFREA Când braţul legii e prea grăbit să lovească In decembrie '91, fa­milia Nicolae şi Vero­­nca Cerbanic cu cei doi copii minori au plecat în Anglia, la rude, cu paşaport turistic, rămâ­nând în continuare ce­tăţeni români cu domi­ciliul în Gheorgheni, în­­tr-un apartament ce îl deţin în calitate de chi-­ riaşi, din 1980. Grija ca­sei a­ fost lăsată în seama unei rude, Viorel Suciu, care a achitat, la zi, atât chiria cât şi întreţinerea. In ianua­rie a.c. i se aduce la cunoştinţă domnului Suciu din partea servi­ciului de resort al Primă­riei că s-a anulat con­tractul de închiriere încheiat cu Cerbanic, locuinţa fiind repartizată mental nu este locuit şi, altei persoane. Mai pre­­in caz de refuz, se va cis, doamnei preşedinte da o hotărâre judecă­­a judecătoriei din Gheor­­toreasca în acest sens. • Oare să taie mai cu spor cuţitul legii când e ascuţit pe tocila interesului ? • Chiar şi tactica loviturilor fulgerătoare se poate întâlni cu­­zăbava. Aşa zice folclorul românesc • O lege depăşită de viaţă nu poate fi aplicată milimetric • Jocul de-a sigiliul e Un administrator care gândeşte sănătos, gheni Zaicu Ildikó, dum­neaei cerându-i domnu­lui Suciu să predea cheia, acesta fiind pri­mul pas spre evacuare. Acţiunea s-a motivat prin aceea că aparte desigur, la Judecătoria Gheorgheni unde este preşedinte chiar virtuala locatară. La baza pre­siunilor ce s-au făcut împotriva domnului Su­ciu stă motivul plecăr­ii definitive a familiei amintită deja. Or, nu există absolut nici un document juridic să confirme această supozi­ţie, dimpotrivă, infor­maţi asupra surprizei ce li se pregăteşte, soţii Cerbanic trimit un act notarial din care reiese că sunt la studii şi intenţionează să se în­toarcă în ţară. Dar şi acest document s-a do­vedit a fi o barieră destul de slabă în faţa celor ce urmăresc cu tenacitate anumite sco­puri, aşa că în 9 marte Suciu primeşte o soma­ (Conf. în pag. a 3-a) IULIU CONDRAT Program Magazinele pentru desfacerea pâinii aparţinătoare HARMOPAN Harghita vor fi deschise SÂMBĂTĂ, 2 aprilie, între orele 7,00—15,00 şi LUNI, 4 aprilie, în­tre orele 7,00—12,00. Cursă auto Topliţa — Miercurea-Ciuc şi retur » începând de azi, 1 aprilie, Societatea Comercialii „Autotransport" Calimanul din Topliţa (fosta Auto­bază) introduce o nouă cursă de călători pe tra­seul Topliţa — Miercurea-Ciuc. Plecarea autobuzu­lui din Topliţa, dimineaţa, la ora 7:00. De la Mier­curea-Ciuc spre Topliţa autobuzul va avea ora de pornire 14.00. Cursa va circula numai în zilele lu­crătoare. IMPORTANT Pentru a da colegilor din tipografie cuve­nita posibilitate de a serba Paştele după rit catolic — şi pentru a nu păcăli cititorii şi abonaţii de 1 aprilie — în locul numărului de marţi, 5 aprilie, Adevărul Harghitei va apare cu un număr suplimentar mâine, 2 aprilie.

Next