Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1994 (Anul 6, nr. 986-1038)

1994-07-01 / nr. 986

Anul VI., Nr. 981 VINERI, 1 IULIE 1994 Praful — 17 lei abonament, 20 tei/vaniere liberi. Consemnări despre românii transilvaneni (2) Intr-un document da­tat 1744, A. Toth se a­­dresa Cancelariei aulice vieneze, subliniind că „Naţiunea valahi, mult prea apăsata de celelal­te" revendici o noui a­­bordare oficiali, In spa­­cial in domeniul unirii bisericeşti. Pe acelaşi fond, un document Inedit, anonim, aflat la Vtepo consemna In acelaşi an, 1744, im­portanta românilor ca Instrument politic pa­­tenţial Împotriva ştirilor, apreciind ci „valahii constituie o mare parte a iobagilor, prin care* domnii predispuşi la ne­linişte pot si fie cel mai bine ţinuţi In friu". In context, un alt dem­nitar Imperial austriac, Cari Friederich von Mar­tini recunoştea Interesul şi simpatia pe care Jos­f al l­l-lea le acorda „na­ţiunii valahe", desigur, având In vedere nu acar considerente umanitare, ea, iu spe­ tea, argumen­­ta de ordin strategic al politico-diplomatic de a putea, acordind o bru­­mi de drepturi români­lor, şi domine mai bine Transilvania, să imple­mentem reformele mo­derniste iniţiate, câşti­gând totodată şi o evi­dentă simpatie din par­tea acestora. Politica pe care actuali analişti po­litici ar eticheta-o drept Icoane istorice populista, era un fapt o abilă stolo­gemă pentru a reduce din clanul feu­dal al nobilimii maghia­re, ce se împotrivea o­­cerb tendinţelor de mo­dernizare a societăţii şi care, pe această cala, se reducea din puterea politici şi economică. In acelaşi timp, isto­ricul Hock, in Allgemei­ne Deutsche Biographie (Bibliografia generali germană) îtrecia :­ „Na­ţiunea valahi este Încă tratată intr-un mod în­robitor, de aici şi ur­mările mai deosebite ... Atâta timp cât prin şcoli nu se înfăptuieşte o lu­minare îndestulătoare şi prin tratament bun nu este desemnată apleca­rea ei spre pământ, a­­ceşti oameni vor fi vă­zuţi pe mai departe doar locuind sărăcăcios..." Şi, continui Hock, „... De fapt această NAJIUNE pretinde să-i fie ascul­tate plângerile. Iar bă­trânii lor. In care aveţi toată încrederea, si fie convinşi cu argumente temeinice­­ după care te poate cumpăni totul cu d". Nesocotirea drepturi­­lor şi credinţei străbune a românilor, neaccepta­­rea faptului că cea mai mare şi veche populaţie a Ardealului trebuie să stea in poziţie absolut egală cu celelalte naţii (Conf. in pag. a 3-a) NICOLAE TEOIAŞ După ce au participat la serviciul religios cu ocazia hramului bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", bilborenii au luat-o pe un drum deja cunoscut spre scena In aer liber, unde urmau si evolueze artişti ama­tori, intr-un spectacol devenit deja tradiţional, Bilborul in sărbătoare reprezentativ pentru fol­­clorul muzical şi core­grafic din ioni. Aşadar, cu mic cu mare săte­nii s-au aşezat, cei mai „harnici" la umbra bra­­ailor, cai veniţi mai târ­ziu pe coasta din faţa scenei, scăldată intr-un soare torid care Inşi nu l-a împiedicat si stea pini la capăt, când ma­nifestarea a „dat-o" pe serbare câmpenească. Deschide formaţia In­strumentali din Gălău­­ţaş, pe acest fond mu­ (Cont. la pag. 1­2-a) IUUU CONDRAT Rinichiul artificial va funcţiona nu numai cu ajutorul medicilor! Cu puţin timp în urmă ne-a căutat la redacţie d-l dr. BOKOR MARTIN directorul Spitalului Ju­deţean Miercurea-Ciuc care a lansat şi prin inter­mediul coloanelor ziarului nostru un apel uma­­nitar către toţi cei ce pot contribui material la menţinerea în funcţiune a laboratorului de hemo­­dializă (rinichi artificial). Pentru agenţii economici şi persoanele fizice care au recepţionat favorabil apelul, dar şi pentru cei care dacă nu l-au recepţionat, reamintim „ca­lea" de depunere a sumelor­­ Trezoreria Miercurea- Ciuc, CONT DE DONAJII — nr. 50 07 99 99 303 Spi­­talul Judeţean Miercurea-Ciuc­­ In ceea ce ne priveşte promitem ca printr-o colaborare perma­nentă cu d-l dr. Bokor să facem cunoscut operativ numele sponsorilor In totalitatea lor I . In pag. a 2-a sub titlul „Costul unei şedinţe câte va argumenta in plus menite a susţine cauza pentru care se pledează. r — Discuţie cu d-l MATHE LÁSZLÓ, director tehnic — Direcţia de Telecomunicaţii Harghita — D-le director, au apă­rut in ziarul nostru două semnale S.O.S. prin care d-na ep. Su­­­sana Geam­gală­u, din Tulgheş, făcea referire la faptul că din luna mai, comunicaţiile tele­fonice sunt întrerupte la o parte din tulgheşe­­ni Mai mult, că a fost personal la dumneavoas­tră şi a plecat cu pra­zile se vor pune in func­ţiune (...) telefoanele de­fecte". Am dori să ştim care este situaţia ! — Este adevărat, d-na misiunea că „In câteva a fost la noi, de ase­ „La S.O.S. am vrut să răspun­­dem prin fapte“ . Genea am citit scrisoa­­rea din ziar. Situaţia este următoarea : am avut un sectorist (U­­nlor) care avea obligaţia să repare defecţiunile, dar acesta a murit tn­­tr-un accident de ma­ şină. In locul său am trimis un tânăr, care este de loc din Corbu. Acesta lucrează de a­­proximativ unul sau doi ani in telecomunicaţii şi se pare că se descurcă mai greu. Încă ceva ce trebuie să se reţină, Tul­­gheşul aparţine de for­maţia de întreţinere re­ţele din Gheorgheni. (Grif. In pag. a 2-a) AURELIA ILUT Nu cred că a surprins pe cineva hotărârea o­­poziţiei de a introduce o nouă moţiune de cen­zură la adresa Guvernu­­lui Văcăroiu N-a fost sesiune fără moţiune De data aceasta, Convenţia Democratică şi-a cana­lizat forţele în două di­­recţii: moţiunea de cen­zură şi procedura de suspendare a domnului preşedinte Ion Iliescu. Dacă pentru ultima este nevoie de ceva timp, pri­ma deja se discută In a­­ceastă săptămână. Con­venţia speră să câştige In urma demersurilor fă­cute ... Actuala moţiune, sus­ţin reprezentanţii opozi­ţiei, are un suport real acela de a pune In dis­cuţie dialogul Guvernu­lui cu cetăţenii ţârii. Se doreşte in acelaşi timp punerea faţă in faţă a acţiunilor Executivului cu programul acestuia. Sco­pul actualei moţiuni de cenzură este acela de a determina schimbarea Guvernului, care este e­­chivalent — după păre­­rea semnatarilor — cu starea de confuzie. O conferinţa da presă de la sfârşitul săptămâni! trecute, domnul Dinu Patriciu a spus că „.. . Acest Guvern nu este al ţă­ii, ci al preşedintei»* ţării, care l-a şi numit iar un astfel de Guvern nu poate să nu fie a­tacat, decât odatâ cu preşedintele". Aluzie la remanierile succesive a­­le cabinetului Văcăroiu, noii miniştri având doar „blagoslovirea'' şefului statului. Spre deosebire de ce­­lelal­te moţiuni, ultima este mai consistentă 1° motivaţii. Senatorii şi deputaţii semnatari ai acestui document con­stată faptul ca actualul Quvaro nn activitatea sa, nu respectă Constituţia şi legile ţării, prim • încălcarea de către pri­mul ministru şi de mi­nistrul finanţelor a le­­gii finanţelor publice prin întârzierea cu 7 luni a prezentării Legii Bugetului de Stat pe 1994 • prezenţa in Gu­vern a unui număr de 8 miniştri care nu au fost validaţi de Parla­ment # corupţia a a­­tins cote alarmante, o serie de demnitari fiind implicaţi în afaceri o­neroase, deja de noto­rietate # frânarea pro­cesului privatizării ( risipirea banilor publici in subvenţionarea ires­ponsabilă a agenţilor e­­conomici falimentar) # fiscalitatea excesivă a­­vând drept efect de res­­pi­tali­zarea tuturor *a­genților economici. In­diferent de forma de proprietate. Politica Gu­vernului Văcăroiu con­travine Intereselor na­ționale, prin: # întârzie­rea integrării României in organismele Interna­ționale # ignorarea cu bună ştiinţă a dezvoltării ! ’■ In pag. a 1-al ANA OGREZEANU Moţiunea de cenzură In pagina a 2-a Programul TV 28-30 IUNIE» SALONUL APELOR MINERALE1_ HARGHITA — ju­deţul celor peste 2000 de izvoare „Dacă Finlanda e cu­noscută drept ţara celor 1.000 de lacuri, Harghi­ta este şi trebuie să fie cunoscut ca judeţul ce­lor 1.000 de izvoare de apa minerale ,spunea, după cuvântul său de bun sosit, d-l SANTHA PAL VILMOS, preşedin­tele Consiliului judeţean. Chiar dacă cifra nu reflectă decât pe jumă­tate realitatea, suntem convinşi că ea a fost fo­losită doar de dragul de a trezi Interesul par­­ticipanţilor In raport cu cealaltă cifra care dă specificul unei ţări cum este Finlanda. Şi dacă aceasta a fost intenţia d-lui Sântha atunci nu putem spune decât că (Cont in pag. a l-al ŞTEFANA DRAGHICI worldCuB­USA94 DUMINICA IN „OPTIMILE* C.M. '94 ROMANIA ÎNFRUNTA ITALIA SAU... in „optimile" de fina­lă ale C.M. de fotbal e­­chipa României va ra­­tării (duminică, 3 Iulie, ora 23.30, ora României), la Los Angeles, reprezen­tativa Italiei sau forma­ția clasata pe locul 3 In ’ grupa D (echipă canoe­(Cont In pag. a 4-c) VALER PASCANU

Next